yester -
copyright paul b.
nu am nimic din fluvii în mine
poate unele lemne ce plutesc putrezite
sau acuta lipsă de griji
înecate sub impresii
se întâmplă câte un om
să mă doară atent
ca o rază cochetă prin iarnă
azi nu mă întreb unde merg
și cine știe dacă vina aceasta
o pot purta străvezie
precum dragostea?
...Ana era deodată cu tot comunismul...
Poezie:
Comentarii
.
bobadil -
Da, frumos... un poem care ma scuteste de efortul oricarei explicatii. Pentru ca este al naibii de greu sa spui lucruri mari, sa chemi miturile si pe zei fara sa faci exces de zel... prin cuvinte aproape obisnuite, calde, intr-o insiruire fireasca... iar Paul face asta aici "in direct" cu noi, cititorii. Asta este... atunci cand este! N-am priceput finalul cu Ana iar imaginea, desi reusita si probabil, draga autorului, eu zic ca putea lipsi fara ca poemul sa sufere o singura zgarietura. Penita de la mine. Andu
dragă paul,
merveille -
poemul ăsta al tău...incredibil de simplu și totuși, atât de profund, atât de viu, m-a uns pe suflet, cum se spune. poate că ana cea din final e cea care a țesut perdeaua prin care să se poată filtra discret poemul acesta dinspre lume spre tine și mai apoi dinspre tine spre noi...cinste anei!
frana
lucian -
citind ceea ce ai scris aici, am avut impresia acustica a unei masini care franeaza brusc. imi plac primele doua versuri. restul poemului este un amalgam bine amestecat de stari ce se vor. ultimul vers... total anapoda. despre titlu... perpelex. fiindca, asa cum percep eu, se refera la imagine si nu la text. lucian.
antidot pentru gripa porcină
yester -
Andu, lasă că vine zâna măseluță! Maria, întreabă-l ,te rog, pe Andu câte degete vede? Lusien, ai toată compasiunea mea și e , doamne, inepuizabilă. uneori privind un om în ochi poți vedea o întreagă epocă.