inimile noastre așteaptă
într-un pat cu grilaje de diamant,
o pătură cu litere brodate
un carusel ce nu cântă.

sunt stele de cârpă mici ce se-nvârt
e un covor ca o blană
și perdelele albe, albe

***

a venit crăciunul
am cumpărat lucruri din vitrine luxoase.
am cumpărat un ren alb sclipitor care aleargă pe covor
și ne-am uitat la un film cu o femeie siberiană.

a venit zăpada și tăișul șinelor de sanie a lăsat urme cu atât
mai adânci cu cât a fost mai multă zăpadă.

***

acasă avem paturi albe, cearșafuri albe
și o perdea roșie. pereții capătă seara
adâncimi molatice de culoarea sângelui.

"e un soare alb
deși e inflație
inimile nu vor să crească.
dumnezeu nu-i nebun, dumnezeu are o inimă."

***
am ieșit singură la plimbare să văd stele adevărate
să bem un suc tu ți-ai pus fesul
și un chelner indiferent ne servește gândindu-se

"presupunere"

la iubita lui. poate-i e dor de ea.

*

cu siguranță

"este un dumnezeu care aleargă pe străzi.

și pentru dumnezeu e iarnă"

când plânge toți fulgii i se lipesc de barbă.