în tramvai o gospodină cu o sacoşă de rafie rezistentă
kile de gogoşari o ţine
un ceferist întârziat dimineaţă aburoasă
pe şinele moi privirea le uneşte la orizont într-o buclă
o intersecţie veuri dese uitătură pe ceas
nu ştie dacă o să găsească peşte proaspăt trebuia să fie de vreo zece minute în post
un mecanic în salopetă albastră peste costum şi o cravată oranj
cravata e pentru diseară când iese de la serviciu
întlnire cu o necunoscută speră să se-nsoare
i s-a mai întâmplat şi nuştiucui
un domn melancolic cu papion
uitat de aseară-n vagon cu un buchet fleşcăit de lalele
o grimasă de stan lauren pasat de colegii de tură neşifonat
o doamnă lungă pliată în două pe scaunul scund roşu
şinele moi privirea le uneşte la orizont într-o buclă
o intersecţie veuri dese pietre de pavaj bulucite unele-n altele
stâlpi
bilete spulberate de vânt
vopseaua iese rotund alungit albastru
roşu şi alb încercuindu-se
următoarea băltoacă de roşu
apoi verde
apoi încolăceală de galben şi verde
mai mult roşu
ba un portocaliu cu o gaură-n mijloc, bună de pus pe inelar
picioare rufe în vânt unde se unesc exact un ochi încolăcit verde
o tablă de lemn de şah
purtată pe cap cu graţie în echilibru
mirosuri de fructe dulci
corp de meduză dedesubt
şi-n locul sânilor ochelari şi- a pus pentru orbi