"mai gândește-te și la următorul aspect:
dacă, iarăși, acel om, coborând,
s-ar așeza în același scaun de unde a plecat,
oare nu ar avea ochii plini de întunecime,
sosind deodată dinspre lumea însorită?"
Platon, Republica
era pe vremea când gâzele își uscau opincuțele printre flori,
dând binețe peștilor
lacul își purta nuferii ca o trenă cu fluturi
lujerul lor , de sabie, veghind somnul celor din țara Li
vântul mângâia piciorușele frunzelor
gâdilându-le ulcelele a vis
liliacul lua lecții de flaut într-o căsuță de turtă-dulce
Comentarii aleatorii