loveşte numai atunci când sunt la pământ

imaginea utilizatorului Artur

nu există îndoială
trage un pumn mutrei ăsteia şi-o să sângereze
foloseşte toată furia de care eşti în stare
nu-i deloc o treabă grea
demolează-mi trupul ca pe un bloc din hârtie
poate ai noroc şi n-o să riposteze
dar fereşte-te
fereşte-te de bărbatul care stă ascuns în trupul ăsta
fiindcă el este invincibil

Comentarii

Bun venit, in primul rand.

Bun venit, in primul rand. Las comentariu acesta pentru ca poezia m-a atras intr-un fel foarte interesant. Un vers minimalist care incearca si aproape reuseste sa poetizeze o stare aproape minimalista, o voce poate prea putin directa pentru ceea ce vrea sa spuna si un final pe care il gasesc tangential cu cliseicul, dar una peste alta, o poezie care pare a veni direct din autor, ea nefiind nemijlocita de nimic. Promit sa mai revin aici, pentru ca mi se pare interesant acest prim text. Sa ne citim cu bine!