Virgil -
obsesia firului
Comentarii aleatorii
- sebi - Oho, ce pleiadă, ce cavalcadă..... - --- Primul infern
- a.a.a. - - incipit bun -..... - --- cineva tresare în visul meu
- alma - mie mi-a plăcut..... - --- confesiuni nocturne
- vladimir - - --- Despre noi și Anca Florian
- aalizeei - - --- Lemuria
- hialin - Cred ca e o diferenta destul..... - --- trapa
- anna - - --- nisipul ca stare de zbor
- francisc - - --- incoruptibil
- Djamal - - --- Primul strigăt
- Profetul - - --- cenusa de fachir
- nepotul lui rameau - - --- ce am scris "atunci"
- Imparateasa - - --- eufemisme si clișee
- Maria - Doina - Mi-a plăcut foarte mult atât..... - --- neîntâmplarea
- Maria - Doina - Vina şarpelui! ..... - --- scos de sub pietre
- Aranca - - --- Ciocolată cu lapte și glosar
- Crin - primiti si nepo(e)ti? :)..... - --- Cenaclul Virtualia Iași - la ediția a XI-a
-
aalizeei -
-
despre un interviu cu Cella..... -
--- Dumnezeu poate locui şi singur - Oriana - - --- simetrii
- bobadil - - --- ghemuire III
- Sapphire - - --- doamne ce încet mă mișc
- cailean - - --- The State of Hermeneia
- nicodem - - --- psalm
- lucian - - --- În aceeași supă
- Trinity - - --- Blind date
- a.a.a. - err: cred că ştiu - cred că ştiţi..... - --- Revista LITERE, nr. 2 (143), februarie 2012
- Virgil - google..... - --- (4) Aforeme
- virgil - ok, eu sînt un incult cînd..... - --- Haiku
- cami - - --- Dacă nu citiți, treaba voastră!
- dorina neculce - noaptea e intuneric?..... - --- mistică
- Dedal - - --- Ecran
Comentarii
Ela -
Am intrat acum doar pentru a te felicita pentru realiyarea acetsui colaj. Labirintul din noi, cu firele cele de viață și de moarte, cu firele cele care ne obsedează uneori, este foarte bine reliefat aici, atât prin desen cât și prin cuvintele esențializate. Mai mult, ar fi perturbat fiecare efect. Poate ar mai fi mers un strop de albastru, deși este echilibrat și așa. Din partea mea, împletire de fire.
alma -
Obsesia firului cu plumb... obsesia mai mult ca perfectului vertical. Un Axis Mundi prin care se poate transcende Labirintul. L-am văzut ca pe un destin de ape și țărmuri sau poate o proiecție a lobilor cerebrali, conturul epifizar al Înțelesurilor...
Virgil -
multumesc Ela, ca de obicei, eu nu ma prea pricep sa raspund la comentarii. dar am sa spun ca desi m-am gindit la diferenta de traiectorie intre firul vietii si caracterul imuabil al verticalitatii totusi nu m-am gindit la "labirint" si iata ca totusi asa se pare ca este desi mie "labitint" imi sugereaza ratacire mai degraba Alma, mi-a placut perspectiva ta "neurologica". Inca o idee la care nu m-am gindit. Sau nu am facut-o in mod constient. Dar oare cum ramine cu subconstientul?
Ela -
Cumva e un labirint. Asta sugerează imaginea. Și firul pe care pornim. labirintul de gânduri, de sentimente etc. există mereu o poartă. este și explorare, nu doar rătăcire. Sau oricum este căutare, nu pierdere. Și inconștientul își are labirintul său, iar firul creator de-acolo pornește. Asta am gândit asupra acestui colaj. Și multe altele încă.
vladimir -
Relativ interesanta perspectiva generata de experimentul tau... pornesti de la o radacina comuna, recte "obsesia firului" care desigur implica o parte umana ce tine tocmai de psihic (obsesia), un psihic fragil si "tensionat" pe o singura directie si o posibila cale de scapare... in al doilea caz plurivalenta "firului", care poate lega (cordonul ombilical), de care putem atarna (a atarna de un fir), care te poate scoate din labirint (firul Ariadnei) etc ofera libertate de expresie pentru lector (daca textul tau e poate o ghicitoare atunci un raspuns ar fi oglinda) si confera creatiei o latura interactiva. Cele doua determinari, "rosu" si "cu plumb", reprezinta in interpretarea mea intersectia de unde generalul devine particular iar eventualele trairi sunt translate din sfera genului in cea a individului... cred ca de aici incepe Virgil. Inca o data simplitatea iese victorioasa. Mi-a placut.
vladimir -
Sau poate ca e un simplu martisor si atat... de 1 martie si cineva il poarta in piept :)
Virgil -
relativ, poate...
vladimir -
:)) Iarta-ma ca te-am comentat Virgile... dar e bine ca ai scos macar un marait :)) Asta ar putea tine loc de raspuns dar numai in cazul unui om morocanos :) Si punctele acelea de suspensie... cat adevar ascund in ele.
Virgil -
mai actaeonule, de ce nu citesti ce i-am scris Elei despre faptul ca nu ma pricep sa raspund la comentarii. cititorii mei sint intotdeauna mai inteligenti decit mine.
vladimir -
De ce? Din principiu... imi rezerv dreptul de a privi un text fara ochelarii altora si nu sunt curios de corespondenta ta cu damele... am ochi buni si ma bazez pe ei :) De parca de inteligenta e vorba in poezie...
Virgil -
dragul meu, nu era vorba de nici o corespondenta. ca si daca as avea-o nu as face-o publica aici. Iar discutia mea cu Ela a avut un caracter strict colegial. Credeam ca se vede.