Da, Mariana, ai dreptate şi eu mi-am dat seama că am repetat "odinioară" prea mult. Poate voi reuşi să reduc aceste repetiţii acolo unde deranjează. Mulţumesc pentru comentariu şi pentru faptul că ţi-a plăcut.
Cristina, ce lovituri ieftine folosesti... Arata-mi si mie pe cineva pe Hermeneia.com care a fost "banat"(cum zici tu) pentru ca si-a exprimat opinia despre un text. Oare cit de departe pot merge aceste auto-victimizari ieftine care ar trebui sa stirneasca probabil compasiune fata de cel care se crede in pericolul de a fi persecutat. Iar orice opinie nefavorabila lui ar fi descalificata din start. Ieftin... Atit pot sa spun.
Dragul meu Paul Blaj, dupa cum stii, comentariile se fac pe text, tu facusi ce facusi si sarisi calul. Nu-mi aduc aminte sa fi dat exemple de critici care te-au discreditat pe tine, nu mi-aduc aminte sa fi spus ca te-a luat cineva la misto, nu mi-aduc aminte sa fi facut referire la activitatea ta literara sau competenta ta de poet sau critic. Sincer sa fiu, nici nu ma intereseaza, ca daca m-ar fi interesat te-as fi cautat si te-as fi citit. Repet, este treaba mea cu cine polemizez si de cine sunt criticat pozitiv sau negativ, nu am intentia de a ma lauda prin comentarii cu acele critici (nu ca ar lipsi), nu am intentia sa vorbesc despre activitatea autorilor, competenta lor, ci fac referire doar la texte, pasaje din texte, surse. Tu ai tinut de prima data sa aduci in discutie opinia un anumit critic din masa celor care m-au criticat, spunand ca ma ia la misto si alte lucruri gratuite, care conform regulamentului, sunt interzise. Un om educat ca tine, un om cu bun simt, ar trebui sa fi citit acel regulament inainte de a intra intr-o discutie cu mine. Ia sa vedem:
23. De asemenea comentariile trebuie:
23.1. să se refere în primul rînd la
textul publicat, (nu stiu ce legatura are alex stefanescu si dicreditarea mea aici)
23.2. să conţină observaţii pertinente, (informatii pe care ti le-am cerut, pentru ca nu imi placea ca generalizezi)
23.3. să evite pe cît posibil formularea
de aprecieri la adresa persoanei autorului textului sau la adresa persoanei
altui comentator al textului (lucru pe care nu l-ai respectat si ai facut referiri la persoana mea)
23.4. să se abţină cît mai mult posibil
de la alunecarea în comunicări personale. Aceasta nu înseamnă că opiniile
cititorilor trebuie să fie reacţii artificiale şi reci. Scopul lor însă este
folosirea subsolului textelor pentru critica literară sau discuţii legate de
conţinutul textului şi nu pentru schimbul de amabilităţi. (nici la acest punct nu ai respectat regulamentul, facand referiri si remarci care nu sunt legate de continutul textului ci de subsemnatul)
Tinand cont ca ai o vechime pe acest sit, ar fi trebuit sa stii ca intepaturile tale gratuite, cu privire la persoana mea, nu au ce cauta in comentarii. Asta tine cont de regulament, de bun simt, de educatie, lucruri pe care sunt sigur ca le cunosti, fiind un om inteligent, cult, citit, respectuos, asa cum il stiam eu mai demult. Deci, ar fi frumos din partea ta sa-ti ceri scuze ca ai deviat de la subiect si ai facut referire la persoana mea in comentarii, iar dupa aceasta sa fii mult mai atent la derapajele de acest gen. Multumesc.
Vlad, imi cer scuze, dar trebuia sa-i aduc aminte lui yester care sunt normele de conduita si regulamentul, ca sa nu mai intre in acest gen de derapaje.
foarte mult mi-au placut 1, 3 si 5 din acest tablou. si cumva e un fir care le leaga pe toate, e ca si cum descrii prin cele 5 o singura imagine, o perspectiva anume dintr-un fragment temporal al acestei "copile", o inserare. in 2, suna un pic disonant "pleoapa copilei e".
mă amuzi nicodem. chiar că nici nu am observat comentariul corinei. dar dacă zici tu, probabil că este o coincidență. în orice caz am observat cablul. și asta mi s-a părut hilar. nu înțeleg ce este derogatoriu în a repeta ceea ce spui tu despre tine. și încă ceva, s-ar putea ca tu să nu știi, dar în limba română nu există cuvîntul „derogativ”. există doar cuvîntul derogatoriu. iar el nu înseamnă insultă. încearcă să consulți dicționarul înainte să scrii.
da, interesanta aceasta aparitie. uneori mi se face dor de Dunarea la Cazane si de oamenii de acolo. era peste bun cindva. nu stiu de ce mi se pare tragic textul.
Virgil, am luat notă de intervenția ta și o respect. Asta nu înseamnă că sunt neapărat de acord cu cele spuse de tine. Comentariul meu inițial la acest text nu conține, cred eu, niciun atac la persoană, ci doar o ironie, o înțepătură literară, spune-i cum vrei tu. Eu nu am spus că autorul ar fi așa și pe dincolo, ci doar că el folosește murături găsite prin cămara sa în loc de idei poetice proaspete. Asta este și va rămâne părerea mea despre acest autor, adică nu despre autor, da? ci despre cum acest autor se exprimă pe aici, pe Hermeneia. Eu una nu m-aș ofusca niciodată dacă cineva m-ar ataca ironic pe texte mai ales dacă aș simți înțepătura în față și nu în spate, cred că înțelegi pe deplin ce zic. Foarte probabil nu voi mai comenta acest autor până va scrie și altceva decât am citit aici și în mai toate textele sale de până acum și sper că astfel voi fi scutită de înjuriile lui la adresa mea rămase nepedepsite pe motiv că, vezi Doamne, sunt doar răspunsuri la hărțuielile mele literare.
Cu toate acestea eu am așa, un educated guess că tu știi foarte bine despre ce este vorba în propoziție dar intervii într-o încercare mai mult decât lăudabilă de a păstra o atmosferă relaxată pe site, lucru pentru care, am spus-o, te respect.
Și de aceea, mă repet pentru ultima oară, voi înceta să comentez acest autor veleitarist însă lipsit de talent până mi se va oferi șansa de a spune altceva în afara celor deja răs-spuse aici.
Margas
Alma, am urmarit si eu dialogul vostru si, din cate am vazut, pana acum nimeni nu a recurs la o anumita categorie de calificative. De aceea consider ultima ta fraza usor...efervescenta, ca sa spun asa. Cred ca ar fi bine sa ne rezumam la opinii punctuale depre textul de aici, evitand generalizarile.
mi-a ramas in minte mai ales imaginea cu:
"oameni de toate vîrstele ușor supraponderali și nervoși
acum în ajun de sărbători
striviți în ușile magazinelor
așteptînd un fel de minune
care nu se mai întîmplă"
am impresia ca aici e forta textului, in imaginea aceasta cu oameni care asteapta ca de sarbatori sa se intample „ceva”, acel ceva care din pacate nu vine odata cu colindele, acel ceva care in ultima vreme ajunge sa semene tot mai mult a minune...
apoi am retinut finalul care intregeste un gand venit din trecut... un gand frumos care insemna mai mult o pace interioara, "zapada si soare", decat o minune... si acel "doamne" care suna ca o rugaciune.
Mulţumesc domnule Fanache pentru opinia corectă probabil. Este dintre puţinele mele încercări de proză, am scris-o mai mult cu sufletul decât cu raţiunea.
Fermecătoare poveștile pe care le spunem copiilor amânând momentul când află singuri adevărul despre realitatea adulților, arena din inimă unde iezii așteaptă, se revoltă sau fug din calea mercenarilor din sânge. Elia, mi-a plăcut foarte mult această lume a explicațiilor simple, de imaginație plină, despre o lume complicată în care uităm că miracolele nu sunt doar fantezii copilărești.
n-am citit decît primele paragrafe. și asta de dragul frunzelor de potbal. îmi place mirosul lor. în rest, e greu să numește așa ceva povestire. e doar un discurs interminabil despre o salcie. pe bune, tu chiar crezi că asta e artă?
Revin, m-am referit la "clișee" în contextul subtitlului. Ioana cred că a primit mesajul (negativ, sepia, ironic, dedublat). (Interesant eseu despre clișee. Și celelalte.)
mie imi pare ca modificarea a schimbat total semnificatia poemului. l-a mutat din zona nostalgica asumata (neputinta e a ma mai intoarce) in cea imaginativa, a fanteziei (regret ceva ce nu s-a intamplat niciodata). nu mi se pare o miscare constructiva. in plus, este si o poticnire, acolo, la finalul care cere un "niciodata" in loc de "vreodata", dar care ar tripla negarea si ne-ar arunca si mai mult in inchipuire. e doar un punct de vedere care tine, strict, de maniera in care am receptat eu textul.
daca finalul nu ar fi atit de explicit, poate as recita altfel. poemele sint ca flacarile vii de pe comori sint lasate de urma gindurilor noastre, ca potecile iernii intr-un peisaj alb rupt de lume.
Dacă îmi amintesc bine la un moment dat făceam un pariu pe acest scriitor, un pariu pozitiv. A trecut ceva vreme de atunci, nici eu nu m-am mai ținut de lectură așa cum ar fi trebuit pe aici, însă poemul ăsta mi se pare slăbuț. Are prea multe note forțate prea puțină naturalețe, pe scurt pare scris ca să fie scris și atât.
Exprimări de tipul 'se există' nu ajută deloc unei construcții viciate de prea multe aproximații și improvizații lipsite de inspirație.
'un muribund în ultimul delir falsează o romanță' - come on!
Dacă poezia devine așa ceva ar trebui pahare cu zeamă de lămâie pe care să le dai peste cap la fiecare cuvânt.
Agramtismele vin să completeze acest peisaj lugubru 'când are să-ți cadă literele' de parcă mai era nevoie să demonstrăm că pe aici, pe net, se poate orice tâmpenie.
Un poem care mai are și trei penițe.
Felicitări.
De la mine o anti-peniță și recomandarea de a aprofunda atât cât ești în stare, adică la maxim cât poate mușchiu tău.
Frumos poem, Eugen! numai pentru imaginea de final și textul tău merită evidențiat... acea mână care devine tot mai străină pe măsură ce ne descrie... da, fain... și acea cruce personală atât de impersonală uneori. mi-a plăcut. mie și umbrei mele:) las semnul meu de apreciere cu drag, pentru nuanța creștină, umană în fond a textului. felicitări!
Adevărul Elena despre mine ca poetă este că nu mă consider o persoană cu opinie avizată, la fel cum ai spus şi tu despre tine, nu cred că are legătură cu autostima. Mulţumesc că ai revenit, nu era nevoie să îţi ceri scuze, poate că toţi ar trebui să citim şi să comentăm mai mult poeziile altora, în limita posibilităţilor.
Andrei, te rog sa atasezi un titlu acestui text si sa nu mai practici o astfel de solutie. Motivul principal sint cititorii si faptul ca ei nu pot cauta un text care nu are un titlu
Doamne Ferește! De unde ar rezulta din comentariul meu că m-aș crede o asemenea valoare? Păi dacă eram aș fi avut deja multe volume publicate și edituri să se bată pentru mine. Realitatea din jur răspunde fără drept de echivoc la orice întrebare legată de valoarea mea. Da, mai bine să scriem decât să ne pierdem timpul cu comentariile...
alma, mulțumesc pentru trecere! de locurile comune parcă nu mai scăpăm, așa că să mi se îngăduie și acestea! pentru metroul pustiu, vezi explicația din comentariul adresat lui Virgil.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Nu a mers, deci vă rog să o faceţi Dv. L-aş retrage, dar vreau să văd ce pot face pe viitor din el. Cezar
pentru textul : Judecata de Apoi deDa, Mariana, ai dreptate şi eu mi-am dat seama că am repetat "odinioară" prea mult. Poate voi reuşi să reduc aceste repetiţii acolo unde deranjează. Mulţumesc pentru comentariu şi pentru faptul că ţi-a plăcut.
pentru textul : Barajul denu cred ca e suficient atat. se mai cere un vers: "urmatoarea ploaie". si asa, ai ciclul complet.
pentru textul : cerul visează altfel decât noi deCristina, ce lovituri ieftine folosesti... Arata-mi si mie pe cineva pe Hermeneia.com care a fost "banat"(cum zici tu) pentru ca si-a exprimat opinia despre un text. Oare cit de departe pot merge aceste auto-victimizari ieftine care ar trebui sa stirneasca probabil compasiune fata de cel care se crede in pericolul de a fi persecutat. Iar orice opinie nefavorabila lui ar fi descalificata din start. Ieftin... Atit pot sa spun.
pentru textul : sunt trei crime într-un cocalar deDragul meu Paul Blaj, dupa cum stii, comentariile se fac pe text, tu facusi ce facusi si sarisi calul. Nu-mi aduc aminte sa fi dat exemple de critici care te-au discreditat pe tine, nu mi-aduc aminte sa fi spus ca te-a luat cineva la misto, nu mi-aduc aminte sa fi facut referire la activitatea ta literara sau competenta ta de poet sau critic. Sincer sa fiu, nici nu ma intereseaza, ca daca m-ar fi interesat te-as fi cautat si te-as fi citit. Repet, este treaba mea cu cine polemizez si de cine sunt criticat pozitiv sau negativ, nu am intentia de a ma lauda prin comentarii cu acele critici (nu ca ar lipsi), nu am intentia sa vorbesc despre activitatea autorilor, competenta lor, ci fac referire doar la texte, pasaje din texte, surse. Tu ai tinut de prima data sa aduci in discutie opinia un anumit critic din masa celor care m-au criticat, spunand ca ma ia la misto si alte lucruri gratuite, care conform regulamentului, sunt interzise. Un om educat ca tine, un om cu bun simt, ar trebui sa fi citit acel regulament inainte de a intra intr-o discutie cu mine. Ia sa vedem:
23. De asemenea comentariile trebuie:
23.1. să se refere în primul rînd la
textul publicat, (nu stiu ce legatura are alex stefanescu si dicreditarea mea aici)
23.2. să conţină observaţii pertinente, (informatii pe care ti le-am cerut, pentru ca nu imi placea ca generalizezi)
23.3. să evite pe cît posibil formularea
de aprecieri la adresa persoanei autorului textului sau la adresa persoanei
altui comentator al textului (lucru pe care nu l-ai respectat si ai facut referiri la persoana mea)
23.4. să se abţină cît mai mult posibil
de la alunecarea în comunicări personale. Aceasta nu înseamnă că opiniile
cititorilor trebuie să fie reacţii artificiale şi reci. Scopul lor însă este
folosirea subsolului textelor pentru critica literară sau discuţii legate de
conţinutul textului şi nu pentru schimbul de amabilităţi. (nici la acest punct nu ai respectat regulamentul, facand referiri si remarci care nu sunt legate de continutul textului ci de subsemnatul)
Tinand cont ca ai o vechime pe acest sit, ar fi trebuit sa stii ca intepaturile tale gratuite, cu privire la persoana mea, nu au ce cauta in comentarii. Asta tine cont de regulament, de bun simt, de educatie, lucruri pe care sunt sigur ca le cunosti, fiind un om inteligent, cult, citit, respectuos, asa cum il stiam eu mai demult. Deci, ar fi frumos din partea ta sa-ti ceri scuze ca ai deviat de la subiect si ai facut referire la persoana mea in comentarii, iar dupa aceasta sa fii mult mai atent la derapajele de acest gen. Multumesc.
Vlad, imi cer scuze, dar trebuia sa-i aduc aminte lui yester care sunt normele de conduita si regulamentul, ca sa nu mai intre in acest gen de derapaje.
pentru textul : niciodatănuamfostsingură defoarte mult mi-au placut 1, 3 si 5 din acest tablou. si cumva e un fir care le leaga pe toate, e ca si cum descrii prin cele 5 o singura imagine, o perspectiva anume dintr-un fragment temporal al acestei "copile", o inserare. in 2, suna un pic disonant "pleoapa copilei e".
pentru textul : Senin demă amuzi nicodem. chiar că nici nu am observat comentariul corinei. dar dacă zici tu, probabil că este o coincidență. în orice caz am observat cablul. și asta mi s-a părut hilar. nu înțeleg ce este derogatoriu în a repeta ceea ce spui tu despre tine. și încă ceva, s-ar putea ca tu să nu știi, dar în limba română nu există cuvîntul „derogativ”. există doar cuvîntul derogatoriu. iar el nu înseamnă insultă. încearcă să consulți dicționarul înainte să scrii.
pentru textul : new year samba deda, interesanta aceasta aparitie. uneori mi se face dor de Dunarea la Cazane si de oamenii de acolo. era peste bun cindva. nu stiu de ce mi se pare tragic textul.
pentru textul : dunărea în inimi deNu murim de tot niciodată. Ea numai vine cu manușile ei negre ca să ni le fluture în față. E și acesta un fel de a trăi, nu? Bun studiu.
pentru textul : studiu în alb și negru deVirgil, am luat notă de intervenția ta și o respect. Asta nu înseamnă că sunt neapărat de acord cu cele spuse de tine. Comentariul meu inițial la acest text nu conține, cred eu, niciun atac la persoană, ci doar o ironie, o înțepătură literară, spune-i cum vrei tu. Eu nu am spus că autorul ar fi așa și pe dincolo, ci doar că el folosește murături găsite prin cămara sa în loc de idei poetice proaspete. Asta este și va rămâne părerea mea despre acest autor, adică nu despre autor, da? ci despre cum acest autor se exprimă pe aici, pe Hermeneia. Eu una nu m-aș ofusca niciodată dacă cineva m-ar ataca ironic pe texte mai ales dacă aș simți înțepătura în față și nu în spate, cred că înțelegi pe deplin ce zic. Foarte probabil nu voi mai comenta acest autor până va scrie și altceva decât am citit aici și în mai toate textele sale de până acum și sper că astfel voi fi scutită de înjuriile lui la adresa mea rămase nepedepsite pe motiv că, vezi Doamne, sunt doar răspunsuri la hărțuielile mele literare.
pentru textul : Şi atunci m-am ridicat pe sufletele din spate deCu toate acestea eu am așa, un educated guess că tu știi foarte bine despre ce este vorba în propoziție dar intervii într-o încercare mai mult decât lăudabilă de a păstra o atmosferă relaxată pe site, lucru pentru care, am spus-o, te respect.
Și de aceea, mă repet pentru ultima oară, voi înceta să comentez acest autor veleitarist însă lipsit de talent până mi se va oferi șansa de a spune altceva în afara celor deja răs-spuse aici.
Margas
blue velvet 2
pentru textul : blue velvet deAm operat unele modificări ale textului. Sper că această variantă va rămâne.
Alma, am urmarit si eu dialogul vostru si, din cate am vazut, pana acum nimeni nu a recurs la o anumita categorie de calificative. De aceea consider ultima ta fraza usor...efervescenta, ca sa spun asa. Cred ca ar fi bine sa ne rezumam la opinii punctuale depre textul de aici, evitand generalizarile.
pentru textul : să nu declari iubire înghițitorului de suflete demi-a ramas in minte mai ales imaginea cu:
pentru textul : zăpadă și soare de"oameni de toate vîrstele ușor supraponderali și nervoși
acum în ajun de sărbători
striviți în ușile magazinelor
așteptînd un fel de minune
care nu se mai întîmplă"
am impresia ca aici e forta textului, in imaginea aceasta cu oameni care asteapta ca de sarbatori sa se intample „ceva”, acel ceva care din pacate nu vine odata cu colindele, acel ceva care in ultima vreme ajunge sa semene tot mai mult a minune...
apoi am retinut finalul care intregeste un gand venit din trecut... un gand frumos care insemna mai mult o pace interioara, "zapada si soare", decat o minune... si acel "doamne" care suna ca o rugaciune.
Mulţumesc domnule Fanache pentru opinia corectă probabil. Este dintre puţinele mele încercări de proză, am scris-o mai mult cu sufletul decât cu raţiunea.
pentru textul : Barajul deFermecătoare poveștile pe care le spunem copiilor amânând momentul când află singuri adevărul despre realitatea adulților, arena din inimă unde iezii așteaptă, se revoltă sau fug din calea mercenarilor din sânge. Elia, mi-a plăcut foarte mult această lume a explicațiilor simple, de imaginație plină, despre o lume complicată în care uităm că miracolele nu sunt doar fantezii copilărești.
pentru textul : Când începe o dimineață dela limita dintre subiectiv si obiectiv, un realism deprimant, abandon dar nu fortat; mi-a placut stilismul finalului, imaginea zdrentuita a cerului,
pentru textul : După chipul şi asemănarea sângelui den-am citit decît primele paragrafe. și asta de dragul frunzelor de potbal. îmi place mirosul lor. în rest, e greu să numește așa ceva povestire. e doar un discurs interminabil despre o salcie. pe bune, tu chiar crezi că asta e artă?
pentru textul : Salcia deRevin, m-am referit la "clișee" în contextul subtitlului. Ioana cred că a primit mesajul (negativ, sepia, ironic, dedublat). (Interesant eseu despre clișee. Și celelalte.)
pentru textul : Sub Acoperire deUltima unitate este remarcabilă (cu reproşurile subiective pe care nu am starea necesară să le-nşir). Ai un stil pe gustul meu.
pentru textul : Oarecum definitiv dePărerea unui cititor avizat este foarte importantă pentru mine. Multumesc, Aranca.
pentru textul : În umbra privirii albastre dema frate, pentru jocul cuvintelor, as da si eu penita. dar gandesc, ca ar fi prea mult trei penite pentru o asa scriere.
pentru textul : Uuunu, dooooi, tei! demie imi pare ca modificarea a schimbat total semnificatia poemului. l-a mutat din zona nostalgica asumata (neputinta e a ma mai intoarce) in cea imaginativa, a fanteziei (regret ceva ce nu s-a intamplat niciodata). nu mi se pare o miscare constructiva. in plus, este si o poticnire, acolo, la finalul care cere un "niciodata" in loc de "vreodata", dar care ar tripla negarea si ne-ar arunca si mai mult in inchipuire. e doar un punct de vedere care tine, strict, de maniera in care am receptat eu textul.
pentru textul : amputarea literei d dedaca finalul nu ar fi atit de explicit, poate as recita altfel. poemele sint ca flacarile vii de pe comori sint lasate de urma gindurilor noastre, ca potecile iernii intr-un peisaj alb rupt de lume.
pentru textul : memento deDacă îmi amintesc bine la un moment dat făceam un pariu pe acest scriitor, un pariu pozitiv. A trecut ceva vreme de atunci, nici eu nu m-am mai ținut de lectură așa cum ar fi trebuit pe aici, însă poemul ăsta mi se pare slăbuț. Are prea multe note forțate prea puțină naturalețe, pe scurt pare scris ca să fie scris și atât.
pentru textul : Străin deExprimări de tipul 'se există' nu ajută deloc unei construcții viciate de prea multe aproximații și improvizații lipsite de inspirație.
'un muribund în ultimul delir falsează o romanță' - come on!
Dacă poezia devine așa ceva ar trebui pahare cu zeamă de lămâie pe care să le dai peste cap la fiecare cuvânt.
Agramtismele vin să completeze acest peisaj lugubru 'când are să-ți cadă literele' de parcă mai era nevoie să demonstrăm că pe aici, pe net, se poate orice tâmpenie.
Un poem care mai are și trei penițe.
Felicitări.
De la mine o anti-peniță și recomandarea de a aprofunda atât cât ești în stare, adică la maxim cât poate mușchiu tău.
Frumos poem, Eugen! numai pentru imaginea de final și textul tău merită evidențiat... acea mână care devine tot mai străină pe măsură ce ne descrie... da, fain... și acea cruce personală atât de impersonală uneori. mi-a plăcut. mie și umbrei mele:) las semnul meu de apreciere cu drag, pentru nuanța creștină, umană în fond a textului. felicitări!
pentru textul : Umbra. deAdevărul Elena despre mine ca poetă este că nu mă consider o persoană cu opinie avizată, la fel cum ai spus şi tu despre tine, nu cred că are legătură cu autostima. Mulţumesc că ai revenit, nu era nevoie să îţi ceri scuze, poate că toţi ar trebui să citim şi să comentăm mai mult poeziile altora, în limita posibilităţilor.
pentru textul : strada mântuleasa deMultumesc, Cristina,
pentru textul : Alt eu fără oase deDa, iti este parmis. Intotdeauna!
am retinut pentru reflectare!!!
Andrei, te rog sa atasezi un titlu acestui text si sa nu mai practici o astfel de solutie. Motivul principal sint cititorii si faptul ca ei nu pot cauta un text care nu are un titlu
pentru textul : împrejur deDoamne Ferește! De unde ar rezulta din comentariul meu că m-aș crede o asemenea valoare? Păi dacă eram aș fi avut deja multe volume publicate și edituri să se bată pentru mine. Realitatea din jur răspunde fără drept de echivoc la orice întrebare legată de valoarea mea. Da, mai bine să scriem decât să ne pierdem timpul cu comentariile...
pentru textul : un fragment întreg dealma, mulțumesc pentru trecere! de locurile comune parcă nu mai scăpăm, așa că să mi se îngăduie și acestea! pentru metroul pustiu, vezi explicația din comentariul adresat lui Virgil.
pentru textul : Forme de empatie dePagini