nimeni n-ar trebui să cadă pe gânduri
mai mult decât femeia
inima ei
e o fereastră deschisă
în calea furtunilor marii iubiri

pentru că nu are cine
să o închidă la vreme
se găseşte un singur bărbat
să pună geamurile sparte
rămâne înăuntru
până se face linişte

şi vine iarna