cvasiliu -
Aș vrea să-mi umble toamna
Ca viermii pe sub piele,
Să-nlăture cangrena
Cu sevele din vii,
Când îmi anin privirea
De vestede amurguri;
Să ametesc de zborul
Cocorilor târzii;
Să-mi potrivesc avântul
Cu darabana ploii
Din învocarea verii
La ultimul apel,
Dar când deschid fereastra
Să mă sărute frigul
Si să îmi dăruiască
Un guturai rebel;
Să trec culcându-mi visul
În pat de frunze moarte,
Cu aripile umezi,
Pe-același vechi făgaș;
Să-mi ispăsesc osânda;
Să-mi regăsesc pumnalul
Și să întreb de tine
Precum un ucigaș;
Și-aș vrea, dacă se poate,
Torturile tristeții
Să înconvoaie ziua
Sub voalul alburiu;
Să îmi întreb cu grijă
Furtuna insomniei,
Când toamna mă curtează,
Dacă sunt mort sau viu.
Remediat: 30 III 2008
Poezie:
Comentarii
francisc -
sunt cateva typo, desi observ ca textul este "remediat" si arata bine. Nu am inteles de ce ati pus "dar" in strofa a doua, versul 5 si de ce ati folosit epitetul "alburiu". si de ce "aripi umezi"? unul din reprosurile pe care le fac aici cu indrazneala mi caracteristica consta in tipul de epitete utilizate, cum ar fi "vestede", "moarte", "tarzii". cu siguranta mi ar fi placut sa vad si alte modalitati de creionare a toamnei. insa, pe ansamblu, un text "remediat"