viermii au săpat un tunel de lumină
prin orașul acesta
ca niște mineri pricepuți ori ca niște mașini ucigașe
golind pămîntul de țesuturi
șerpuim prin tunelul acesta prin aerul care electrizează plămînii
mă gîndesc la o fermă uitată din belfast
te gîndești la vremea din londra și ce frumos ar putea fi
cui să scriu o scrisoare?
măcar un mesaj truncar binat
cui să bat capul între toamnă și gomora?
și de ce neapărat sa-mi răspundă cineva?
egoizmus !
mi se zice ca toți au rotile cu scaune comode
ca stați în fața unor ecrane mai plate
în timp ce eu, fugărit de eunuci coalescenți
îmi caut portezanul
pipa rece de bronz
telefonul amantezelor
3
Comentarii aleatorii