Vara ma bântuie gustul lemnului..
sorbite picături din crăpăturile casei
în care se ascunde de soare, răcoarea
mareția măslinului îmi spui, vine de la amfora cu ulei
nu de la istorie, nu de la ramura legată de glezne de femei
Intr-o clipă de doliu
cînd toți și mai ales în negru
pătrunși de momentul solemn
depuneau flori fetide pe un soclu reavăn
cînd anumiți vulturi roteau cerul într-o schemă
explicită de vol simbolist
te văzui lăcrimînd în spatele unui stramoș
ce nu-ți dădea libertate genetică
cum stăteai cu tălpile răsturnate spre cer
Comentarii aleatorii