vine des
fără s-o cheme cineva
şi fumează dezbrăcată înaintea mea

tace nu pentru că stă lângă mine
bem ceai fără zahăr şi jucăm şah
ardem fotografii: ea, eu, pe alocuri noi
la un moment nici nu mai vreau să merg
- aşa îmi eşti frumoaso, trişezi!

uneori plecăm sus
pe acoperişuri ascultăm visuri străine
le prindem în borcan ca pe fluturi
şi le privim pe rând până se termină ţigările

când vine dimineaţa
naiba să o ia - infinitul
ne trezim într-un pat şi aşa zi cu zi

iar pe afară
azi am văzut doar urme, pantofi
câţiva copii, picioare lungi şi mâini grăbite
copaci, pereţi şi scările

noi nu privim feţele oamenilor
ca să nu obosim
doar le fumăm