kalipeto -
atât de mult roșu
primăvara înflorea pe ramuri cuțite care se roteau în carnea cerului
degeaba căutau oamenii locul în care să devină cuminți
tasta copiatorului clicăia sec la fiecare douăzecișipatru de ore
într-o zi Dumnezeu a luat creionul
a desenat un contur a șters a desenat un contur a șters a desenat un contur
al doilea contur
fierul planetei s-a aliniat rece în câteva cuie
a desenat un strigăt a oftat
tasta x a căzut în centrul orașului
sub un cer albastru inconștient
Dumnezeule Tu care ne desenezi întruna
Poezie:
Comentarii
Mi-a plăcut alegoria din unitatea doi. Cam mult
a.a.a. -
Mi-a plăcut alegoria din unitatea doi. Cam mult "contur", poate, dar na.
frumos titlu si frumos final!
yester -
frumos titlu si frumos final!
multam Adrian pentru "unitatea doi"! povestea
kalipeto -
multam Adrian pentru "unitatea doi"! povestea conturului - am incercat sa redau "greutatea" momentului. aproape ca nu a iesit:) dar na, precum spui:)
Paul, urma scapa turma, mai ales cand nimeresti si titlul:) Cele absolut bune!