Iesirea din tine, pe poduri inalte, asistand si participand la sinuciderile celorlalti, te poate intari sau, dimpotriva, te poate face partasa. Podurile au menirea sa lege, indiferent de cat de departe ne-am afla unii de altii. Interesant poem.
paharul ciobit e un amanunt. universul e mai degraba un amestec, ca si-n realitate. restul ar trebui sa surprinda asa cum orice ar putea sa o faca sub jocul privirii. multumesc de oprire.
Şi încă, Emil, pentru că scriam la comentariul meu, comentariul Adrianei nici nu era vizualizat de mine (bănuiesc intersecţia pe undeva cu poeta:),ai să observi în timp că nu îmi place să apar cu peniţe linguşitoare acolo unde nu mă regăsesc. Eu sunt o persoană care-mi croiesc singură drumul şi nu sunt nici făţarnică, nici nu-mi caut lauri, în schimb îmi place să mă respect pe mine atât cât pot ca să-i pot iubi pe ceilalţi sincer.
cami, eu sunt si voi fi intotdeauna pentru clarirtate si precizie în orice tip de scriere care indrazneste sa se numeasca literatura, chiar daca e nevoie sa repeti anumiti termeni pentru a încheia bine ideea. mă refer la expresia first citată de mine. cu permisiunea ta îți voi mai da un exemplu: pentru mine ar fi mult mai simplu să citesc "dacă tragi o linie cu degetul tău/ el va atinge munții" decît "dacă tragi o linie cu degetul tău va atinge munții". vezi deferența, o simți? sau pur și simplu elimini pronumele "tău". și încă ceva, lasă doar "munții aceia noduroși", fără extremități. în loc de "ai putea-o prelungi" scrie "ai putea să o prelungești". simți diferența? fără ultimele 3 versuri și cu corecturile pe care le-am făcut eu ar ieși o poezie super. mie cel puțin mi-ar plăcea. să nu mă fi implicat, aș fi înstelat-o, pentru că îmi place ideea cu bună dimineața, impunerea sau interzicerea acesteia. și pentru "hop și tu aici/ uite..." am și eu un obicei să vb așa cînd povestesc ceva cu entuziasm. și emană naturalețe, să știi.
Poate sunt eu de vină, dar nu reușesc să văd nicicum o realizare deosebită în aceste rânduri, care nu îmi par a depăși condiția unui jurnal în versuri. Nu am nimic împotriva acestui tip de jurnal (deși poate nu e asta, și atunci e și mai ciudat), dar cred că nu este suficientă "aglomerarea" de metafore pentru a face poezie. Este un singur vers care chiar trimite, comunică, acel "Canaletto negociază mări desuete". În rest, în multe locuri, versurile frizează ridicolul, prin conotațiile duble pe care nu ai reușit să le eviți. Desigur, pot fi acuzată eu că am mers până la acele conotații, dar chiar cred că ai fi putut să scoți mai mult de la ideea (care nu-i rea) de la care ai pornit. Oriana, sunt un pic confuză față de finalul comentariului tău (începutul mă face să cred că da, trebuie să fiu eu pe altă lungime de undă la ora aceasta), dar nu prea am înțeles ce-i cu "stima Europei" :-) E ceva ce noi nu știm?
mi-era dor de textele tale, disparusesi de-o vreme.
m-am intrebat daca e vreo diferenta intre cel de acum si cele mai vechi. la prima vedere as zice ca nu. apoi...parca am simtit gheatza.
toate amintirile astea au in ele ceva dintr-o jucarie pe care o vezi prizoniera in gheatza.
cuceritor, sincer si la obiect. un final de zile mari "pe strada doar timpul mai vorbeste cu tine de una de alta in rest nimeni nu te mai tine minte" as elimina la strofa a doua ultimul vers, e prea explicativ iar precedentul "ca sa existe unele lucruri nu trebuie sa vorbeasca" este atat de mult... este ceea ce poezia face atunci cand e poezie, neaga. neaga evidentul, si la o adica, neaga si scripturile... poetic. multumesc pentru lectura emi si o penita de apreciere de la mine. P.S. am citit seria cu kenny dar vezi asta e dezavantajul publicarii pe net only... un cititor nu stie niciodata daca nu cumva i-a scapat ceva...
Amuzant! Deci de vreme ce applet-ul acela de la "telem"(ce nume "brusc"), deci de vreme ce applet-ul de la "telem" nu te lasa sa faci forward (chiar cu dezavantajul unui cache) va trebui sa urmaresc 35 de minute(!!!!) de stiri insipide ca sa resusesc sa vad 2 minute despre Virtualia?? E ridicol! Niciun canal de news video din lume nu are practica asta șontîcă pe website-ul propriu. Wow, nu îmi vine să cred că am văzut așa ceva. Pe bune că îmi aduce aminte de o poveste cu Păcală.
e interesant ce spune acest comentator, hiatusul memoriei e un exercițiu impus, chiar foarte relaxat, poate mai puțin decât mi-aș dori, corect, voi fi fără milă, unde însă, mai exact?
pentru efortul de a recita cu voce tare, multe mulțumiri.
...probabil că ești capabilă să emiți păreri strict impersonale ceea ce m-a fascinat întotdeauna la tine...:)! de obicei găselnițele le-am abandonat pe când scriam ceva mai ... agrest . cât despre exploatare, hai să vorbim ca marii moșieri... tu chiar crezi că ai comentat poezia?:) eu cred că nici nu ai înțeles-o, dar aceasta e umila mea părere, impersonală:)! thks for a big smile, Marina! atent, cu gânduri bune, din concediu, vesel, prea vesel, paul
Adrian, recunoaşte că poezia ta de mai sus e inspirată şi e pe calapodul liric al poeziei mele postată acum două săptămâni în urmă, intitulată: "minuni se găsesc doar în biblie". acelaşi fel şugubăţ de interacţie cu viaţa, acelaşi fuior de exprimare. e ok dacă nu recunoşti!
ai un typo la primul vers din strofa a doua. cred că ai vrut să spui: o vedeam.
remarc: "timpul se arcuia în spinarea luminii hepatice de sub uşă."
Alma, anumite circumstante ma impiedica sa raspund mai amanuntit, am retinut insa sugestiile tale, le gasesc pertinente (versul acela este cel mai lucrat... hahaha, se vede in minimalis, intotdeauna, il reiau sigur), fonturile au iesit mai mari decat as fi vrut, numai ca nu mai puteam modifica la acel moment. o voi face cat de curand, voi relua cu totul, si multumesc pt unul dintre cele mai folositoare advise-uri primite aici.
am retinut unele aspecte, am aplicat. nu renunt la "bolnava de moarte", pentru ca asta e. acest arbore de piper exista, tamaduitor undeva. ma asteapta. astept sa il reintilnesc. acum sau la sfirsitul verii. acolo mi se descretesc toate ridurile melancoliilor. apreciez trecerea ta pe sub coroana lui.
dar ca sa mă explic, aducerea în plan a compasului poate fi înţeleasă ca o temere că hormonii mei, andrenalina sunt într-un proces de răcire, încet se-ndreaptă spre acea zăpadă în care omul se înţepeneşte, eventual, totuşi voinţa, mintea, ca o anacondă vor să înghită, se pregăteşte sa înghită acea realitate care se apropie şi e sigură a raiului, a veşniciei, care pentru mine nu e pasărea de pe gard ci pasărea din colivia inimii.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Iesirea din tine, pe poduri inalte, asistand si participand la sinuciderile celorlalti, te poate intari sau, dimpotriva, te poate face partasa. Podurile au menirea sa lege, indiferent de cat de departe ne-am afla unii de altii. Interesant poem.
pentru textul : poduri suspendate devezi coridorul acesta e prea stîmt
pentru textul : fidelă mi-a rămas doar laşitatea deşi zidul apasă
prea tare
îţi dezmierzi laşitatea
incerc sa stau cat mai departe de textele tale si nu voi comenta. doar aici, la "se hlinzesc":
1. HLIZ'I, hlizesc, vb. IV. Refl. (Reg.) 1. A rade mult, prosteste, fără rost. ♦ A se harjoni, a cocheta. 2. A se mira, a se holba.
dor
2. hliz'i vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. hliz'esc, imperf. 3 sg. hlize'a; conj. prez. 3 sg. si pl. hlize'ască
nodex
3. A SE HLIZ//'I mă ~'esc intranz. pop. A râde fără rost. /Din hliză
sino
pentru textul : abjectivalia de4. HLIZ'I vb. v. chiorî, holba, zgâi.
paharul ciobit e un amanunt. universul e mai degraba un amestec, ca si-n realitate. restul ar trebui sa surprinda asa cum orice ar putea sa o faca sub jocul privirii. multumesc de oprire.
pentru textul : Hârtii desă știi că s-ar putea să ai dreptate. am fost prea previzibil
pentru textul : in dio deŞi încă, Emil, pentru că scriam la comentariul meu, comentariul Adrianei nici nu era vizualizat de mine (bănuiesc intersecţia pe undeva cu poeta:),ai să observi în timp că nu îmi place să apar cu peniţe linguşitoare acolo unde nu mă regăsesc. Eu sunt o persoană care-mi croiesc singură drumul şi nu sunt nici făţarnică, nici nu-mi caut lauri, în schimb îmi place să mă respect pe mine atât cât pot ca să-i pot iubi pe ceilalţi sincer.
pentru textul : timidă umbra ta de fată deun alt cer, alternativă peisajului prea plin de griuri al acestei zile; este ceea ce aduce, ca un dar, delicateţea acestor acorduri lirice
pentru textul : cerul de dincolo deUn exerciţiu stilistic şi tematic... convingător. Ioan.
pentru textul : din suferinţele toponimice ale căpşunăresei decami, eu sunt si voi fi intotdeauna pentru clarirtate si precizie în orice tip de scriere care indrazneste sa se numeasca literatura, chiar daca e nevoie sa repeti anumiti termeni pentru a încheia bine ideea. mă refer la expresia first citată de mine. cu permisiunea ta îți voi mai da un exemplu: pentru mine ar fi mult mai simplu să citesc "dacă tragi o linie cu degetul tău/ el va atinge munții" decît "dacă tragi o linie cu degetul tău va atinge munții". vezi deferența, o simți? sau pur și simplu elimini pronumele "tău". și încă ceva, lasă doar "munții aceia noduroși", fără extremități. în loc de "ai putea-o prelungi" scrie "ai putea să o prelungești". simți diferența? fără ultimele 3 versuri și cu corecturile pe care le-am făcut eu ar ieși o poezie super. mie cel puțin mi-ar plăcea. să nu mă fi implicat, aș fi înstelat-o, pentru că îmi place ideea cu bună dimineața, impunerea sau interzicerea acesteia. și pentru "hop și tu aici/ uite..." am și eu un obicei să vb așa cînd povestesc ceva cu entuziasm. și emană naturalețe, să știi.
pentru textul : pictograme (1) deîntre simplu şi simplist.
pentru textul : Frigul detextul nu este prost. poate puţin prea lapidar. e o artă şi asta să poţi păstra echilibrul între simplu şi simplist
Poate sunt eu de vină, dar nu reușesc să văd nicicum o realizare deosebită în aceste rânduri, care nu îmi par a depăși condiția unui jurnal în versuri. Nu am nimic împotriva acestui tip de jurnal (deși poate nu e asta, și atunci e și mai ciudat), dar cred că nu este suficientă "aglomerarea" de metafore pentru a face poezie. Este un singur vers care chiar trimite, comunică, acel "Canaletto negociază mări desuete". În rest, în multe locuri, versurile frizează ridicolul, prin conotațiile duble pe care nu ai reușit să le eviți. Desigur, pot fi acuzată eu că am mers până la acele conotații, dar chiar cred că ai fi putut să scoți mai mult de la ideea (care nu-i rea) de la care ai pornit. Oriana, sunt un pic confuză față de finalul comentariului tău (începutul mă face să cred că da, trebuie să fiu eu pe altă lungime de undă la ora aceasta), dar nu prea am înțeles ce-i cu "stima Europei" :-) E ceva ce noi nu știm?
pentru textul : omul pe care nu îl așteptam deerata: plan logic
pentru textul : iubire în stil modern demi-era dor de textele tale, disparusesi de-o vreme.
m-am intrebat daca e vreo diferenta intre cel de acum si cele mai vechi. la prima vedere as zice ca nu. apoi...parca am simtit gheatza.
toate amintirile astea au in ele ceva dintr-o jucarie pe care o vezi prizoniera in gheatza.
sa mai scrii.
pentru textul : ca o pălărie veche pe capul lui raj kapoor deŞi titlul nu e tocmai fericit. Şi, pare-mi-se, nu ţi-e tocmai caracteristic ţie.
pentru textul : Ţin telefonul în palme ca pe o piersică decuceritor, sincer si la obiect. un final de zile mari "pe strada doar timpul mai vorbeste cu tine de una de alta in rest nimeni nu te mai tine minte" as elimina la strofa a doua ultimul vers, e prea explicativ iar precedentul "ca sa existe unele lucruri nu trebuie sa vorbeasca" este atat de mult... este ceea ce poezia face atunci cand e poezie, neaga. neaga evidentul, si la o adica, neaga si scripturile... poetic. multumesc pentru lectura emi si o penita de apreciere de la mine. P.S. am citit seria cu kenny dar vezi asta e dezavantajul publicarii pe net only... un cititor nu stie niciodata daca nu cumva i-a scapat ceva...
pentru textul : lonesome demulţumesc pentru ((re)re) citire. o cale trebuie să existe!
pentru textul : cale de ieşire deAmuzant! Deci de vreme ce applet-ul acela de la "telem"(ce nume "brusc"), deci de vreme ce applet-ul de la "telem" nu te lasa sa faci forward (chiar cu dezavantajul unui cache) va trebui sa urmaresc 35 de minute(!!!!) de stiri insipide ca sa resusesc sa vad 2 minute despre Virtualia?? E ridicol! Niciun canal de news video din lume nu are practica asta șontîcă pe website-ul propriu. Wow, nu îmi vine să cred că am văzut așa ceva. Pe bune că îmi aduce aminte de o poveste cu Păcală.
pentru textul : Virtualia XIII - mulţumiri, mirări şi poezie la Iaşi dee interesant ce spune acest comentator, hiatusul memoriei e un exercițiu impus, chiar foarte relaxat, poate mai puțin decât mi-aș dori, corect, voi fi fără milă, unde însă, mai exact?
pentru textul : întotdeauna toamna fu frumoasă... depentru efortul de a recita cu voce tare, multe mulțumiri.
mulțumesc pentru perseverența citirii, Cristina. am trecut prin text și am modificat destul de mult după prima ta intervenție. mulțumesc, din nou
pentru textul : dopamine I demă simt onorat, Adrianule Lisandrule, de atenţia acordată acestui text.
pentru textul : Zahărul şi zaharina, pielea şi plasticul deMulţumiri, i.p.v.
...probabil că ești capabilă să emiți păreri strict impersonale ceea ce m-a fascinat întotdeauna la tine...:)! de obicei găselnițele le-am abandonat pe când scriam ceva mai ... agrest . cât despre exploatare, hai să vorbim ca marii moșieri... tu chiar crezi că ai comentat poezia?:) eu cred că nici nu ai înțeles-o, dar aceasta e umila mea părere, impersonală:)! thks for a big smile, Marina! atent, cu gânduri bune, din concediu, vesel, prea vesel, paul
pentru textul : culoare de întoarcere comună deAdrian, recunoaşte că poezia ta de mai sus e inspirată şi e pe calapodul liric al poeziei mele postată acum două săptămâni în urmă, intitulată: "minuni se găsesc doar în biblie". acelaşi fel şugubăţ de interacţie cu viaţa, acelaşi fuior de exprimare. e ok dacă nu recunoşti!
ai un typo la primul vers din strofa a doua. cred că ai vrut să spui: o vedeam.
remarc: "timpul se arcuia în spinarea luminii hepatice de sub uşă."
nu e poezie de peniţă, nu, nu, nu e!
pentru textul : Maricico,-n dumnecatu' mă-tii, ai închis câinele afară deDacă vremea ne va fi potrivnică, ce facem?
pentru textul : Se anunţă Virtualia XIV deAlma, anumite circumstante ma impiedica sa raspund mai amanuntit, am retinut insa sugestiile tale, le gasesc pertinente (versul acela este cel mai lucrat... hahaha, se vede in minimalis, intotdeauna, il reiau sigur), fonturile au iesit mai mari decat as fi vrut, numai ca nu mai puteam modifica la acel moment. o voi face cat de curand, voi relua cu totul, si multumesc pt unul dintre cele mai folositoare advise-uri primite aici.
pentru textul : Ploaie pe sticlă detăiat, tăiat ca la măcelărie
pentru textul : nu îmi este frică de cuvinte deam retinut unele aspecte, am aplicat. nu renunt la "bolnava de moarte", pentru ca asta e. acest arbore de piper exista, tamaduitor undeva. ma asteapta. astept sa il reintilnesc. acum sau la sfirsitul verii. acolo mi se descretesc toate ridurile melancoliilor. apreciez trecerea ta pe sub coroana lui.
pentru textul : arborele de piper depoate fi îmbunătăţită
dar ca sa mă explic, aducerea în plan a compasului poate fi înţeleasă ca o temere că hormonii mei, andrenalina sunt într-un proces de răcire, încet se-ndreaptă spre acea zăpadă în care omul se înţepeneşte, eventual, totuşi voinţa, mintea, ca o anacondă vor să înghită, se pregăteşte sa înghită acea realitate care se apropie şi e sigură a raiului, a veşniciei, care pentru mine nu e pasărea de pe gard ci pasărea din colivia inimii.
mulţumesc, nu ştiu dacă face sens explicaţia.
pentru textul : temeri grizate deCeva nu se leaga in aceasta poezie. Primele versuri n-au nicio tangenta cu finalul.....parerea mea. In plus consider ca semnul ? nu isi are rostul.
pentru textul : şi dacă îmblânzesc mortul...?? depentru lectura si comentariu. da, nu m-am gandit la asa ceva. posibil.
pentru textul : Iar am vorbit. Cu tine. decu pofta ta nebună de râs Adriana, doar că am avut un prolog neinteresant:)
pentru textul : caut femeie dePagini