mâinile caută drumul frunții
genunchii se-aștern, aluat, în făgașe
numai buzele răzvrătite
cern tăcerile
insulă,
aruncată-n calea cuvintelor
îmbrățișată și îmbrățișând
alunecarea verbului
prin crucea din cerul gurii
carnasieri,
ochii adulmecă
mișcarea norilor, semn,
de sânge proaspăt
la răsărit
imensitate,
te-am cernut
umplându-mi sufletul
cu prinosul îndoielilor
rozariu.