paranteze

imaginea utilizatorului nicodem
de luni până luni

(sînt absolut sigur că pământul
e de-un albastru drapat.
verdele şi-l pune pe cap
ca o şapcă,
să-şi ascundă
cucuiele.)

...

(pot să bag mâna în foc
că şerpii cernelii
nu mă vor muşca,
poate doar se vor încolăci pe stilou
când îl strâng de gât
împins de cuvinte.)

...

(adevărul e că nu am nici o certitudine
cu privire la nimic
în afară de Dumnezeu,
nici măcar nu ştiu dacă
sînt sau nu sînt.
uneori îmi trece prin piept
un tren care transportă iluzii,
atunci opresc integral traficul,
mă pun în capul peronului gării ca un
impegat şi nu las pe nimeni
să circule.)

...

(mă-ntreabă cei responsabili
cu globarizarea
de ce nu iubesc propaganda secretă,
de ce nu mă-nscriu pe lista sinucigaşilor.
le răspund că iubesc prea mult
pildele noului testament,
n-am timp de agitaţie moartă.)

...

(fiecare om are dreptul
să-şi ţină elefantul în cameră,
sau unde voieşte.
eu mi-l ţin pe al meu
înfipt la reverul sacoului,
ca un republican autentic
împăcat cu mizantropia.)

...

(la ora de dirigenţie
fiecare secundă cere
sa i se dea şi ei cuvântul.
cea care a ridicat prima mâna
întreabă:
de ce nu salvăm inoroaga?
...cu piatra din praştia liniştii
a ucis frica.)

...

(între doi ţăruşi
legată de lună sforăie noaptea.
dezbrăcate de blană
vulpile
pândesc dimineaţa
cu gândul la cloşcă.)