era pe vremea când gâzele își uscau opincuțele printre flori,
dând binețe peștilor
lacul își purta nuferii ca o trenă cu fluturi
lujerul lor , de sabie, veghind somnul celor din țara Li
vântul mângâia piciorușele frunzelor
gâdilându-le ulcelele a vis
liliacul lua lecții de flaut într-o căsuță de turtă-dulce
cearșafuri de maharajahi arse pe rug în benghali
vin în ordine inversă ploile grele
printre tetine, boxeri, bigudiuri,
mahalaua bucureștiului
garoafe de nea
câinii liberi nu mușcă din
albul impecabil al
iubirii noastre dat cu fard verde de clorofil
defilez în arenele lumii gata pentru
o nouă geometrie în spațiu
bocanci cu mătase de prada
detaliul e fin, eticheta e grea
Comentarii aleatorii