pe la început încercam din viață
când era un bulgăre roz de floricele
vândut la cinci lei
de obicei aveam gura lipicioasă de la dulciuri
eram un mim al celor cu multe capete mai înalți
experimentam fumurile realității
deodată mi s-au alungit venele
ca o boală pe care o iei de la cei mari
devenind ceea ce-și dorește mai mult un copil
să nu mai tragă cu coada ochiului
pe la douăzeci am început să mai rup din ani
cum o făceam cu fițuicile pe sub bancă
purtând masca naivității
și-a venit un om care a spus că-mi dă viața la schimb
am trecut prin lecția iubirii lui
dându-i la schimb un dar
care-și încurcă degetele prin părul nostru de dimineață
o experimentez pe mama
și ne visăm unii pe alții
noapte de noapte
și ne scurgem unii în alții ca o perfuzie
care te ține în viață
mâine nu vor mai încăpea toți în mine
pe cale de a exploda
mă voi decide să-i privesc ca un copil.