in acest text informativ http://www.hermeneia.com/info/1777/ se explică modul cum se vor introduce traducerile de acest tip: „A doua categorie o vor reprezenta traduceri ale unor texte publicate pe Hermeneia.com dar efectuate de către persoane din afara Hermeneia. La subtitlu aceste traduceri vor trebui să conțină titlul textului original și numele autorului. La sfîrșit se va adăuga un hyperlink către adresa textului original. Aceste traduceri se vor introduce numai sub contul autorului textului original.” Aș vrea să corectezi textul de mai sus conform prevederii.
am inteles, am inteles, el este eminul tau.
am trecut cu vederea ironia din comentariul anterior. nu vreau sa ne indepartam de text. de aceea imi iarta exigentele, dar cand vad un text dedicat unui poet consacrat ma astept la performanta. aici, asteptam rima, macar, fiind vorba de un maestru al ei...
insa dupa cum spuneam, ma iarta, ar trebui sa fiu pretentios doar cu mine. cele bune, Ottilia.
Cred că finalul salvează totul și pentru acest lucru e nevoie de câteva versuri statice, cum sunt cele dinainte. Finalul emoționează încât e nevoie să recitești totul. Aș atașa o imagine textului. Una nedefinită, precum marginile orașului cu "câte un crăciun fără nume".
emiemi, 1. Credeam ca se observa ca, in general, in afara de a fi malitios cu altii (cand sunt peovocat), in primul rand sunt malitios cu mine. Iar daca ma refer la textul in cauza, daca din el nu se observa o, sa-i zic, auto-malitiozitate, e vina lui. De fapt intentia mea este ca mai intotdeauna sa privesc lucrurile cu o anumita ironie detasata. Iar daca uneori ironia pare a capata o tenta "rautacioasa" atunci o astfel de tenta este de suprafata. Si cred si sper ca ea nu face numic altceva dcat sa sublinieze ce vreau sa spun. 2. Sfatul e bun. Sterg sfarsitul. Toate cele bune.
" Datul la păsărele " este un tablou celebru ( după părerea mea) a pictorului naiv Ion Nită Nicodin, din Brusturi, comuna Hălmagiu. In tablourile lui descoperim adevăruri fundamentale despre viață. Peisajul feeric de iarnă, imaculat si linistit parcă sopteste prin fâsâitul crengilor că cel ce se smereste va fi inalțat, cel ce se invinovățeste va fi indreptațit , iar zborul păsărilor- aspirația spre perfecțiune a sufletului, il ințelepțeste pe cel care nu are incredere in sine. Aranca, ca de obicei foarte atentă la tot ce se intâmplă in jur. O primavară frumoasă , iti doresc.
Gorune, comentariul tau este nu doar patetic (din fericire in limba romana asta suna mult mai rezonabil decat in engleza :-) ci si superfluu la multe capitole. Eu ma ingrijorez ca nu cumva tu acum sa iti gasesti niste scuze pentru a pica in mediocritate care este cel mai jalnic loc pe care Creatorul ni l-a rezervat in trenul care duce spre ultima noastra gara, un fel de orient-express al oilor tunse care suntem. Pana la urma tu ai citit "sah"? Daca nu, te astept dupa aceea, eventual tot aici si cu acelasi drag Andu
din ea sub țol de fulgi s-adună agoniseli de grâu în brazde dar și credința că din hazne sporește rod de vreme bună ce-l laud țânci și dau de veste la toată liota de prin case o, lerui Doamne, lerui ler primim lumina Ta din cer la multi ani si tie!
mihaylo, e regretabil faptul că tu privești hermeneia ca pe un depozit unde sa îți arunci textele. pentru că implicația va fi că vor rămîne așa aruncate. dacă tu postezi așa trei texte la rînd nimeni nu le va citi așa. gestul tău mă va face să introduc o regulă ca același autor să nu mai poată pune două texte la rînd. o pot face și pe asta. nu înțeleg de ce nu există puțin common sense
Ioana, o voi lua în ordinea importanței punctelor atinse de tine: 1) Nu am observat să fie penițe de "împăcare". Eu nu mă cert cu nimeni. Intervențiile sunt în calitate de moderator, iar ceea ce postez o fac în calitate de membru al acestui site, la fel cu ultimul venit. Younger Sister și-a justificat gestul. Andu, asemenea. Că ultimul a atins poate tangențial și anumite alte aspecte... l-am "sancționat"; sunt convinsă că el a simțit foarte bine unde anume, nu știu dacă și tu sau alții, important nu este circul, ci dacă persoana respectivă înțelege. Nu sunt de acord de exemplu pentru motivul invocat de el, cum că aceasta nu ar fi o poezie ce nu exagerează la capitolul "cerebralitate, dar asta este altceva. Am să spun franc, pentru tine și pentru cine mai este interesat (deși nu îmi imaginez că oamenii de pe hermeneia de asta sunt interesați...): eu una nu mi-aș fi dat nici o peniță pe acest text. În egală măsură însă eu nu aș fi dat poate jumătate din penițele care s-au dat pe hermeneia. Satisfăcută? Pentru că este un text mai vechi, pentru că îl văd cu mult mai puțină indulgență decât atunci când l-am scris, pentru că îi știu defectele. DAR, aceasta nu înseamnă, Ioana, că vreo clipă mi-am însușit părerea ta cum că ar fi un text prost. Nu te-am contrazis și nu mă ofensează această părere, dar nu pot fi obligată să o adopt. Daacă aș fi crezut că este un text prost, pur și simplu nu l-aș fi postat; standardele mele sunt sus indiferent de ceea ce se întâmplă în jur. Am fost și sunt în continuare împotriva penițelor acordate fără justificare, sau asupra unui text slab. Nu am intervenit și nu voi interveni acolo unde aprecierea cu peniță este în dubiu, adică textul este "călduț" să spunem, bunicel. Acestea sunt limite mult prea sensibile pentru a le putea măsura cu șublerul subiectivității. 2) Să nu ne ascundem după deget. "Am crezut și cred că prozatorii pot scrie și poezie, mai ales că aceasta s-a epicizat atât de mult. Apreciez efortul, succes mai departe, Bianca! " este ironie. Dar nu are sens să continuăm, eu că da, tu că nu. Important este să spunem lucrurilor frumos și franc pe nume, pentru a nu da naștere la interpretări. Am să te rog să revenim la text, Ioana, dacă mai este ceva de spus. Spațiul din pagina mea nu va fi loc de purtat altfel de bătălii decât "literare", dacă vreodată mă voi ridica la astfel de pretenții. Până atunci, mă repet, dacă nu ai înțeles de prima dată: too much ado. Nu merită această poezie bătălia asta. Am altele mai bune, și sunt multe și mai bune chiar pe acest site. Aceasta a fost sensul de prima dată, regret dacă nu s-a înțeles.
„la marginea unei vieţi ruptă de oboseală
de un somn ce-ar fi trebuit să crească bun”
Tocmai "somnul" acesta mi-a obosit într-atât viaţa!
Până ea, viaţa, a dat cu mine de toţi pereţii, să mă trezesc!
pentru că, la un moment dat, percepţia e opusă direcţiei obişnuite, fireşti a lucrurilor. convieţuirea se face intre mine şi femeia din cartea de buzunar, femeia reala pierde teren împotriva personajul fictiv. iniţial versul era "ca printr-un vizor inversat traiesc un concubinaj perpetuu...", poate că aşa era mai clar, nu ştiu.
cât despre "în scop medicinal" nu am cine ştie ce explicaţie, recunoaşterea şi acceptarea fiecărui minut care trece, degeaba sau nu, e întotdeauna ca o vindecare, ca un leac pentru cele ce urmează.
cam atât...merci mult de citire si de comm
spor la scris
mie îmi place cuvîntul vîscos. presupune consistență, nu? despre text... probabil se mulează mai bine pe instrumentul recitării decît pe cel al citirii.
Rumi? :p...ma bucur sa citesc despre nasterea acestui volum de Haiku. Mie mi-e teama de ..stilul haiku si de aceea ma atrage..si de aceea te feleicit din inima .
Sebi, îmi place să cred că știi ce este providența și nu reacționezi doar dintr-un impuls specific vremii de afară, deși comentariul tău îmi dovedește că nu știi. despre poemele mele și nu numai pot să îți spun că rareori îmi place să le construiesc ca pe explicații, adică să fie explicite. iar când o fac mizez pe forța unor imagini sau elemente kinestezice care să transmită mesajul la nivel empatic, neglijând reflecția.
în fine, îți dau aceste indicii ca să știi cum să percepi ce scriu eu. niciodată nu voi spune ceva de genul: o, bla bla bla , pentru că acest stil, retoric aproape, este depășit. și aici am folosit un eufemism.
rezum: când simți prezența lui dumnezeu într-un loc poți spune (ca Iacov cu scara la cer, la care fac și aluzie prin piatra pusă la căpătâi) că te-ai întâlnit cu dumnezeu! Deci are valoare!
în rest, mulțumesc de insistența ca intenție, tot din târgul tecuciului în care acum se înserează ca o minte încețoșată de problemele cotidianului...
...să fie, oarecum, dreptul la viaţă??
Întreb la modul serios, pentru a-mi putea formula o idee despre "Noi"
Nu prea ştiu cum să-mi explic "auzul îmi explodează / de liniştea ochilor tăi"
Sper, totuşi, să mă lămuresc, citind de mai multe ori!!
stimă
Joc de cuvinte sec. Partea ce include "La soare-o pisică îmi linge-amintirile Răstingnindu-mi rănile pentru toate zilele." este mai degraba amuzanta decat profunda. "verde crud"... poate e o sintagma la care ar trebui sa renuntam in texte, foarte uzitata. Aritmii, versificatia gresita, text slab. Cu parere de rau, Ialin
Dragostea poate reînvia precum pasărea Phoenix dacă undeva în noi există un greiere care se roagă. Poem simplu construit în care se împletește tristețea și optimismul. Simplu și frumos.
ieri, mă apucasem să scriu ceva despre text dar am renunţat şi nu l-am trimis. mi se păruse că ar fi stat mai bine "devenind" în loc de "ce devine". acum reconsider.
accentul ar fi căzut pe sepie şi nu pe pântec. pântecul, ca un fel de acvariu fosforescent, e frumos. plăcut text.
formal greselie de dactilo (=typos) exista, chiar daca nu-s descrise precis de comentariul precedent. conform ultimelor norme ortografice, ortoepice si de punctuatie corect e "odata". cu lipsa virgulelor e ambiguu. in proza era obligatoriu de scris ".. bolnav, odata, de lingoare", dar in poezie exista o mai mare libertate a autorului. am pritocit, ajutandu-mi colega, sute de poezii ale lui brumaru (volumul ce-l aveti deja disponibil si urmatoarele) si, oarecum maniac al virgulelor, m-a enervat, dar nu aveam ce face. se considera ca o licentza acceptabila absenta virgulelor. oricum cin eciteste poezie stie sa puna cezura unde ii e locul. dar astea-s maruntisuri. "pe fond", poezia are farmecul indicibil al lui francois villon la curtea veche. e emanatia unui spirit bogat, ludic, nostalgic (un soi de nostalgie a candorii pierdute), cu unromantism tinut in hatzurile autoironiei si chiar autoparodiei, una peste alta un spirit congener, tipic pentru binecuvantata noastra generatie. ii cer scuze pentrru lipsa de humor a comentariului meu. rim
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Marina, iti multumesc pentru apreciere . Cu respect
pentru textul : Decojirea dein acest text informativ http://www.hermeneia.com/info/1777/ se explică modul cum se vor introduce traducerile de acest tip: „A doua categorie o vor reprezenta traduceri ale unor texte publicate pe Hermeneia.com dar efectuate de către persoane din afara Hermeneia. La subtitlu aceste traduceri vor trebui să conțină titlul textului original și numele autorului. La sfîrșit se va adăuga un hyperlink către adresa textului original. Aceste traduceri se vor introduce numai sub contul autorului textului original.” Aș vrea să corectezi textul de mai sus conform prevederii.
pentru textul : The Angel’s Shadow deam inteles, am inteles, el este eminul tau.
pentru textul : emindoină deam trecut cu vederea ironia din comentariul anterior. nu vreau sa ne indepartam de text. de aceea imi iarta exigentele, dar cand vad un text dedicat unui poet consacrat ma astept la performanta. aici, asteptam rima, macar, fiind vorba de un maestru al ei...
insa dupa cum spuneam, ma iarta, ar trebui sa fiu pretentios doar cu mine. cele bune, Ottilia.
mi a placut finalul indeosebi, insa cel putin aici era bine daca scapai de tentatia de a explicita ideile, adica de ce nu si cu voalul la gura?
pentru textul : în memoria lui ion nimerencu deCred că finalul salvează totul și pentru acest lucru e nevoie de câteva versuri statice, cum sunt cele dinainte. Finalul emoționează încât e nevoie să recitești totul. Aș atașa o imagine textului. Una nedefinită, precum marginile orașului cu "câte un crăciun fără nume".
pentru textul : crăciun fără nume deun poem fortat. un poem sugerat de titlu.
pentru textul : excalibur deemiemi, 1. Credeam ca se observa ca, in general, in afara de a fi malitios cu altii (cand sunt peovocat), in primul rand sunt malitios cu mine. Iar daca ma refer la textul in cauza, daca din el nu se observa o, sa-i zic, auto-malitiozitate, e vina lui. De fapt intentia mea este ca mai intotdeauna sa privesc lucrurile cu o anumita ironie detasata. Iar daca uneori ironia pare a capata o tenta "rautacioasa" atunci o astfel de tenta este de suprafata. Si cred si sper ca ea nu face numic altceva dcat sa sublinieze ce vreau sa spun. 2. Sfatul e bun. Sterg sfarsitul. Toate cele bune.
pentru textul : Uneori de" Datul la păsărele " este un tablou celebru ( după părerea mea) a pictorului naiv Ion Nită Nicodin, din Brusturi, comuna Hălmagiu. In tablourile lui descoperim adevăruri fundamentale despre viață. Peisajul feeric de iarnă, imaculat si linistit parcă sopteste prin fâsâitul crengilor că cel ce se smereste va fi inalțat, cel ce se invinovățeste va fi indreptațit , iar zborul păsărilor- aspirația spre perfecțiune a sufletului, il ințelepțeste pe cel care nu are incredere in sine. Aranca, ca de obicei foarte atentă la tot ce se intâmplă in jur. O primavară frumoasă , iti doresc.
pentru textul : Datul la păsărele desunt deschisă la sugestii, spune ce crezi
pentru textul : Cunosc, deci pot iubi. Iubesc, deci pot cunoaște. Hm! deGorune, comentariul tau este nu doar patetic (din fericire in limba romana asta suna mult mai rezonabil decat in engleza :-) ci si superfluu la multe capitole. Eu ma ingrijorez ca nu cumva tu acum sa iti gasesti niste scuze pentru a pica in mediocritate care este cel mai jalnic loc pe care Creatorul ni l-a rezervat in trenul care duce spre ultima noastra gara, un fel de orient-express al oilor tunse care suntem. Pana la urma tu ai citit "sah"? Daca nu, te astept dupa aceea, eventual tot aici si cu acelasi drag Andu
pentru textul : O primă discuție (virtuală) cu Jiuddu Krishnamurti și Fizicianul despre sfârșitul timpului psihologic dedin ea sub țol de fulgi s-adună agoniseli de grâu în brazde dar și credința că din hazne sporește rod de vreme bună ce-l laud țânci și dau de veste la toată liota de prin case o, lerui Doamne, lerui ler primim lumina Ta din cer la multi ani si tie!
pentru textul : Colind demihaylo, e regretabil faptul că tu privești hermeneia ca pe un depozit unde sa îți arunci textele. pentru că implicația va fi că vor rămîne așa aruncate. dacă tu postezi așa trei texte la rînd nimeni nu le va citi așa. gestul tău mă va face să introduc o regulă ca același autor să nu mai poată pune două texte la rînd. o pot face și pe asta. nu înțeleg de ce nu există puțin common sense
pentru textul : Aproapelui cu ură V deIoana, o voi lua în ordinea importanței punctelor atinse de tine: 1) Nu am observat să fie penițe de "împăcare". Eu nu mă cert cu nimeni. Intervențiile sunt în calitate de moderator, iar ceea ce postez o fac în calitate de membru al acestui site, la fel cu ultimul venit. Younger Sister și-a justificat gestul. Andu, asemenea. Că ultimul a atins poate tangențial și anumite alte aspecte... l-am "sancționat"; sunt convinsă că el a simțit foarte bine unde anume, nu știu dacă și tu sau alții, important nu este circul, ci dacă persoana respectivă înțelege. Nu sunt de acord de exemplu pentru motivul invocat de el, cum că aceasta nu ar fi o poezie ce nu exagerează la capitolul "cerebralitate, dar asta este altceva. Am să spun franc, pentru tine și pentru cine mai este interesat (deși nu îmi imaginez că oamenii de pe hermeneia de asta sunt interesați...): eu una nu mi-aș fi dat nici o peniță pe acest text. În egală măsură însă eu nu aș fi dat poate jumătate din penițele care s-au dat pe hermeneia. Satisfăcută? Pentru că este un text mai vechi, pentru că îl văd cu mult mai puțină indulgență decât atunci când l-am scris, pentru că îi știu defectele. DAR, aceasta nu înseamnă, Ioana, că vreo clipă mi-am însușit părerea ta cum că ar fi un text prost. Nu te-am contrazis și nu mă ofensează această părere, dar nu pot fi obligată să o adopt. Daacă aș fi crezut că este un text prost, pur și simplu nu l-aș fi postat; standardele mele sunt sus indiferent de ceea ce se întâmplă în jur. Am fost și sunt în continuare împotriva penițelor acordate fără justificare, sau asupra unui text slab. Nu am intervenit și nu voi interveni acolo unde aprecierea cu peniță este în dubiu, adică textul este "călduț" să spunem, bunicel. Acestea sunt limite mult prea sensibile pentru a le putea măsura cu șublerul subiectivității. 2) Să nu ne ascundem după deget. "Am crezut și cred că prozatorii pot scrie și poezie, mai ales că aceasta s-a epicizat atât de mult. Apreciez efortul, succes mai departe, Bianca! " este ironie. Dar nu are sens să continuăm, eu că da, tu că nu. Important este să spunem lucrurilor frumos și franc pe nume, pentru a nu da naștere la interpretări. Am să te rog să revenim la text, Ioana, dacă mai este ceva de spus. Spațiul din pagina mea nu va fi loc de purtat altfel de bătălii decât "literare", dacă vreodată mă voi ridica la astfel de pretenții. Până atunci, mă repet, dacă nu ai înțeles de prima dată: too much ado. Nu merită această poezie bătălia asta. Am altele mai bune, și sunt multe și mai bune chiar pe acest site. Aceasta a fost sensul de prima dată, regret dacă nu s-a înțeles.
pentru textul : Piața norilor de„la marginea unei vieţi ruptă de oboseală
pentru textul : eu când nu vreau să mor nu mor dede un somn ce-ar fi trebuit să crească bun”
Tocmai "somnul" acesta mi-a obosit într-atât viaţa!
Până ea, viaţa, a dat cu mine de toţi pereţii, să mă trezesc!
pentru că, la un moment dat, percepţia e opusă direcţiei obişnuite, fireşti a lucrurilor. convieţuirea se face intre mine şi femeia din cartea de buzunar, femeia reala pierde teren împotriva personajul fictiv. iniţial versul era "ca printr-un vizor inversat traiesc un concubinaj perpetuu...", poate că aşa era mai clar, nu ştiu.
pentru textul : Poem medicinal decât despre "în scop medicinal" nu am cine ştie ce explicaţie, recunoaşterea şi acceptarea fiecărui minut care trece, degeaba sau nu, e întotdeauna ca o vindecare, ca un leac pentru cele ce urmează.
cam atât...merci mult de citire si de comm
spor la scris
mie îmi place cuvîntul vîscos. presupune consistență, nu? despre text... probabil se mulează mai bine pe instrumentul recitării decît pe cel al citirii.
pentru textul : Ichi-go ichi-e 2 dereflectie...
pentru textul : Poveste cu un cal deRumi? :p...ma bucur sa citesc despre nasterea acestui volum de Haiku. Mie mi-e teama de ..stilul haiku si de aceea ma atrage..si de aceea te feleicit din inima .
pentru textul : Karumi deFoarte frumos. Am tras la sorți și am pierdut. O peniță. Numai că nu știu de unde. Nu am voie să acord penițe? Help!
pentru textul : domnule Labiș deSebi, îmi place să cred că știi ce este providența și nu reacționezi doar dintr-un impuls specific vremii de afară, deși comentariul tău îmi dovedește că nu știi. despre poemele mele și nu numai pot să îți spun că rareori îmi place să le construiesc ca pe explicații, adică să fie explicite. iar când o fac mizez pe forța unor imagini sau elemente kinestezice care să transmită mesajul la nivel empatic, neglijând reflecția.
pentru textul : acolo unde se întorc valurile deîn fine, îți dau aceste indicii ca să știi cum să percepi ce scriu eu. niciodată nu voi spune ceva de genul: o, bla bla bla , pentru că acest stil, retoric aproape, este depășit. și aici am folosit un eufemism.
rezum: când simți prezența lui dumnezeu într-un loc poți spune (ca Iacov cu scara la cer, la care fac și aluzie prin piatra pusă la căpătâi) că te-ai întâlnit cu dumnezeu! Deci are valoare!
în rest, mulțumesc de insistența ca intenție, tot din târgul tecuciului în care acum se înserează ca o minte încețoșată de problemele cotidianului...
...să fie, oarecum, dreptul la viaţă??
pentru textul : dreptul la frunză deÎntreb la modul serios, pentru a-mi putea formula o idee despre "Noi"
Nu prea ştiu cum să-mi explic "auzul îmi explodează / de liniştea ochilor tăi"
Sper, totuşi, să mă lămuresc, citind de mai multe ori!!
stimă
nicodim, te rog sa iti actualizezi adresa de email cu care esti inscris pe hermeneia ptr ca nu este functionala.
pentru textul : polemică deJoc de cuvinte sec. Partea ce include "La soare-o pisică îmi linge-amintirile Răstingnindu-mi rănile pentru toate zilele." este mai degraba amuzanta decat profunda. "verde crud"... poate e o sintagma la care ar trebui sa renuntam in texte, foarte uzitata. Aritmii, versificatia gresita, text slab. Cu parere de rau, Ialin
pentru textul : Oraș incendiat deA se citi: sunt purtatoare ale
pentru textul : Podul Grant deDragostea poate reînvia precum pasărea Phoenix dacă undeva în noi există un greiere care se roagă. Poem simplu construit în care se împletește tristețea și optimismul. Simplu și frumos.
pentru textul : Golgotă deieri, mă apucasem să scriu ceva despre text dar am renunţat şi nu l-am trimis. mi se păruse că ar fi stat mai bine "devenind" în loc de "ce devine". acum reconsider.
pentru textul : o inimă ca o sepie deaccentul ar fi căzut pe sepie şi nu pe pântec. pântecul, ca un fel de acvariu fosforescent, e frumos. plăcut text.
mulțumesc pentru semn. cred că e foarte bine că ești cârcotaș.(-half kidding.)
pentru textul : magazinul cu piane deformal greselie de dactilo (=typos) exista, chiar daca nu-s descrise precis de comentariul precedent. conform ultimelor norme ortografice, ortoepice si de punctuatie corect e "odata". cu lipsa virgulelor e ambiguu. in proza era obligatoriu de scris ".. bolnav, odata, de lingoare", dar in poezie exista o mai mare libertate a autorului. am pritocit, ajutandu-mi colega, sute de poezii ale lui brumaru (volumul ce-l aveti deja disponibil si urmatoarele) si, oarecum maniac al virgulelor, m-a enervat, dar nu aveam ce face. se considera ca o licentza acceptabila absenta virgulelor. oricum cin eciteste poezie stie sa puna cezura unde ii e locul. dar astea-s maruntisuri. "pe fond", poezia are farmecul indicibil al lui francois villon la curtea veche. e emanatia unui spirit bogat, ludic, nostalgic (un soi de nostalgie a candorii pierdute), cu unromantism tinut in hatzurile autoironiei si chiar autoparodiei, una peste alta un spirit congener, tipic pentru binecuvantata noastra generatie. ii cer scuze pentrru lipsa de humor a comentariului meu. rim
pentru textul : Unde-s oare marile povesti? deOK, rubbish! To recycle bin! Thanks!
pentru textul : La noi deAm corectat Adrian,mulțumesc de trecere.
pentru textul : Singurătatea din camera albă dePagini