un ochi gol mă desparte de lumea pe care nu o simt. o inimă alienată clipește și viața se aprinde în cutremurări. știu că suntem unici în palma celui care ne-a creat pentru A FI… să visăm cu ochii deschiși pe-un iter spectrorum

5z. l. ′06

au oprit apa. încep de azi: e 3șpe! pe el l-am întâlnit pe 19 (e tot un 3șpe, numai plus ceva). îi împrumut lui. mi-a zis despre viață, despre ochi, despre mâini mici și reci.

știu că era acolo, undeva, era… un deget. era degetul de la mâna dreaptă. a venit primăvara. cu mine. cu tine. cu toate utopiile dintre forme și fond. a venit primăvara și zilele se înmulțesc. se reproduc. vor crește, vor avea copii… a venit primăvara și degetele încep să cadă. chiar de azi.

6z. l. ′06

mi-e dor de a, de l, de e, de x. mi-e dor de ochii lui și știu că tu n-ai să mă crezi, dar nu i-am văzut niciodată. de la a, l, e, x am pianul. ballade fűr adeline. vocea lui laurențiu.
a, l, e, x și alina. sau a, l, i, n, a. când pusese usb-ul și cânta din clayderman. când alunecase pe zăpadă și stătea cu tastele în brațe. când timpul uitase de toate secundarele din lume și-mi spunea să nu mă opresc.

lângă roxana. cu ochii deschiși

8z. l. ′06

nu-mi place că nu m-am ținut de cuvânt. i-am promis lui a, l, e, x că-i fac un singur pe lume al lui, și uite că azi am găsit plicul cu caietul ăla verde; cu praf și fire multe de păr. cu pixul meu negru ros între incisivii carnivori. mirosea a așteptare.

și-ți cauți durerea, visezi că e albă. plutește. nimic în tăcerea de aur a morții. ești singur. plângi. lacrimile râd fierbinți, în văpăi. te cutremură. vrei să poți vorbi, chiar dacă taci, să vezi, deși știi că ești orb.

it comes into my mind… și nisipul cu miros umed de la costinești, și melodiile lui chris spheeris, și med, și prima carte de-a lui cărtărescu. și chiar la tine m-am gândit, la tine și la concertul de anul nou de la viena. și la mama lui. care visa la strauss.

toți pereții din cameră erau cu graffitti. Un nimeni, eminem, lee khim, akon, paraziții. cu versuri din fiecare. mereu ziceam wordless.

9z. l. ′06

de ce 27 e numărul meu norocos? azi n-a fost pentru că a venit primăvara. mi-a arătat ce și-a cumpărat, s-a lăudat cu banii frecați într-o zi. s-a făcut comodă și aștepta. a venit primăvara și nu mi-a spus de câte degete are nevoie. anul trecut m-a uitat. acum le va lua pe toate. a venit primăvara și voi rămâne fără degete. mi-a promis însă că-mi va lăsa mâinile. care vor fi și mai mici. care se vor strecura pe sub toate liniile destinului tău. mâinile care știam că încap între două palme de-ale tale vor fi acum numai bune pentru una singură. a venit primăvara.

a, l, e, x îmi spunea că el n-a primit niciun cadou de ziua lui, că mereu era singur, și numai de câteva ori a suflat în lumânări. avea un frate. era mic. mama lui muncea și avea părul lung. semănau.

merg să-i iau țigări.

12z. l. ′06

Pablo Neruda:
moare câte puțin cel ce se transformă în sclavul obișnuinței,/cel ce nu caută harul din el însuși… moare câte puțin cel ce evită pasiunea,/cel ce-și distruge dragostea/și nu se lasă ajutat…/moare câte puțin cel care evită emoțiile ce învață ochii să strălucească,/oftatul să surâdă și sufletul să vibreze…/moare câte puțin cel ce evită moartea câte puțin,/doar amintindu-și întotdeauna că a fi viu cere un efort/mai mare decât simplul fapt de a respira

13z. l. ′06

să te saturi de mine. să țipi. să mă alungi. să mă lovești. să-mi spui că nici copiii cuminți nu mint. niciodată. la geam se cojește vopseaua. miroase a diluant. pensoanele îmbrăcate în pulovere roșii, pe gât, intră sub duș. la ele se duce. le trece repede. la mine însă… a venit primăvara.

.încă mai văd că [… ]

14z. l. ′06

azi piesa DE CE NU?!. toate replicile, tot dialogul. de pe 19 s-a mai dus o zi. dar vine marți. cu mine. cu tine. cu noroaiele de pe acoperiș. cu aerul de pe fiecare trotuar, care n-are o bordură a lui. care e singur. a venit primăvara și-i va lua și lui un deget. două. să nu-i spui.

poezie cu irina. și ea vede că mi-am rupt calendarul. că mâna mea dreaptă trece lama înghețată peste glezne. trebuie să te grăbești. luna asta s-a anunțat că vor cădea cele mai multe degete.

16z. l. ′06
moto. Motto. Mottto. Mooto. Mmoto. Motoo.
zice ”era bine dacă scriai și despre”. dacă îi spuneam tot adevărul. până la drumul către centru. o luam încet, încet pe scurtătură. ajungeam la statuie și ocoleam prin dreapta. până la următoarea carte.

20z. l. ′06

UN NIMENI

din melodie: (cântă a, l, e, x,. a, l, i, n, a stă lângă.)
cine ești? cine sunt?nimeni nu va ști nimic, nicicând. doar noi, noi doi. cine poate fi în gândul meu? să-nțeleagă ce-mi doresc, cât pot să iubesc, răscolind în amintiri prinse într-un fir destrămat de dorul tău nestins și greu. doar tu vii și pleci nevăzut, neștiut, tăcut ca o privire. dacă ai fi fost ce n-ar fi existat… când mă uit la mine cel ce-a fost… fiecare își dorea ca acea ultimă clipă să vină cât mai repede și să treacă și acel SFÂRȘIT

21z. l. ′06

artist plastic.
teatru, foto, poezie.

23z. l. ′06

logodnă.

nostalgia. cam un an a stat la ea. teatru. traduce.

chilian. șapte zâne, toate bune, licurici, speranțe-n noapte, și piticii din poveste, pentru tine toate. să mai fiu mică. păpușa scumpă. ”babatu meu”. să-i cânt lui ceaușescu. ”Am cravata mea”. tot adevărul despre ce s-a întâmplat înainte de ’89. concurs ce înseamnă comunismul pentru mine?. să mai vină moșu’. colinde. brațe. barba albă și aspră. bradul mare, globuri, lumină. cadouri. toată românia să fie fericită. fără marc anthony. nici lame de ras prea tocite. nici foi albe. nici igrasie de la tablourile încărcate de culori.

cu miros de vanilie din bucătărie, cu prăjituri în formă de steluță, cu aluat fraged și zahăr pudră. cu vorbe calde. fără rock și asl pls’urile lor, și brb’urile, și dnd’urile, și nop’urile.

și-ntr-a opta la analiza frazei, și de 1 dec. cu lacrimile violetei. și la ora de mate q. e. d.

cânt cu a, l, e, x la pian. fără bani de orgă.

tu n-ai nicio vină.

26z. l. ′06

nu mai e bobiță. a renunțat. vrea să i se spună virgil. supărat. i-a rămas numai zia din același cer ce nu mai e.

lucian vasiliu - dacia literară. crăciun.

eu știu că nu-i adevărat. eu știu că primăvara a venit și că iarăși mi se va ascunde chestia asta până în ultima zi. până ce holul se va îngusta într-atât de mult, încât nu vom avea loc să trecem. odată. va fi nevoie de androgin. știu că dacă a venit primăvara, voi deveni schizofrenică. dumnezeu se va speria de mâinile mele. și-i va spune unui sfânt să facă săptămâna numai din 6 zile. să modifice calendarul și să înlocuiască toate sărbătorile. să mă lase să-ți spun toate cerurile.

ți-am zis. a venit primăvara și încep să cadă degete. chiar de azi.

ai grijă de mâinile care-au mai rămas. poate anul viitor ne va lua și palmele. și nu vom mai avea pe ce să ne scriem.

Piară-mi ochii turburători din cale,
Vino iar în sân, nepăsare tristă;
Ca să pot muri liniștit, pe mine
Mie redă-mă!