Ani -
lui Constantin Brâncuși
între esența efemerului și esența eternă și-a așezat cuibul
sfărâmicioșul lut l-a învelit în bronz
țâșnește
din magma durerilor
din ape tulburi
din amintiri și din telurice dorințe
în focul sacru
vrea să se scufunde
zborul spre adâncuri îl împinge
desparte apele de ape
și se acoperă cu harul Sfânt al Celui veșnic
într-o matrice sacră de lumină
Poezie:
Comentarii aleatorii