viata ca un joc etern de sah: citeodata reginele se ridica de pe caldarim, de multe ori le cresc aripi, alteori sint la discretia melcilor... cuvintele se aduna citeodata in intrebari, pe urma se sfasie intre ele, in urma lor, ei doi ramin sfasiati in dreptul pieptului ca si cind si-ar fi cautat la nesfarsit unul altuia inima spre a o arata celuilalt intr-un etern replay al semnelor nescrise, atunci cand "ne lăsăm umbrele să se sărute în voie".