Dragostea poate reînvia precum pasărea Phoenix dacă undeva în noi există un greiere care se roagă. Poem simplu construit în care se împletește tristețea și optimismul. Simplu și frumos.
Vladimir, prea multa graba pentru o forma fixa. :) Afirmatia asta ar fi un fel de compromis delicat. N-am forma, scriu asa cum altii canta dupa ureche, plus, uneori ma grabesc, dar as putea incerca un pix tihnit. cailean, "Micul print" :) Cred ca microbusul bun e in gara, il vezi? e dupa autobus-ul acela, e perfect. Multumesc
discutia infiripata aici, cred ca ar merita un spatiu special, la "polemica".
pentru Calin: din cate stiu, grecii numeau "tiranie" conducerea de catre popor, adica de catre cei care nu avea calificarea necesara unei asemenea functii. :)
noi am intors pe dos intelesul acestui concept, cum intorci un buzunar gol... dar nu-i singurul, nici primul, probabil ca nici ultimul.
daca as fi in locul tau as apuca cu ambele maini si as musca din ceea ce numim, generic, viață. fiind o dedicatie si una intr-un context aparte, cred ca e atitudinea cea mai potrivita. asta ne da de gandit ca tb sa gandim mai mult cand scriem un comentariu cu dintii...
imi pare rau ca nu place. eu scriu poezie doar de placere. ma asez si fac o fotografie starilor in care ma aflu. scriu de palcere deoarece o parte foarte mare din profitul meu vine din publicarea si vinderea cartilor. cat imi era de atatia ani sa mai strecor cateva brosuri, cateva isbn-uri, si gata eram mare poet. dar eu am ales sa nu fiu asa. de cativa ani ma preumblu pe diverse site-uri si sincer nu am observat prea multe persoane care sa ma miste prin ceea ce scriu. le pot numara pe degetele de la o mana, printre ele e si profetul. in cei 3 sau 4 ani nu am reusit sa ma contrez cu nimeni pentru ca nu m-a interesat. viata mea e frumoasa asa cum e ea. imi pare rau ca nu pot fi mai mult de atat. oricum eu am scriu mai departe. multumesc de comentarii. s.
singurul cuvînt care oarecum m-a deranjat (poate prin excesivă religiozitate sau poate printr-un fel de iz optzecist de genul Ioan Alexandru) este „îndură-mă”. în rest avem de-a face cu o bijuterie care, cel puțin mie îmi vorbește despre o poetă care se scrie. deja.
cel ce scrie poeme e sortit insetarii de limpede si va pieri de patima departarii de sine. cautatorul de ape se va lovi mereu de lipsa de rod a ghetarilor. zidurile apelor ramin la temelia indoielii noastre ca un vaiet nesfirsit al nesomnului. intre coastele timpului zadarnic cresc fintinile. "poemul e cântecul pietrei șlefuite cel ce moare de sete sapă singur fântâni"
prea multe întrebări și acel „Oh” care ...
retin ca interesanta ideea cu balerina care dansează într-o cutie. incearca sa schitezi ceva in jurul acestei idei, fara atatea interogatii-conjunctii-pronume-explicatii si clisee (de ex mierea care-ti indulceste cararile...e expirata,sorry). succes!
Vio_B, faptul ca esti sincer nu te face nici mai inteligent, nici mai sensibil si nici critic literar. probabila mea ironie, insa, ar putea fi catalogata ca si "categorie estetică și filozofică", dupa cum zice dexul, deci ar fi mai aproape de literatura, oricum, decat sinceritatea ta. dar, iata!, de data asta nu a fost nicio ironie. pur si simplu i-am scris si l-am rugat pe proprietarul site-ului sa scoata penitele, pentru ca tin tare la textul asta si la ce semnifica el pentru mine si pentru inca cineva si nu vreau sa fie batjocorit doar pentru ca are penite. cam asta era ironia mea. nu ma bagati in razboaiele voastre, pls, pentru ca pot sa-mi cumpar si singura fondante.
cer iertare celor care au apreciat poemul, le multumesc mult, dar ii rog frumos sa scoata "semnele" aprecierii! vorbele lor imi sunt suficiente.
Ce chestie, dom'le cu cainele asta rosu care latra alb (sau invers)! Fara comentarii, acord o "penita". Desi voi fi admonestat, probabil, ca nu produc un comentariu mai procopsit
Aranca, nu am spus că nu mi-a plăcut textul ca și jurnal, proză, note, doar că nu cred eu că e poezie. Așa cum înțeleg eu poezia, dar fiecare percepe în diferite moduri asta, nu? Nu schimb încadrarea textului, e alegerea ta, eu nu îmi permit decât să sugerez... M. nu știu cine e, dar cunosc în Iași o pictoriță și medic, tot cu M... Iar despre rețete... aici nu sunt medic, limitele sunt precise, de asta poți fi sigură.
mi-a plăcut poemul acesta, ioan. mi-a plăcut mult prima strofă dar fără "vieții mele", doar "m-am blocat între etaje". finalul, deosebit, percutant. și după " mi-a spus duios ea" aș tăia restul strofei, parcă devine prea explicativ.
dar, oricum frumos exprimate sentimentele pentru toamna din viața ta. Daniela
Daniel, eu îți sugerez să te calmezi și să nu invoci 'mișto-ul' la adresa poeților de pe acest site, deoarece tu ai fost tratat cu maximă politețe. Recunosc, eu sunt mult mai rea uneori decât Adrian și, atunci când am crezut eu că poezia e luată 'la mișto' am făcut și eu 'mișto' de autorul/autoarea care a încercat așa ceva.
Deci nu considera că ai fost luat 'la mișto' pentru că nu știi ce-i aia, Adrian ți-a scris foarte frumos (nu cum îmi scrie mie când mai îmi permit să-l mai iau în bețe, că 'la mișto' la adresa lui am renunțat de la ultima suspendare). Mai bine gândește-te la ce ți-a fost spus în mod constructiv. Poemul tău este foarte slab și nu voi argumenta din simplul motiv că am încredere în tine, după toate astea, că îți vei da singur seama.
Margas
Si eu care credeam ca eu sunt schizo... P.S. Cand va veni vremea si tu o sa-ti aduci aminte. Deocamdata nu e si nici nu trebuie sa fie de fapt nimic nu trebuie sa fie nimic nu trebuie sa vina sa plece sa se transforme sa treaca nimic nu trebuie sa nimic
da, cred ca am sa schimb cu "visurile". initial versurile au fost lungi, nu stiu ce am zilele astea cu versurile lungi. am senzatia ca parca sint mai "mature" fata de cele scurte care mi se par oarecum "frivole". dar pina la urma, dintr-un anumit motiv, probabil acelasi disconfort fata de cum suna/arata in vers lung, le-am darimat, ca pe niste cuburi. ai a iesit asta
"cui îi mai pasă" - "cândva eu eram centrul" - "toți toți ajung să caute
un chip care să fie în stare" - "iar eu mă îngrop în pagini de subtilități și nimicuri". nu stiu daca mi-a placut ce ai scris, dar sigur mi-a placut cum ai scris. "trecut glorios" pare ratacit pe-acolo, pe de alta parte da o culoare interesanta poeziei. dar asta e poezia:) spor la scris, cele bune!
unii scriu despre războaie, alții despre sex, alții despre dragoste, alții despre morți, alții despre nimic, alții despre flori, alții despre ploaie, alții despre ei, alții despre piele. tu scrii despre capot. e genial în antigenialitatea lui. cred ca ne este dor de frig și ne asteapta the global warming si asta asa fara nici un warning
este stilul care te merită, te îmbracă în cămașa lui de țipăt. un poem deosebit prin mesaj și compoziție. aș putea spune că este elegia disco dincolo de credința ce nu pare decât refugiul igrasios al conștiinței. "nu este adevărat că ceea ce nu știi nu te poate răni tăcerea se plătește cu supoziții acerbe incertitudini mai adânci decât igrasia din biserici mai tulburi decât elucubrațiile din biblie asimilate ad litteram" are ceva dintr-un plânset pe care nu îl scrii decât pe ruinele din tine sfâșiate piatră cu piatră până la disperare. și pentru că "îți rămâne doar muzica refugiu" Tomorrow's Just Another Day, chiar dacă...
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
probabil. oricum, noi între noi ne putem da cu părerea. nu face rău nimănui. pun pariu că și clasicii la vremea lor, tot asta făceau:))
pentru textul : Este adevărat că poezia este pe moarte sau nu? deDragostea poate reînvia precum pasărea Phoenix dacă undeva în noi există un greiere care se roagă. Poem simplu construit în care se împletește tristețea și optimismul. Simplu și frumos.
pentru textul : Golgotă deasta nici mie nu mi-a placut...
pentru textul : envoyee de mon i-phone decred ca e scris intr-un moment in care, de fapt, tacerea face mai bine decat spunerea, e mai rodnica.
andule. you rule.
pentru textul : totul pare că merge pe dos depoema asta e chiar inspirată din Cohen, îi păstrează şi modul expunerii. Aşa că dacă e proastă, scrierea lui Cohen e proastă.
pentru textul : Între tine şi Cohen deVladimir, prea multa graba pentru o forma fixa. :) Afirmatia asta ar fi un fel de compromis delicat. N-am forma, scriu asa cum altii canta dupa ureche, plus, uneori ma grabesc, dar as putea incerca un pix tihnit. cailean, "Micul print" :) Cred ca microbusul bun e in gara, il vezi? e dupa autobus-ul acela, e perfect. Multumesc
pentru textul : Microbus dediscutia infiripata aici, cred ca ar merita un spatiu special, la "polemica".
pentru Calin: din cate stiu, grecii numeau "tiranie" conducerea de catre popor, adica de catre cei care nu avea calificarea necesara unei asemenea functii. :)
pentru textul : Mihai Takács : pictură --- muzica : Eldad Talmu denoi am intors pe dos intelesul acestui concept, cum intorci un buzunar gol... dar nu-i singurul, nici primul, probabil ca nici ultimul.
Şi, evident, trebuie să remarc în mod special "sînt un oraș prin care nu mai trece nimeni".
Sper să mai fiu şi eu vizitat de inspriaţii de genul.
Invidios la culme,
pentru textul : sînt un oraș prin care nu mai trece nimeni deeu.
daca as fi in locul tau as apuca cu ambele maini si as musca din ceea ce numim, generic, viață. fiind o dedicatie si una intr-un context aparte, cred ca e atitudinea cea mai potrivita. asta ne da de gandit ca tb sa gandim mai mult cand scriem un comentariu cu dintii...
pentru textul : Noaptea deimi pare rau ca nu place. eu scriu poezie doar de placere. ma asez si fac o fotografie starilor in care ma aflu. scriu de palcere deoarece o parte foarte mare din profitul meu vine din publicarea si vinderea cartilor. cat imi era de atatia ani sa mai strecor cateva brosuri, cateva isbn-uri, si gata eram mare poet. dar eu am ales sa nu fiu asa. de cativa ani ma preumblu pe diverse site-uri si sincer nu am observat prea multe persoane care sa ma miste prin ceea ce scriu. le pot numara pe degetele de la o mana, printre ele e si profetul. in cei 3 sau 4 ani nu am reusit sa ma contrez cu nimeni pentru ca nu m-a interesat. viata mea e frumoasa asa cum e ea. imi pare rau ca nu pot fi mai mult de atat. oricum eu am scriu mai departe. multumesc de comentarii. s.
pentru textul : În loc de aplauze desingurul cuvînt care oarecum m-a deranjat (poate prin excesivă religiozitate sau poate printr-un fel de iz optzecist de genul Ioan Alexandru) este „îndură-mă”. în rest avem de-a face cu o bijuterie care, cel puțin mie îmi vorbește despre o poetă care se scrie. deja.
pentru textul : Fântânarului devremea de luptă
pentru textul : Haiku decucuvea nesătulă
de ochii de maci
cel ce scrie poeme e sortit insetarii de limpede si va pieri de patima departarii de sine. cautatorul de ape se va lovi mereu de lipsa de rod a ghetarilor. zidurile apelor ramin la temelia indoielii noastre ca un vaiet nesfirsit al nesomnului. intre coastele timpului zadarnic cresc fintinile. "poemul e cântecul pietrei șlefuite cel ce moare de sete sapă singur fântâni"
pentru textul : cel ce scrie poeme deuite o buca' buna de text. mai ca-mi vine sa protestez. da' mai stau.
pentru textul : la putrefazione deprea multe întrebări și acel „Oh” care ...
pentru textul : Balerină deretin ca interesanta ideea cu balerina care dansează într-o cutie. incearca sa schitezi ceva in jurul acestei idei, fara atatea interogatii-conjunctii-pronume-explicatii si clisee (de ex mierea care-ti indulceste cararile...e expirata,sorry). succes!
Vio_B, faptul ca esti sincer nu te face nici mai inteligent, nici mai sensibil si nici critic literar. probabila mea ironie, insa, ar putea fi catalogata ca si "categorie estetică și filozofică", dupa cum zice dexul, deci ar fi mai aproape de literatura, oricum, decat sinceritatea ta. dar, iata!, de data asta nu a fost nicio ironie. pur si simplu i-am scris si l-am rugat pe proprietarul site-ului sa scoata penitele, pentru ca tin tare la textul asta si la ce semnifica el pentru mine si pentru inca cineva si nu vreau sa fie batjocorit doar pentru ca are penite. cam asta era ironia mea. nu ma bagati in razboaiele voastre, pls, pentru ca pot sa-mi cumpar si singura fondante.
pentru textul : prin absurd, caii oanei pellea decer iertare celor care au apreciat poemul, le multumesc mult, dar ii rog frumos sa scoata "semnele" aprecierii! vorbele lor imi sunt suficiente.
Ce chestie, dom'le cu cainele asta rosu care latra alb (sau invers)! Fara comentarii, acord o "penita". Desi voi fi admonestat, probabil, ca nu produc un comentariu mai procopsit
pentru textul : Bisectoare deAranca, nu am spus că nu mi-a plăcut textul ca și jurnal, proză, note, doar că nu cred eu că e poezie. Așa cum înțeleg eu poezia, dar fiecare percepe în diferite moduri asta, nu? Nu schimb încadrarea textului, e alegerea ta, eu nu îmi permit decât să sugerez... M. nu știu cine e, dar cunosc în Iași o pictoriță și medic, tot cu M... Iar despre rețete... aici nu sunt medic, limitele sunt precise, de asta poți fi sigură.
pentru textul : l'aria è per tutti - (jurnal de calatorie - fragment) desi, evident, penita de aur
pentru textul : Revista Alge 1930-1933 desunt majore, Adriana:)
pentru textul : Ce este sau ce ar trebui să fie poezia? demi-a plăcut poemul acesta, ioan. mi-a plăcut mult prima strofă dar fără "vieții mele", doar "m-am blocat între etaje". finalul, deosebit, percutant. și după " mi-a spus duios ea" aș tăia restul strofei, parcă devine prea explicativ.
pentru textul : viaţa mea este o femeie numită toamnă dedar, oricum frumos exprimate sentimentele pentru toamna din viața ta. Daniela
Daniel, eu îți sugerez să te calmezi și să nu invoci 'mișto-ul' la adresa poeților de pe acest site, deoarece tu ai fost tratat cu maximă politețe. Recunosc, eu sunt mult mai rea uneori decât Adrian și, atunci când am crezut eu că poezia e luată 'la mișto' am făcut și eu 'mișto' de autorul/autoarea care a încercat așa ceva.
pentru textul : prăbuşire deDeci nu considera că ai fost luat 'la mișto' pentru că nu știi ce-i aia, Adrian ți-a scris foarte frumos (nu cum îmi scrie mie când mai îmi permit să-l mai iau în bețe, că 'la mișto' la adresa lui am renunțat de la ultima suspendare). Mai bine gândește-te la ce ți-a fost spus în mod constructiv. Poemul tău este foarte slab și nu voi argumenta din simplul motiv că am încredere în tine, după toate astea, că îți vei da singur seama.
Margas
e ceva mai bine deși „înglobîndu-mă” sună absolut aiurea acolo
pentru textul : Un cer mai albastru deSi eu care credeam ca eu sunt schizo... P.S. Cand va veni vremea si tu o sa-ti aduci aminte. Deocamdata nu e si nici nu trebuie sa fie de fapt nimic nu trebuie sa fie nimic nu trebuie sa vina sa plece sa se transforme sa treaca nimic nu trebuie sa nimic
pentru textul : despre cel chemat de suzana de leonard cohen deMerçi de trecere.
pentru textul : de dragoste și gândaci de Colorado deda, cred ca am sa schimb cu "visurile". initial versurile au fost lungi, nu stiu ce am zilele astea cu versurile lungi. am senzatia ca parca sint mai "mature" fata de cele scurte care mi se par oarecum "frivole". dar pina la urma, dintr-un anumit motiv, probabil acelasi disconfort fata de cum suna/arata in vers lung, le-am darimat, ca pe niste cuburi. ai a iesit asta
pentru textul : profetul I deCompletare la comentariu: "Laudă-mă gură, că ți-oi da friptură"...
pentru textul : Un întreg fragmentat de"cui îi mai pasă" - "cândva eu eram centrul" - "toți toți ajung să caute
pentru textul : consiliere cu freud deun chip care să fie în stare" - "iar eu mă îngrop în pagini de subtilități și nimicuri". nu stiu daca mi-a placut ce ai scris, dar sigur mi-a placut cum ai scris. "trecut glorios" pare ratacit pe-acolo, pe de alta parte da o culoare interesanta poeziei. dar asta e poezia:) spor la scris, cele bune!
unii scriu despre războaie, alții despre sex, alții despre dragoste, alții despre morți, alții despre nimic, alții despre flori, alții despre ploaie, alții despre ei, alții despre piele. tu scrii despre capot. e genial în antigenialitatea lui. cred ca ne este dor de frig și ne asteapta the global warming si asta asa fara nici un warning
pentru textul : pink velvet deeste stilul care te merită, te îmbracă în cămașa lui de țipăt. un poem deosebit prin mesaj și compoziție. aș putea spune că este elegia disco dincolo de credința ce nu pare decât refugiul igrasios al conștiinței. "nu este adevărat că ceea ce nu știi nu te poate răni tăcerea se plătește cu supoziții acerbe incertitudini mai adânci decât igrasia din biserici mai tulburi decât elucubrațiile din biblie asimilate ad litteram" are ceva dintr-un plânset pe care nu îl scrii decât pe ruinele din tine sfâșiate piatră cu piatră până la disperare. și pentru că "îți rămâne doar muzica refugiu" Tomorrow's Just Another Day, chiar dacă...
pentru textul : Poeme accidentale. Vulnus nimirum dePagini