nu știu de unde atîta lumină
într-o casă cu pereți încuiați
înspre soare-apune se naște o zare
alta decît cea pe care am tot privit-o
la alte apusuri

am flori crescute în palme și arbori la încheieturi
o grădină întreagă foșnește a vîrf de creion
fără noduri

și am cireșe la urechi
coapte grele rotunde
ca visele acelea din care s-a născut
a doua zi

mîine voi fi tot aici măsurînd lumina
în căprui