Cu toate astea

cu toate astea, pe Adina am găsit-o la sfârşitul lunii, într-o după-amiază de sâmbătă, căzută în bucătărie cu un prosop murdar înfăşurat în jurul capului, cu gleznele legate cu sfoară de unul dintre picioarele mesei şi cu sfârcurile perforate de-un fir subţire de sârmă galvanizată trecut pe sub masca chiuvetei şi îndoit pe robinetul caloriferului; avea corpul acoperit de vânătăi şi arsuri de ţigară, pe coaste se vedeau mâzgâlituri făcute cu pixul şi întreg tatuajul care-i ascundea umărul drept, urcând într-o spirală plină de frunze pe gât şi răsucindu-se la ceafă, fusese scrijelit cu o lamă de ras; o adevărată reţea de tăieturi îi acoperea şi bărbia şi maxilarul şi sub sâni, dârele de sânge închegat se duseseră spre restul curelei care susţinea încă ceea ce mai rămăsese din fusta de blugi, peste o dungă negru-albastră, o lovitură plină de cruste şi coji şi presărată cu bobiţe de sânge uscat; pe-o coapsă, răsucită şi prinsă într-un rest de elastic, atârna o bucată de chilot deşirat şi între degetele picioarelor strângea un petic de pânză de care încă se ţinea un nasture.
l-am chemat pe B. din sufragerie şi împreună i-am dezlegat picioarele şi am împins masa la perete.
chiar şi în lumina slabă care pătrundea printre storurile întredeschise se vedea cât păr îi crescuse pe corp în ultimele săptămâni-la subraţ se lăţeau smocuri mari năclăite de transpiraţie, pielea coapselor era infectată şi roşie împrejurul firelor şi pe aureolele sânilor se iviseră mai multe rânduri negre de cârlionţi, mânjite de praf şi sânge; pe de altă parte B. abia se mai ţinea pe picioare şi a şi alunecat de vreo două ori în mizeria de pe jos, frigiderul uitat deschis se dezgheţase şi peste tot erau numai bălţi stătute şi felii de pâine şi roşii căzute de pe faţa de masă îngrămădite-n mijlocul bucătăriei şi coşul de gunoi stătea într-un colţ cu fundul în sus, golit în uşa holului ce ducea la intrare şi Adina zăcea goală şi cu picioarele desfăcute pe gresie şi-i întrezăream corpul printr-o puzderie de cerculeţe şi descărcări colorate care-mi fulgerau în colţul ochilor. am băut un pahar cu apă de la robinet şi apoi am încercat să-i trag sârma galvanizată din sfârcuri. în cele din urmă am dezlegat-o de calorifer şi i-am înfăşurat-o pe după umeri şi-am apucat-o de ceafă şi cu B. ţinând-o de glezne, am târât-o până pe canapeaua din sufragerie, în mijlocul ambalajelor de biscuiţi şi-a sticlelor goale. la televizor se vorbea despre efectul nociv al dietelor cu sare de mare şi muşeţel şi tot aşa făcea parte din ceva mai important, ascultam cu o ureche şi mă uitam la coapsele păroase ale Adinei, la genunchii loviţi şi la tălpile şi labiile ei, la buzele străbătute de crăpături şi la pleoapele umflate, pline de vinişoare şi la laţele îmbâcsite ieşind de sub prosopul legat cu nod la ceafă, trăgând în sus pielea frunţii şi-apoi la B. care căzuse într-un fotoliu şi-abia mai respira, cu cămaşa fleaşcă de transpiraţie şi cu braţele subţiri, pătate de pistui, încrucişate pe burtă.
vulva Adinei, zgâriată şi roşie sub firele de păr băltea într-un clei gălbui, scurs din cele câteva răni de dedesubtul buricului. corpul îi încremenise ciudat pe canapeaua desfăcută, braţele îi atârnau în lături, capul pe-o parte şi pielea părea a izola ceva mucezit şi jilav care-i cuprindea încet oasele, prinzându-le într-o strânsoare largă şi soioasă.
printre buze îi vedeam vârful limbii.
după un timp m-am aşezat pe covor, lângă soba rece din colţul camerei şi am închis ochii înghiţind puţin câte puţin cocoloşul ce mi se ridica din stomac şi m-am uitat pe fereastră afară, la copacii de peste drum şi la acoperişurile acoperite cu tablă ale caselor. spre seară însă părul acoperise deja canapeaua şi covorul şi creştea într-o blăniţă deasă şi pufoasă de jur împrejurul picioarelor măsuţei televizorului. îl simţeam furişându-mi-se între degete, înconjurându-mi încheieturile urcând pe antebraţ în fire lungi, contopite în dreptul umerilor, făcând bucle şi valuri pe sub tricou, ieşind prin mâneci şi înconjurându-mi mijlocul cu o centură groasă, împletită care se rotea apoi pe pulpe, de-a latul camerei, încercuia patul şi se învârtea de câteva ori în apropierea bibliotecii, imobilizând-o într-un punct de sprijin solid, de unde se răsfira spre cele patru colţuri ale încăperii, în borduri lăţoase şi albe de mătreaţă-înghiţise şi piciorul lui B. până dincolo de genunchi şi urcase cu un moţ castaniu şi ciufulit în faţa ferestrei prin dantelele perdelei, înclinând corniza; sub greutatea genelor încurcate în ramuri rugoase la căpătâiul patului, amestecate cu părul de pe ţeastă şi strecurate pe după tencuiala zidurilor până deasupra tocului uşii şi apoi încolăcite peste conductele de gaz, pleoapele Adinei cedaseră, scufundate în lichidul noroios al orbitelor; părul dintre picioare se lungea acum bogat şi sârmos în fanteziile unei tufe arborescente, ca un umbrar peste trupul înfăşurat în panglicile smocurilor de la subraţ. m-am descurcat cum am putut din încâlceala firelor, l-am scuturat pe B. şi după ce l-am ajutat să-şi scoată ciorapii şi pantofii, ne-am dus la bucătărie şi ne-am aşezat la masa împinsă spre bufet de-un vălătuc scămoşat şi plin de coji care, după ce adunase toate carpetele de pe hol, se strecurase printre balamalele uşii bucătăriei. geamurile erau astupate în întregime iar din cuptorul aragazului cădeau laţe acoperite cu zgură. B. a luat sticla cu vin, şi-a turnat un pahar, l-a băut, şi-a mai turnat unul şi-apoi mi-a pus şi mie într-o cană cam jumătate, după care a azvârlit sticla-n chiuvetă şi s-a uitat la mine cu nişte ochi urduroşi, ca nişte găuri într-o bucată de ficat putred; părul se târâse după el şi-l agăţase iarăşi de glezne, urca încet în susul gambelor spre coapse; am luat un cuţit din suport şi l-am tăiat şi-am tăiat şi şuviţele ce-ncepuseră să iasă din masca chiuvetei; mă aşezasem pe scaun într-un ungher în bucătărie pe întuneric şi simţeam vag cum părul mi se înfăşura pe încheieturi iar stomacul ticăia uşor, memorându-şi fiecare contracţie şi rechemând-o la nesfârşit, găsindu-i fiecăreia noi şi noi direcţii ce se-ntorceau asupra lor, răsturnate unele peste altele, la fel de repezite şi năuce să-şi descopere drumul şi amăgite de scurtele ezitări ale spaţiilor deschise pentru o fracţiune de secundă debordând instantaneu între deşeurile ultimei bătăi, zvâcnind în continuare şi zbătându-se în cheagul care-mi creştea neîncetat între coaste şi-n vintre; părul se strecura fâşâind pe sub uşa bucătăriei şi mă gândeam la sânii Adinei, la sfârcurile roşii gâtuite în strânsoarea şuviţelor, la carnea aplatizată de firele tari strecurate în pereţi, printre cărămizi, pe urmă o rază de lumină a sclipit scurt într-un colţ al geamului, s-a stins pe-un cârlionţ negru care a coborât până deasupra muşamalei şi-a început să se unduiască lângă farfurii, zvârcolindu-se şi alunecând pe-un scaun. am căutat paharul.
în buzunar mai aveam o singură ţigară.
am aprins-o cu o brichetă de pe masă şi m-am lăsat pe spătarul scaunului.
părul scosese din balamale uşa bucătăriei, o răsturnase pe hol lângă frigider şi-acum se umfla în ghemotoace dese pe sub aragaz şi prin preajma chiuvetei pe sub scaune şi între uşiţele bufetului, forţându-le şi aruncând pe gresie farfuriile şi tacâmurile, căţărat pe perdea către ghivecele cu flori de pe corpurile suspendate, peste tubul hotei şi prin trapa podului; vedeam cu un ochi ţigara aprinsă, în colţul gurii, cu vârful înroşit sub firele de fum; s-a auzit apoi un zgomot puternic de sticlă spartă şi ceva m-a izbit în ceafă iar B. a început să se mişte şi să se agaţe de scaune, îşi schimonosea faţa şi întindea mâinile şi picioarele, tot voia să-şi tragă înapoi coatele, din când în când se repezea în direcţia uşii cu ochii holbaţi, mă uitam la el de pe scaun, cu vârful înroşit mereu mai aproape de gură, răsucit ca o sârmă, B. îmi arăta subsuorile, pieptul, spatele coapselor şi coastele şi dădea din cap şi făcea din buze semne dezordonate de parcă ar fi vrut să motiveze ritmul după care-şi conducea trupul de la masă spre bufet şi spre fereastra spartă şi sărea cu scaunul de colo-colo, pe de altă parte mie îmi venea să vomit dar nu-mi mai vedeam mâinile iar B. îşi întinsese un picior peste geam, cu genunchiul îndoit în afară şi se ţinea de celălalt, prins între bufet şi perete, străduindu-se să-şi păstreze echilibrul, cu ceafa proptită de tăblia mesei şi şalele împinse pe-un taburet şubrezit care aluneca către hol, încurcat într-un vălătuc de fire groase, amestecat cu fâşii de hârtie igienică şi şerveţele şi-o adunătură heteroclită de cuţite şi furculiţe şi cioburi de farfurii tot căutând să-şi elibereze degetele înfăşurate pe coapse; îi simţeam răsuflarea ajungând la mine şi trecând peste umeri, izul de alcool şi peşte la conservă şi păstăi cu usturoi şi pânza cămăşii destrămându-se şi fugindu-mi prin faţa ochilor în damful de transpiraţie şi mirosul de vin, zburând pe fereastră în franjuri odată cu ghivecele de flori şi suportul pentru tacâmuri. în dreapta, din peretele crăpat, apăruse o gâlmă zbârlită de păr, cu sfărâmături de chirpici şi paie şi se târa spre chiuvetă, intrând prin scurgere şi spărgând apoi cotul din plastic şi ieşind iar afară, cu mâzga dinăuntru aninată în monede pe şuviţele mustind de apă şi mizerie, B. încerca să se refugieze în craterul deschis în gresie, cu oalele şi farfuriile zăngănind după el, înţepat de furculiţe şi cu părul infiltrându-se în pielea spartă la articulaţiile coatelor şi piciorul rămas în rama ferestrei flutura agitat de şuviţele ieşite-n curte ca iedera pe zidurile casei; ambele mâini îi erau acum imobilizate deasupra penisului şi părul îi escalada pieptul, îi pipăia nările, iar pielea jupuită până la coate se legăna găurită şi oasele picau smulse unul câte unul, dispărând în vârtejurile castanii, sosind din hol şi din spărturile tavanului; limba ruptă se lăţise pe obraji trasă de două cozi strecurate pe după mânerele dulăpiorului cu condimente şi pielea cedase la şolduri şi la genunchi apucată de-un cârlig împletit, insinuat pe sub toată lăţimea pielii spatelui.
un os însângerat mi-a trecut brusc pe lângă ureche şi s-a înfipt în capacul ridicat al aragazului. B. se uita la mine din două părţi ale bucătăriei şi, luând-o dinspre hol, un nor de mătreaţă şi cojiţe aproape m-a orbit, bufnind prin sfărâmăturile uşii; am strâns cuţitul în mână şi m-am repezit pe culoarul de la intrare, o sticlă goală de vin m-a izbit în şale, apoi, furată de-un suflu invizibil s-a năpustit în frigiderul făcut bucăţi; am călcat pe resturile cuierului şi peste o grămadă de tablouri, am apucat o clanţă şi m-am trezit în sufragerie, curtea dispăruse între geamuri şi uşi, pereţii casei culisaseră mutaţi cu plăci de pavaj şi stâlpii coridorului şi duşul curgea cu presiune pe canapeaua din dormitor, înfiptă cu picioarele în soba vărsând şomoioage de mâzgă şi păr îmbâcsit, aşa că am parcurs un metru şi m-am oprit, apoi un obiect mişcător, strălucitor şi pocit mi-a şters o mână şi s-a scurs pe conducta ţâşnind prin gresia băii, topită, podeaua pivniţei se căsca mereu şi mereu, sugând rafturile cu borcane şi butoaiele cu varză şi murături şi o grindă a acoperişului tremura înecată în coaja boilerului plesnit. mai încolo părul se ridicase cusut într-o aripă consolidată de prosoape, fâşii de bluze şi cuverturi sfâşiate şi flutura peste casă şi pătrundea printre pereţi pe ferestre zburând bătută într-o perdea mucoasă, groasă şi-mpuţită şi picurând prin spărturile podelelor, forând cu laţe interminabile, răsucite şi pline de ciment şi scuipând afară pământ şi pietriş umed care se depunea pe geamurile sparte şi pe mobile în curbele unor inscripţii curioase, pentru a se evapora imediat sub torentele de scândură şi chirpici.
am păşit către o spărtură ce trecea pe lângă mine şi m-am aruncat pe partea cealaltă. părul mi-a atins gleznele cu o coroană de cuie împrăştiate de-un curent venit de undeva dinspre o placă desprinsă din tavan, apoi am urcat trei trepte şi mi-am croit drum printr-o movilă de cutii de carton şi saci menajeri, evitând o mulţime de cazmale şi greble. cu umerii zgâriaţi m-am rostogolit în curmezişul unei ţevi şi-apoi pe lângă o ladă goală, am luat-o la fugă pe-un scurt coridor barat de-un gard de sârmă şi-am cotit la dreapta; pulsul alerga în sus şi-n jos, am tăiat firele încleştate de încheieturi şi m-am zbătut şi-am ieşit prin cadrul unei noi spărturi, pe după o sfărâmătură de gard, pe care încă se mai cunoştea vopseaua şi am urcat iarăşi câteva trepte, la o scară scoasă printr-un colţ al acoperişului, susţinută de două grinzi înfăşurate cu sârmă şi înclinate pe-o latură a hornului mânjit de funingine, tot încercând să mă agăţ de aşchiile unei balustrade care-a dispărut deodată, suptă, cu un pârâit scurt, în puhoiul de chirpici şi frânturi de tencuială ce se prăbuşea huruind de la etaj în sufragerie peste uşile deschise ale garajului.