Lentib -
iadeș!
iadeș!
murmura sânziana
într-o noapte de focuri vii
vibrând în dalbe straie
ca o pasăre colibri
cu aripi de ploaie
de îndată
inima mi s-a înălțat
din culcușul de var stins
iar furca pieptului
îmi păru fluturată
de norul sur adus
de făptura din vis
ofrandă
Poezie:
Comentarii
bobadil -
Un semn de lectura aici, cu mare placere. Un pic schismatica metafora (complexa) din ultimile patru versuri ale primei strofe, dar finalul zic eu ca rotunjeste bine intregul. Mai merita scuturata prozodia, dar numai intr-o stare de inspiratie superioara celei actuale... daca nu, e bun asa cum e acum. Cu drag, Andu
Lentib -
Andu, mulțumesc pentru comentariu. Te rog să mă scuzi pentru că uneori nu răspund criticilor tale, dar timpul îmi este drămuit , ceea ce nu înseamnă că nu țin cont de ele.