după sărut
cuvintele tale erau mândre ca nişte degete pocnite din ce în ce mai des
şi-ţi vedeam inima cât flăcăra dintr-o lampă
de ceva timp
ţi-am fost alături
sărutându-te mereu înainte de culcare
n-am greşit
aşa cum puţin peste miezul nopţii
cu gândurile tot mai sărace
temerea unui desfrâu iese din patul unei femei primitoare
acoperit cu cearşaful
ca după o lună de miere

de aceea te rog în sufletul fără păcate să ne facem o casă
cu cerul mai aproape de copii
voi planta copaci pentru păsări din flori
tot mai aproape de oameni