de câte ori văd un perete simt nevoia să mă așez lângă el
și să devenim împreună o cameră
apoi să mă întorc egal cu mine însumi
și să îmi las mâinile să curgă
e ca atunci când respiri pentru prima dată într-un oraș străin
vă rog să postați la comentarii textele pe care le scrieți sub inspirația imaginii de mai sus și pe parcurs le voi introduce în corpul textului.
bobadil
femeia părea mai puțin atentă chiar decât mine
la viața orașului, la o bătaie în vechiul gong
sluga ei venea necontenit
cu două pahare
pline cu absint
faptele despre care îți vorbesc
sunt mai puțin noi sau stranii decât crezi,
au fost războaie pe care nu le-am purtat
iar eu nu-ți voi da acum amănunte sau lămuriri,
dar dacă poți, tu pleacă repede
înainte de venirea furtunilor echinoxului
ai mai putea găsi pe cineva să te ducă
departe de aici
Comentarii aleatorii