dacă spun că nu știu de ce dar chiar mă simt marele orb al tău, o fi bine? textul cu marca Dorin e bine cunoscut. îmi place tot. umorul, imaginea, acrimonia finuță, iar cuvintele, nu știu cum (sic!) rămân proaspete în poemele tale.
în schimb, aici, versul, deşi aparent simplu, alcătuit din construcţii precum: "dragostea ne-a înzăpezit/și nu a venit nimeni/să ne descopere;" prin verbul "a descoperi", deja, mă plaseză pe mine, ca şi cititor" într-o atmosferă în care sunt obligată "să caut" chiar dacă nu e mult de gândit asupra dragostei pe vers, aici, totuşi se observă uşorul ironic al neputinţei de a ieşi de sub zăpadă. (mi-am permis să fac o comparaţie între poezia Elenei şi cea de faţă)
Poemul acesta cucereşte prin tehnică bine stăpânită la nivel de frază. Personal, îmi place foarte mult versul care se termină prin acel atribut subtantival prepoziţional frumos aşezat lângă substantivul sprânceană.
"între sprâncene de ceară" - foarte bine mergea şi creta în loc de ceară. de aceea este un vers bun. pentru că orice i-ai plasa după "sprânceană" şi "între sprâncene" ar suna la fel de bine.
"anii s-au îndepărtat și ei
și s-au pierdut
între sprâncene de ceară"
S-ar putea să fiu mai mult decât subiectivă aici, dar o spun. Poemul m-a atras, pentru că, pe undeva, prin Chiril am văzut-o şi pe coraline a mea cu discursurile ei, posibil, uneori enervante. Din acest motiv, sper să nu deranjeze pe nimeni o părere sinceră. Aici sau pe alt text.
"Recviem pentru nuca verde " e un titlu de poem care mă bântuie de câteva zile şi uite unde a răsărit!:D
Am pus si eu un nuc lângă bloc, câţiva arţari, plopi, tei, dar nu s-a prins decât un măr care s-a dovedit a fi dud în cele din urmă. Toate vrăbiile din cartier mă iubesc.
Îmi place parabola ta până dă în politică, aici legătura e prea de-a dreptul, chiar şi aceea cu lectura venerabililor prea pică dintr-o dată.
Nu am mai citit de mult o poezie cu rimă care să îmi placă atât de mult. Curge ușor, natural, atât rima cât și imagistica. Simt o rupere de ritm în penultima strofă, dar s-ar putea să mă înșel: Eu am lăsat acolo păsări cântătoare prin crânguri și livezi de pruni să ciripească și felul cum la fiecare sărbătoare știa măicuța iară să ne primenească Mi-a mai plăcut menționarea matematicii în ultima strofă, dar cred că exprimarea perimată vise înaripate strică teribil impresia generală.
Da, ai dreptate în mare parte Lea. Pentru mine un cititor câştigat este un pas înainte, nu critica negativă mă deranjează, indiferenţa este ceea ce îngheaţă. De aceea mă bucur totuşi şi că am primit comentariul din partea Margăi, înseamnă că am avut totuşi un cititor în plus. Tu scrii proză, eu îţi mărturisesc că citesc foarte greu proză pe computer, îmi pare rău că nu pot să îmi spun părerea legat de ce scrii tu. Dar consumatorii de poezie sunt din diferite medii, încă o dată îţi mulţumesc. Gânduri frumoase din partea mea.
Niciodata n-am inteles de unde reiese atat de usor cuvantul geniu din formulari ca oameni mari, scriere buna, poezie fantastica etc. etc. Banuiesc ca transmit chestia asta inconstient. Cred ca nu-i sanatos sa-ti stabilesti scopuri din astea "nobile", tu scrie si poate te contacteaza si pe tine vreo casa de editura norvegiana;)
cuminte şi cu mâini împreunate se obţin iertăciunile, dar parcă mâinile acelea de ceară sunt supradimensionate în corelaţie cu restul. am trecut şi eu să las semn. şi să cârcotesc un pic.
Fermecătoare poveștile pe care le spunem copiilor amânând momentul când află singuri adevărul despre realitatea adulților, arena din inimă unde iezii așteaptă, se revoltă sau fug din calea mercenarilor din sânge. Elia, mi-a plăcut foarte mult această lume a explicațiilor simple, de imaginație plină, despre o lume complicată în care uităm că miracolele nu sunt doar fantezii copilărești.
nicodeme, te-ai făcut bine înțeles. Și, aș zice eu, de multă vreme. Probabil că vina este la mine. Eu nu m-am făcut înțeles. Nu reușesc să fiu așa de explicit precum ești tu. Am să încerc să o fac aici. Deși cred că un alt spațiu ar fi fost mai bun. Dar lipsa ta crasă de bun simț mă constrînge să o fac aici. Și am să o iau pe rînd. Cînd ai intrat pe Hermeneia nu ai intrat cu o lumină ci ai intrat cu cel mai cumplit întuneric posibil. Este întunericul celor orbi care nu numai că se rătăcesc dar țin cu tot dinadinsul să rătăcească și pe alții. De aceea e un întuneric blestemat. De acolo senzația demonică de mandat pe care o ai. Stăteam și mă gîndeam aseară la un moment dat la faptul că în amărîta noastră de istorie cele mai multe și cele mai cumplite războaie s-au dus nu în numele unei idei socratice sau de dragul vreunei femei, nu în numele socialismului sau de dragul cuceririi de pămînt. Ci s-au dus în numele lui Isus Hristos. Da, în numele lui Hristos. S-au purtat de oameni exact ca tine, cu același mandat diabolic ca tine. Au schingiuit, au violat, au ars, au mutilat, au terorizat, au măcelărit, au ars pe rug, au jupuit de vii, au smuls pruncii din pîntecul femeilor, au tras pe roată, au castrat, au aruncat în pușcării, au exilat, au șters de pe fața pămîntului triburi, popoare, orașe, regiuni întregi, au subjugat, au înrobit, au chinuit, au distrus, au lapidat, au răstignit, au prigonit, au ținut în întuneric, au discriminat, au ponegrit, au alungat, au făcut cele mai oribile și mai inimaginabile lucruri. Și totul, absolut totul în Numele lui Isus Hristos, cel mai blînd, înțelept și jertfitor om care a trăit vreodată pe fața acestui pămînt, și care este în același timp Fiul lui Dumnezeu. Și toate aceste lucruri au fost făcute de oamneni exact ca tine. De fapt n-am absolut nici o îndoială, pe baza mărturiei tale, că, dacă ar exista contextul favorabil, ai face la fel ca ei fără să clipești din ochi. Something is wrong, something is VERY WRONG Nicodeme. Something is extremely dark in your soul. Anyway, să revenim la oile noastre. Dar aș vrea să înțelegi clar cum te văd și cine ești de fapt. Un spectacol înspăimîntător. Deși nu unic. Nu te amăgi, nu are absolut nici o importanță cărei confesiuni sau denominațiuni religioase îi aparții. Atîta timp cît ai acest întuneric în tine nu poți să răspîndești lumină. Nu sloganele și autoînșelarea vor moșteni împărăția cerurilor. Nu îți fă iluzii. Dacă pe site-ul acesta este sau nu este lumină, nu știu ce să spun. Știu doar că am spus de nenumărate ori că Hermeneia nu este și nu va fi nici școală, nici pușcărie și nici biserică. Dacă ai fi avut răbdarea și bunul simț necesare pentru a citi toate anunțurile care pe parcurs le-am postat aici ai fi aflat și asta. Deci nefiind nici una din aceste trei Hermeneia nu își propune să facă nici educație, nici formare ideologică și nici să convertească pe nimeni la nimic. Hermeneia am creat-o ca pe o agoră în care oamenii să comunice, să se intersecteze, să își facă publice textele și ideile. În limita bunului simț să își exprime opinii, păreri despre ce scrie celălalt și să promoveze ce le place. Și atît. Atît Nicodeme. Este asta lumină sau nu este? Habar nu am. Eu nu am mandatul diabolic al fanatismului pe care îl ai tu. Nu mă mînă nici o nevoie telurică să încartiruiesc oameni în turme care să urmeze o întunecată „lumină” așa ca tine. Eu cred că adevărata lumină este atît de adevărată că nu e nevoie să bați tobele în jucrul ei și nici să o bagi cu forța pe gîtul oamenilor. Mai mult, cred că majoritatea oamenilor care au cu adevărat lumina nici nu își dau seama de asta, cu atît mai puțin nu simt nevoie să lovească sau să cotropească pentru asta, așa cum „cu mandat” faci tu. Faptul că nu îți place „arta” noastră și o consideri așa cum vrei tu este o alegere personală și ți-o respect așa cum respect opinia oricui de aici. Dacă tot crezi asta despre ea atunci de ce ai mai intrat aici? Sau nu, am uitat, tu ai intrat aici pentru că „ai mandat”. E cumplit. Este undeva între ridicol și îngrozitor ceea ce spui. Undeva apostolul Pavel spune că din cauza unor oameni ca tine Numele lui Dumnezeu a ajuns hulit pe tot pămîntul. Niciodată nu l-am înțeles așa de bine ca acum. Părerea ta despre mine este, evident, părerea ta. De fapt dela un om care este plin de atîta întuneric percum ești tu nici nu mă aștept la alte cuvinte. La urma urmei și despre Isus au spus Marii Preoți că are drac. În ce privește Iuda, dragul meu, el a vrut să profite de pe urma lui Isus. Toată trgedia lui s-a rezumat la faptul că Isus nu îi aducea lui nici un beneficiu. Deocamdată singurul care vrea să profite de pe urma altuia aici ești tu. Tu ai intrat ca o căpușă „cu mandat” pe Hermeneia, un site pe care eu cu banii mei și cu timpul meu plătesc totul, și, tu cu nesimțirea pseudo-creștinului care crede că i se cuvine totul, ai încercat și încerci să profiți. Dacă tot vrei să știi cine este Iuda Nicodeme uită-te în oglindă. Modul cum vorbești tu despre Hermeneia sau alte site-uri literare este greu să nu fie interpretat drept invidie. Poți tu s-o numești cum vrei, poți să te lauzi că ai ce motivații vrei tu. „Aprecierile” tale sînt o combinație de invidie și lipsă de bun simț notoriu. Am mai spus și altă dată, ceea ce e este și mai cumplit este că faci și un mare deserviciu Numelui lui Hristos. Dar cred că de acum nu mai este nici o problemă. Majoritatea oamenilor și-au dat seama cu cine au de-a face în persoana ta. Iar asta în mod normal ar trebui să îngrozească. Tu, Nicodeme, „speli ochii de urdura lumească, luciferică”???? Dragul meu, tu ești orb în primul rînd. Tu trebuie să fii spălat în primul rînd. Iar cel mai blestemat lucru este cînd cel orb încearcă în nebunia lui să călăuzească pe alții. Nici nu vreau să spun care este finalul lor. Eu cred că singurul care are lumina este Hristos. Și oricine se erijează în călăuzitor, mai ales cu patima cu care o faci tu, se face vinovat de blasfemie și apostazie. La fel ca multți alți papi, patriarhi, episopi, preoți, predicatori, eretici, filozofi și fanatici înaintea ta. Oameni care au crezut că soarta lumii sau a României este în mîna lor. Numai această simplă expresie face pe oricine să înțeleagă cît de întunecată trebuie să fie rătăcirea ta. Deci da, te-ai făcut înțeles Nicodeme. Te asigur că este clar. Este cumplit de clar. Și într-adevăr, ai spus un lucru valid în final, vai ție! Vai ție pentru ceea ce ești.
Marina Nicolaev, Acest text e oarecum diferit de cele pe care le-am publicat în ultimele săptămâni. Aveți dreptate când spuneți că poemul e "o circumnavigație anevoioasă în căutarea propriului eu, a propriei fiiințe"și, la fel, aveți dreptate că e vorba de un "raport conjunctural cu restul lumii ce are aceeași destinație de scurtă durată inevitabilă". Ca și altădată, ați intuit bine ceea ce am vrut să spun. Vă mulțumesc pentru ca mă citiți și vă doresc mult bine, Mircea Florin Șandru
nu am pretenţia să mi se citească, catalogheze, împeniţăneze, remarcatizeze textele, nu sări ca musculiţa-n lapte. am remarcat un mic sughiţ al sitului. daca aş fi click(uit) textul lui Virgil de o mie de ori ca un moft, ar fi avut o mie de cititori şi poate ar fi pufăit pe ascuns.(zic poate). iar tu, yestere, eşti mereu pe la remarcate cu cate-un text mediocru, dar eu nu mă supăr.
Superb! mie nu mi se pare „psedo-psalm”, ci psalm curat, având din belșug tot ce-i trebuie. Și încărcătură simbolică, și tensiune, și sfințenie. singura chestie care mă calcă pe nervi este titlul. titlul acesta s-a tolănit peste frumusețea asta de poezie și zice „lasă, vezi-ți de drum că n-ai ce găsi aici.”.
mi-a plăcut și felul în care ai gândit acest crescendo al vremurilor – de la somn la trâmbiță. (trompetă? nu trâmbiță era?!)
pun aici imaginile care mi se par cele mai reușite… ba nu, nu le pun. e un poem în întregime bun. Chapeau!
„acolo unde ții tu ceasul acela pe care ziceai că bunicul tău
ca ți l-a dat când s-a întors din pușcărie”
- secțiunea aceasta are și diacritice lipsă și este și agramată.
„ce cerșeau” sună aiurea
„acolo unde ții tu ceasul acela pe care ziceai că bunicul tău
ca ți l-a dat când s-a întors din pușcărie
omorâse pe câțiva nenorociți
vagabonzi ai străzii ce cerșeau priviri din care creșteau pomi
pe care nu-i mai curățau ”
- tu poți urmări cascadele deterministe ale acestui text? nu amețești? gîndește-te că cineva ar vrea să citească acest text. ar mai face-o a doua oară?
Ela, iti multumesc pentru sugestii. Am corectat la recitire bubele, mai putin gara ranita la care inca ma mai gandesc:) Te mai astept sub textele mele!
Prea fericitule Nicodem De ce să te arunci în gard ca un berbec, au nu e bine aici la loc cu verdeață? Sunflower, stăpîna și protectoarea noastră, Degeaba le pui soarele –real sau pixelizat- în poală, femeile nu sînt niciodată mulțumite. Și totuși nu te-am invitat eu într-o scenă reală cu surse skylight? Au nu ai spus tu că ai merge cu unul ca mine și la capătul lumii dar nu poți renunța la Miaunel și Bălănel cu tot neamul lor pisicesc?
oh, ce titlu i-ai pus, cât pe ce să nu deschid! ți-a fost teamă că devii prea uman?! nu știu dacă toamna e vinovată...sau Alice. sau pisica. dar uite un text atât de curat, că-ți vine să te apleci și să numeri pietrele de sub apă. acum ar trebui să dau niște citate...m-am uitat, nu știu ce să aleg. mi-e imposibil să rup ceva din context. textul ăsta seamănă cu un domino, pornind dintr-o privire verde și sfârșind în centrul pământului. peniță.
Poemul începe bine, e expresiv și sonor, de efect și foarte bine prinde spiritul filmului. Totuși, eu nu mă împac cu amestecul limbilor. Măcar dacă ai fi spus-o în maiașă, iar versul întreg cu pricina se înțelege, nu mai trebuie să clarifici, și o spui prea americănește într-un context care nu vrea să aibă nimic de-a face cu asta. Apoi, de la întrebare în jos nu mi se mai pare la fel, nu se păstreză același registru. E doar o impresie subiectivă, dar poate contează. Parcă la Mel nu era jaguar, ci panteră neagră, sau nu mai rețin eu (și confund cu Mowgli)? Oricum pasajul dintre primele paranteze poate fi scos; iar, înțelegem asta din titlu și din ceea ce urmează sub el. Dacă prima parte merită peniță, în schimb finalul nu-l pricep deloc. Știi cum?, parcă apare Schwartzeneger în filmul ăla și-i bubuie pe toți. Sau nu, apare... Evangelista. Am insistat atât pentru că-mi pare rău de final.
simt ca e ceva care nu v-a placut in textul asta si urmeaza sa-mi spuneti, pentru ca eu sa ma gandesc la ce spuneti si, eventual, sa schimb...! sau il astept pe cailean sa se intoarca de la go...?
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
domnu' cOzAn pentru pentru... :) ) va sade bine
pentru textul : Baletistul 2.0 dedacă spun că nu știu de ce dar chiar mă simt marele orb al tău, o fi bine? textul cu marca Dorin e bine cunoscut. îmi place tot. umorul, imaginea, acrimonia finuță, iar cuvintele, nu știu cum (sic!) rămân proaspete în poemele tale.
pentru textul : Visul marelui orb, văzut mic dinspre soare deîn schimb, aici, versul, deşi aparent simplu, alcătuit din construcţii precum: "dragostea ne-a înzăpezit/și nu a venit nimeni/să ne descopere;" prin verbul "a descoperi", deja, mă plaseză pe mine, ca şi cititor" într-o atmosferă în care sunt obligată "să caut" chiar dacă nu e mult de gândit asupra dragostei pe vers, aici, totuşi se observă uşorul ironic al neputinţei de a ieşi de sub zăpadă. (mi-am permis să fac o comparaţie între poezia Elenei şi cea de faţă)
Poemul acesta cucereşte prin tehnică bine stăpânită la nivel de frază. Personal, îmi place foarte mult versul care se termină prin acel atribut subtantival prepoziţional frumos aşezat lângă substantivul sprânceană.
"între sprâncene de ceară" - foarte bine mergea şi creta în loc de ceară. de aceea este un vers bun. pentru că orice i-ai plasa după "sprânceană" şi "între sprâncene" ar suna la fel de bine.
"anii s-au îndepărtat și ei
și s-au pierdut
între sprâncene de ceară"
S-ar putea să fiu mai mult decât subiectivă aici, dar o spun. Poemul m-a atras, pentru că, pe undeva, prin Chiril am văzut-o şi pe coraline a mea cu discursurile ei, posibil, uneori enervante. Din acest motiv, sper să nu deranjeze pe nimeni o părere sinceră. Aici sau pe alt text.
te citesc.
pentru textul : alte începuturi petrecute aievea deNu.
pentru textul : Primăvară, primăvară de"Recviem pentru nuca verde " e un titlu de poem care mă bântuie de câteva zile şi uite unde a răsărit!:D
pentru textul : Sentiment de septembrie deAm pus si eu un nuc lângă bloc, câţiva arţari, plopi, tei, dar nu s-a prins decât un măr care s-a dovedit a fi dud în cele din urmă. Toate vrăbiile din cartier mă iubesc.
Îmi place parabola ta până dă în politică, aici legătura e prea de-a dreptul, chiar şi aceea cu lectura venerabililor prea pică dintr-o dată.
Nu am mai citit de mult o poezie cu rimă care să îmi placă atât de mult. Curge ușor, natural, atât rima cât și imagistica. Simt o rupere de ritm în penultima strofă, dar s-ar putea să mă înșel: Eu am lăsat acolo păsări cântătoare prin crânguri și livezi de pruni să ciripească și felul cum la fiecare sărbătoare știa măicuța iară să ne primenească Mi-a mai plăcut menționarea matematicii în ultima strofă, dar cred că exprimarea perimată vise înaripate strică teribil impresia generală.
pentru textul : Eu am lăsat acolo casa mea străbună dee evident sensul și se folosește și-n afara moldovei sintagma asta, nu știu ce miră
pentru textul : în rîpa aceea unde mor cîinii și oamenii fără acte deDa, ai dreptate în mare parte Lea. Pentru mine un cititor câştigat este un pas înainte, nu critica negativă mă deranjează, indiferenţa este ceea ce îngheaţă. De aceea mă bucur totuşi şi că am primit comentariul din partea Margăi, înseamnă că am avut totuşi un cititor în plus. Tu scrii proză, eu îţi mărturisesc că citesc foarte greu proză pe computer, îmi pare rău că nu pot să îmi spun părerea legat de ce scrii tu. Dar consumatorii de poezie sunt din diferite medii, încă o dată îţi mulţumesc. Gânduri frumoase din partea mea.
pentru textul : Lacăt greu oxidabil deNiciodata n-am inteles de unde reiese atat de usor cuvantul geniu din formulari ca oameni mari, scriere buna, poezie fantastica etc. etc. Banuiesc ca transmit chestia asta inconstient. Cred ca nu-i sanatos sa-ti stabilesti scopuri din astea "nobile", tu scrie si poate te contacteaza si pe tine vreo casa de editura norvegiana;)
pentru textul : La prânzul luminii cu iarba: Paul Blaj şi „Memorialul dantelelor galbene” decuminte şi cu mâini împreunate se obţin iertăciunile, dar parcă mâinile acelea de ceară sunt supradimensionate în corelaţie cu restul. am trecut şi eu să las semn. şi să cârcotesc un pic.
pentru textul : făgăduinţă deo fi porc sau mamut? un text de care noua... miscare mondiala ar trebuie sa fie tare mandra. hahaha
pentru textul : un dubito tratat minor dee forma finală!
pentru textul : poeții dorm în vaze deFermecătoare poveștile pe care le spunem copiilor amânând momentul când află singuri adevărul despre realitatea adulților, arena din inimă unde iezii așteaptă, se revoltă sau fug din calea mercenarilor din sânge. Elia, mi-a plăcut foarte mult această lume a explicațiilor simple, de imaginație plină, despre o lume complicată în care uităm că miracolele nu sunt doar fantezii copilărești.
pentru textul : Când începe o dimineață denicodeme, te-ai făcut bine înțeles. Și, aș zice eu, de multă vreme. Probabil că vina este la mine. Eu nu m-am făcut înțeles. Nu reușesc să fiu așa de explicit precum ești tu. Am să încerc să o fac aici. Deși cred că un alt spațiu ar fi fost mai bun. Dar lipsa ta crasă de bun simț mă constrînge să o fac aici. Și am să o iau pe rînd. Cînd ai intrat pe Hermeneia nu ai intrat cu o lumină ci ai intrat cu cel mai cumplit întuneric posibil. Este întunericul celor orbi care nu numai că se rătăcesc dar țin cu tot dinadinsul să rătăcească și pe alții. De aceea e un întuneric blestemat. De acolo senzația demonică de mandat pe care o ai. Stăteam și mă gîndeam aseară la un moment dat la faptul că în amărîta noastră de istorie cele mai multe și cele mai cumplite războaie s-au dus nu în numele unei idei socratice sau de dragul vreunei femei, nu în numele socialismului sau de dragul cuceririi de pămînt. Ci s-au dus în numele lui Isus Hristos. Da, în numele lui Hristos. S-au purtat de oameni exact ca tine, cu același mandat diabolic ca tine. Au schingiuit, au violat, au ars, au mutilat, au terorizat, au măcelărit, au ars pe rug, au jupuit de vii, au smuls pruncii din pîntecul femeilor, au tras pe roată, au castrat, au aruncat în pușcării, au exilat, au șters de pe fața pămîntului triburi, popoare, orașe, regiuni întregi, au subjugat, au înrobit, au chinuit, au distrus, au lapidat, au răstignit, au prigonit, au ținut în întuneric, au discriminat, au ponegrit, au alungat, au făcut cele mai oribile și mai inimaginabile lucruri. Și totul, absolut totul în Numele lui Isus Hristos, cel mai blînd, înțelept și jertfitor om care a trăit vreodată pe fața acestui pămînt, și care este în același timp Fiul lui Dumnezeu. Și toate aceste lucruri au fost făcute de oamneni exact ca tine. De fapt n-am absolut nici o îndoială, pe baza mărturiei tale, că, dacă ar exista contextul favorabil, ai face la fel ca ei fără să clipești din ochi. Something is wrong, something is VERY WRONG Nicodeme. Something is extremely dark in your soul. Anyway, să revenim la oile noastre. Dar aș vrea să înțelegi clar cum te văd și cine ești de fapt. Un spectacol înspăimîntător. Deși nu unic. Nu te amăgi, nu are absolut nici o importanță cărei confesiuni sau denominațiuni religioase îi aparții. Atîta timp cît ai acest întuneric în tine nu poți să răspîndești lumină. Nu sloganele și autoînșelarea vor moșteni împărăția cerurilor. Nu îți fă iluzii. Dacă pe site-ul acesta este sau nu este lumină, nu știu ce să spun. Știu doar că am spus de nenumărate ori că Hermeneia nu este și nu va fi nici școală, nici pușcărie și nici biserică. Dacă ai fi avut răbdarea și bunul simț necesare pentru a citi toate anunțurile care pe parcurs le-am postat aici ai fi aflat și asta. Deci nefiind nici una din aceste trei Hermeneia nu își propune să facă nici educație, nici formare ideologică și nici să convertească pe nimeni la nimic. Hermeneia am creat-o ca pe o agoră în care oamenii să comunice, să se intersecteze, să își facă publice textele și ideile. În limita bunului simț să își exprime opinii, păreri despre ce scrie celălalt și să promoveze ce le place. Și atît. Atît Nicodeme. Este asta lumină sau nu este? Habar nu am. Eu nu am mandatul diabolic al fanatismului pe care îl ai tu. Nu mă mînă nici o nevoie telurică să încartiruiesc oameni în turme care să urmeze o întunecată „lumină” așa ca tine. Eu cred că adevărata lumină este atît de adevărată că nu e nevoie să bați tobele în jucrul ei și nici să o bagi cu forța pe gîtul oamenilor. Mai mult, cred că majoritatea oamenilor care au cu adevărat lumina nici nu își dau seama de asta, cu atît mai puțin nu simt nevoie să lovească sau să cotropească pentru asta, așa cum „cu mandat” faci tu. Faptul că nu îți place „arta” noastră și o consideri așa cum vrei tu este o alegere personală și ți-o respect așa cum respect opinia oricui de aici. Dacă tot crezi asta despre ea atunci de ce ai mai intrat aici? Sau nu, am uitat, tu ai intrat aici pentru că „ai mandat”. E cumplit. Este undeva între ridicol și îngrozitor ceea ce spui. Undeva apostolul Pavel spune că din cauza unor oameni ca tine Numele lui Dumnezeu a ajuns hulit pe tot pămîntul. Niciodată nu l-am înțeles așa de bine ca acum. Părerea ta despre mine este, evident, părerea ta. De fapt dela un om care este plin de atîta întuneric percum ești tu nici nu mă aștept la alte cuvinte. La urma urmei și despre Isus au spus Marii Preoți că are drac. În ce privește Iuda, dragul meu, el a vrut să profite de pe urma lui Isus. Toată trgedia lui s-a rezumat la faptul că Isus nu îi aducea lui nici un beneficiu. Deocamdată singurul care vrea să profite de pe urma altuia aici ești tu. Tu ai intrat ca o căpușă „cu mandat” pe Hermeneia, un site pe care eu cu banii mei și cu timpul meu plătesc totul, și, tu cu nesimțirea pseudo-creștinului care crede că i se cuvine totul, ai încercat și încerci să profiți. Dacă tot vrei să știi cine este Iuda Nicodeme uită-te în oglindă. Modul cum vorbești tu despre Hermeneia sau alte site-uri literare este greu să nu fie interpretat drept invidie. Poți tu s-o numești cum vrei, poți să te lauzi că ai ce motivații vrei tu. „Aprecierile” tale sînt o combinație de invidie și lipsă de bun simț notoriu. Am mai spus și altă dată, ceea ce e este și mai cumplit este că faci și un mare deserviciu Numelui lui Hristos. Dar cred că de acum nu mai este nici o problemă. Majoritatea oamenilor și-au dat seama cu cine au de-a face în persoana ta. Iar asta în mod normal ar trebui să îngrozească. Tu, Nicodeme, „speli ochii de urdura lumească, luciferică”???? Dragul meu, tu ești orb în primul rînd. Tu trebuie să fii spălat în primul rînd. Iar cel mai blestemat lucru este cînd cel orb încearcă în nebunia lui să călăuzească pe alții. Nici nu vreau să spun care este finalul lor. Eu cred că singurul care are lumina este Hristos. Și oricine se erijează în călăuzitor, mai ales cu patima cu care o faci tu, se face vinovat de blasfemie și apostazie. La fel ca multți alți papi, patriarhi, episopi, preoți, predicatori, eretici, filozofi și fanatici înaintea ta. Oameni care au crezut că soarta lumii sau a României este în mîna lor. Numai această simplă expresie face pe oricine să înțeleagă cît de întunecată trebuie să fie rătăcirea ta. Deci da, te-ai făcut înțeles Nicodeme. Te asigur că este clar. Este cumplit de clar. Și într-adevăr, ai spus un lucru valid în final, vai ție! Vai ție pentru ceea ce ești.
pentru textul : daily trivia - morning vulnerabilities deMarina Nicolaev, Acest text e oarecum diferit de cele pe care le-am publicat în ultimele săptămâni. Aveți dreptate când spuneți că poemul e "o circumnavigație anevoioasă în căutarea propriului eu, a propriei fiiințe"și, la fel, aveți dreptate că e vorba de un "raport conjunctural cu restul lumii ce are aceeași destinație de scurtă durată inevitabilă". Ca și altădată, ați intuit bine ceea ce am vrut să spun. Vă mulțumesc pentru ca mă citiți și vă doresc mult bine, Mircea Florin Șandru
pentru textul : se aud cum lucrează electronii și neutronii deun text cursiv, plin de muzicalitate si candoare, pe un fundal marin. L-am citit cu placere, cu atat mai mult cu cat sunt nascut la malul marii.
pentru textul : Din alta toamna ma infrupt deyes(man)
nu am pretenţia să mi se citească, catalogheze, împeniţăneze, remarcatizeze textele, nu sări ca musculiţa-n lapte. am remarcat un mic sughiţ al sitului. daca aş fi click(uit) textul lui Virgil de o mie de ori ca un moft, ar fi avut o mie de cititori şi poate ar fi pufăit pe ascuns.(zic poate). iar tu, yestere, eşti mereu pe la remarcate cu cate-un text mediocru, dar eu nu mă supăr.
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - V – dedaca era numai ultima strofa ii acordam probabil o penita. asa cum este insa mi se pare ceva ce nu ma atrage.
pentru textul : în ornicul toamnei deSuperb! mie nu mi se pare „psedo-psalm”, ci psalm curat, având din belșug tot ce-i trebuie. Și încărcătură simbolică, și tensiune, și sfințenie. singura chestie care mă calcă pe nervi este titlul. titlul acesta s-a tolănit peste frumusețea asta de poezie și zice „lasă, vezi-ți de drum că n-ai ce găsi aici.”.
mi-a plăcut și felul în care ai gândit acest crescendo al vremurilor – de la somn la trâmbiță. (trompetă? nu trâmbiță era?!)
pun aici imaginile care mi se par cele mai reușite… ba nu, nu le pun. e un poem în întregime bun. Chapeau!
pentru textul : fapt divers de„acolo unde ții tu ceasul acela pe care ziceai că bunicul tău
ca ți l-a dat când s-a întors din pușcărie”
- secțiunea aceasta are și diacritice lipsă și este și agramată.
„ce cerșeau” sună aiurea
„acolo unde ții tu ceasul acela pe care ziceai că bunicul tău
ca ți l-a dat când s-a întors din pușcărie
omorâse pe câțiva nenorociți
vagabonzi ai străzii ce cerșeau priviri din care creșteau pomi
pe care nu-i mai curățau ”
- tu poți urmări cascadele deterministe ale acestui text? nu amețești? gîndește-te că cineva ar vrea să citească acest text. ar mai face-o a doua oară?
text slab și scris neglijent
pentru textul : retoric deopinie=doxa.Scuze ca nu am scris tot ce era de scris la momentul potrivit.
pentru textul : ultimele modificări pe site deStefan, corecteaza titlul, te rog.
pentru textul : oraşul simţit deasa cum il citesc eu acum imi place, in mod special finalul, ultimele trei versuri stau in picioare chiar despartite de intreg.
pentru textul : Fericirea nu vine de la femeia dată bărbatului deEla, iti multumesc pentru sugestii. Am corectat la recitire bubele, mai putin gara ranita la care inca ma mai gandesc:) Te mai astept sub textele mele!
pentru textul : primul tren dePrea fericitule Nicodem De ce să te arunci în gard ca un berbec, au nu e bine aici la loc cu verdeață? Sunflower, stăpîna și protectoarea noastră, Degeaba le pui soarele –real sau pixelizat- în poală, femeile nu sînt niciodată mulțumite. Și totuși nu te-am invitat eu într-o scenă reală cu surse skylight? Au nu ai spus tu că ai merge cu unul ca mine și la capătul lumii dar nu poți renunța la Miaunel și Bălănel cu tot neamul lor pisicesc?
pentru textul : escape deoh, ce titlu i-ai pus, cât pe ce să nu deschid! ți-a fost teamă că devii prea uman?! nu știu dacă toamna e vinovată...sau Alice. sau pisica. dar uite un text atât de curat, că-ți vine să te apleci și să numeri pietrele de sub apă. acum ar trebui să dau niște citate...m-am uitat, nu știu ce să aleg. mi-e imposibil să rup ceva din context. textul ăsta seamănă cu un domino, pornind dintr-o privire verde și sfârșind în centrul pământului. peniță.
pentru textul : cacofonia sentimentelor dePoemul începe bine, e expresiv și sonor, de efect și foarte bine prinde spiritul filmului. Totuși, eu nu mă împac cu amestecul limbilor. Măcar dacă ai fi spus-o în maiașă, iar versul întreg cu pricina se înțelege, nu mai trebuie să clarifici, și o spui prea americănește într-un context care nu vrea să aibă nimic de-a face cu asta. Apoi, de la întrebare în jos nu mi se mai pare la fel, nu se păstreză același registru. E doar o impresie subiectivă, dar poate contează. Parcă la Mel nu era jaguar, ci panteră neagră, sau nu mai rețin eu (și confund cu Mowgli)? Oricum pasajul dintre primele paranteze poate fi scos; iar, înțelegem asta din titlu și din ceea ce urmează sub el. Dacă prima parte merită peniță, în schimb finalul nu-l pricep deloc. Știi cum?, parcă apare Schwartzeneger în filmul ăla și-i bubuie pe toți. Sau nu, apare... Evangelista. Am insistat atât pentru că-mi pare rău de final.
pentru textul : Apocalypto desimt ca e ceva care nu v-a placut in textul asta si urmeaza sa-mi spuneti, pentru ca eu sa ma gandesc la ce spuneti si, eventual, sa schimb...! sau il astept pe cailean sa se intoarca de la go...?
pentru textul : pornind de la tandretea ideilor deUn singur cuvint: slab. Am citit texte mai bune de la tine, e normal ca pretentiile sa fie mai mari. Citeva imagini nu salveaza acest esafod.
pentru textul : Eșafod de... vezi dom'le, asta înseamnă obiectivitate. nu mai fac Virgil. numa' nu mă bate:)! cu drag, paul
pentru textul : blogbadil dePagini