în palma bărbatului meu mi-aşez urechea obosită
şi parcă încap în întregime
dorm cu ochii deschişi somn de copil cuminte
cu abecedarul pe genunchi
el trage uşor perdeaua să nu mă ardă soarele pe frunte
şterge un bob de sudoare cu degetele
eu nu gândesc nimic
fiindcă tot ce i-am cerut vreodată
a fost doar culcuşul mic şi rotund din palma lui stângă
în care să îmi moară visele
cu adevărat
bărbatul acesta nu e viu
numai palma lui îmi atinge tâmpla glezna şi şoldul
le desenează în linii întrerupte când încă dorm
cu ochii deschişi
Poezie:
Comentarii aleatorii