știu șî eu că nu ploaia-i de vină
pentru lanu de grâu pângărit cu rugină,
da sunt ia, mânios, nu pe cer sau pe nor,
ci de banii ce-am dat pentru grâu șî tractor.

șî nu bag vină, iacă, nici fiarei din pădure,
nici c-o dormit ciobanu când o venit să fure,
o țâră numa parcă îs supărat pe mine,
c-o duc mai rău pe-acasă, când alțî o duc bine.

de altele, știu șî eu că mă vorbește satu,
da nu îi drept, părinte, că mi-am lovit cumnatu...
altfel, mai fac o cruce șî spun în zori o rugă,
la lucru-s tot acolo, la Ion, la Buturugă...

no, de-i găsî cu cale, să spui Ălui de sus,
de-o vrea ca să mă ierte de ce-am făcut șî spus,
șî să-mi mai dea putere încă un an, ori doi,
da de să-ndură Gheorghe să vie înapoi

de-acol de und să dusă ca să câștige bani,
că io gândesc că vine, așa, până-n doi ani.