Iubita mea de niciodată
N-ai teamă, inima-mi te-adie
Şi te va şti primi îndată,
Când umbra ta va fi să vie.
Te voi iubi, de-ar fi să cadă –
Cum cerul nu mai ştie-a plânge –
În noi, o ultimă zăpadă,
Te voi iubi până la sânge!
Într-o explozie boreală,
Nedumerită de-ntâmplare,
Vei reveni, fără sfială,
Să-mi furi o ultimă suflare.
Şi ţi-o voi da fără tăgadă,
Şi-ţi voi fi mire şi amant
Când pleoapa nopţii va să cadă
În pulbere de diamant.
Poezie:
Comentarii aleatorii