în noaptea desenată-n nelinişti
când stelele atât de clare
îşi potrivesc singure ceasul
cu somnul păzit de îngeri
răsar dimineţile nespus de strălucitoare
şi ziua iubitei va fi ziua ta

împăcat în sine cu întâmplările
vor trece mai mult nevăzute
ca o pasăre prin noaptea dragostei
doar mersul neostoit pe drumuri
grăbeşte întoarcera acasă

cu riscul de a pierde ţinta într-o zi
cum pierzi anii şi curajul
somnul te prinde la apusul stelelor
o parte din noapte întinde întunericul
pe lacul din care au dispărut nuferii

de ziua ta iubito, îmbracăte-n alb
nu ştim ce se întâmplă mâine
să facem azi un pas mai departe
şi-n noi Dumnezeu va mirui
mântuitoarea umbră de lumină
care vine şi pleacă într-o clipă