cearșafuri de maharajahi arse pe rug în benghali
vin în ordine inversă ploile grele
printre tetine, boxeri, bigudiuri,
mahalaua bucureștiului
garoafe de nea
câinii liberi nu mușcă din
albul impecabil al
iubirii noastre dat cu fard verde de clorofil
defilez în arenele lumii gata pentru
o nouă geometrie în spațiu
bocanci cu mătase de prada
detaliul e fin, eticheta e grea
când l-am întâlnit, pășea pe covoare de sticlă
reconstituia trupul iubirii din fum
în prag ori în spatele mesei așteptând
aproape ritualic lăsa țigara să ardă până la capăt
rug păgân
firul ei de ață înălțându-se a om
își cuprindea cu palmele fruntea a migrenă
a singurătate acceptată
matură
fără împotriviri
lua pământul în palme cântărindu-l ca pe un bulgăre de aur
Comentarii aleatorii