Virgil -
abandon de pian
pian atonal calm
împotriva muzicii chinuitor
în desfacere
muzica frînghiile ei te trag
te lovesc talgere
apoi
liniște
doar notele joase ale pianului
vibrînd
le simți aproape
în coccis
în oasele bazinului
liniște
te abandonează
te simți gol
de muzică
simți nevoia să pătrunzi tot mai adînc
prelungind acea părăsire
dureros în fiecare vertebră
amețitor
ca o nevoie care te amăgește
izbindu-te
din nou în tine
lovindu-te
Poezie:
Comentarii
queen margot -
sincretismul artelor... combinatorică de muzică, poezie, arhitectură și eros... de la ,,Clavecinul bine temperat''al lui Bach la Nocturnele lui Chopin si de la preludiile lui Debussy la pianul atonal al eului liric remarcam o traversare a stilurilor artistice ...dinspre barocul muzical catre postmodernismul poetic... asocierea ritmurilor sincopate dintr-o partitură cu cele ale trupurilor, salturile intervalice aparent aleatorii... ca niste strigate de placere... gemete in doi... registrul grav al pianului sugerând o penetrare adanca, deplina, o golire a sinelui pentru a se regasi in celalalt... *pentru sugestie si culoare timbrală, pentru excentricul concert de percutie pian & talgere(pianul e considerat tot un astfel de instrument ), pentru forta cu care muzica devine eros, erosul -vers, versul ..sculptura.. iar trupurile lirice un basorelief, un strop de penita...