poem cu arme. ca niște mâini

imaginea utilizatorului margas

vorbim

cât îmi poate fi de greu
să ocolesc subiectul doar folosind
niște amărâte de substantive?

râu rățușcă rămurică
a răsărit mărgăritarul
ca o sentință irevocabilă
drept la tine în mâna dreaptă

zece alte mâini l-au cules
și a unsprezecea l-a legat cu grijă
ochii abia învață să vorbească
limba nu mai crește lipită pe piatră
dar se face tot mai subțire
ca sarea atunci când plouă
printre gene cade pe pământ

înalță coloane foarte ascuțite

niște arme care ne ucid
unul câte unul
fără să dea socoteală
nimănui