"Apocalypto" m-a făcut să citesc mai atent. Aici arunci puțin vitriol sarcastic pe fața lumii de azi, iar exprimarea se pare că-ți conturează stilul. Cam ceva asemănător e și "The House". "Făptașii" emană o forță metaforică extraordinară (dar iar, nu mă împac cu subtitlul englezesc, dar văd că devine o modă). Acolo ai alt stil, învălui, iar din detalii aparent nesemnificative și mundane creezi atmosferă, înalți simțirea spre semnificații ascunse și trimiți spre interpretări ce se dovedesc în cele din urmă incontrolabile. Multora le va place așa ceva. Începe cu o dublă sinecdocă, lărgire de sens de mare efect poetic, care parcă anunță ceea ce spui mai târziu cu "aștept o culoare", pentru ca, în cele din urmă, iată, un necunoscut care te gustă. Poezia "Unde?" e reprezentativă, un fel de spirală perpetuă în jurul unui sens nu întotdeauna bine definit, dar întotdeauna incitant, aici efectul stând și în rima din final, care e surprinzătoare. "Pierdute umbre" parcă e scrisă-n latină și... surpriză (sau nu), efectul e deplin. (E asemănător pseudonimului pe care ți l-ai ales). Ți-a "ieșit"poezia, înțelegi. "Hotarul circular" îți anunță stilul aparte, susținut de-a lungul textelor ulterioare. După cum vezi, le-am luat retrospectiv, dar m-a atras, altfel nu poposeam, și o să mai citesc, yabukasigi. De unde vine?