Şi scriu...
Căci poezia e cerul
Nu începe, nu se sfârşeşte
Doar fascinează.
Te atrage într-un univers
Când mai romanţat, când mai tenebros
Suav şi pur şi imoral
Înveşmântând imaginaţia şi dezgolind trăirea.

Iar eu făuresc cuvinte
Le cioplesc, le-amestec, le ating
Cu pana unei anima nolens.
Şi mă cufund în versuri
Acompaniate în obscuritate
De vuietul vântului.

Şi-mi curge prin sânge, când mai domol când mai tumultos
Şi bate din aripi
Zburând, înnotând, existând
Către inimă.
Şi acolo, în regatul ei
Domină, subjugă, pulsează
Căci Poezia nu este creată
Poezia creează.