uneori mă privesc în oglindă
văd doar o cioară care stă să ațipească
surâsul monalisei, molipsitor de tristă
pictorul fumând distrat o gitană
nimeni nu poate trece nepăsător
perfecta armonie mă face sa ramân captiv
în rama zilelor mele nepictată..
se făcea că stăteam în tranșee
luptam luptam luptam pînă cînd s-a blocat arma apoi luptam cu mîinile goale
venea peste mine lumea ca un tăvălug n-o dovedeam pămîntul începea să mă strîngă apoi
am primit un pat de pușcă în gură m-a bușit sîngele și
m-am trezit speriat cu buzele crăpate
m-am liniștit era luni încă o zi lîngă tine
știu că dependențele n-aduc nimic bun dar nu mă interesează
Comentarii aleatorii