Perseu -
de ieri mi-e frică să dorm
singur pe întuneric
dacă vine moartea și mă ia
ca din oală
(patul e un soi de oală
în care ne fierbem nopțile
ca să iasă cât mai albe)
de ieri mi-e frică să dorm
și de asta mă dizolv sub pătură
ca o bucată de unt în piure
dar tu să știi că încă
mai sunt
Poezie:
Comentarii
Virgil -
iata unul din textele acelea cu care nun prea stii ce sa faci decit probabil sa zimbesti putin. evident, nu lipsit de imaginatie
hecatonhir -
și de data aceasta îndemnul este spre a lua moartea în râs. amestec de angoasă și umor. strofa a doua se desprinde într-un altceva decât umorul negru din celelalte două. interesantă starea zacerii din ultima strofă - topire. până aici mirosea un pic a sorescu. finalul merge spre strofa a doua. se șterge umorul reîncepe angoasa.
Perseu -
profetul - nu lipsit de imaginația zâmbetul sau textul ? :) hecatonir - să zic "critică de rigolă"...? Nu zic, pentru că indiferent de cuvintele pe care le-ai folosit, e adevărat ce spui. Și asta-i cel mai important, nu ?
alma -
Ideea bună și nostimă. În felul ei, inedită. Exprimarea "ca să iasă cât" e de lucrat. Finalul - interesant. :)
Perseu -
Nu știu de ce, când citesc ce scrii în subsolul textelor mele, aproape de fiecare dată am senzația că sunt iarăși elev și doamna profesoară dă din cap oarecum aprobator. În felul ei.
alma -
Să înțeleg că vrei să mai dau aprobator din cap sau să ieși din clasă? :)) Alegerea ta. Sunt și alte texte de comentat. Alți elevi :)).
Perseu -
Vocația ta de profesoară trebuie să-ți spună ce să faci :). Eu sunt suficient de conștient de ce-mi poate pielea încât să ies din clasă doar din mândrie, astfel nefiind numai pierderea mea. Așa că nu mă amenința subtil :) Fii doar mai atentă la unii elevi :)
Aritmosa -
foaie verde de-ntuneric fierbe noaptea periferic! poema-ma-ș și n-am cui, poema-ma-ș untului...
Aritmosa -
se vede că mi-e somn: m-aș poema -> poema-m-aș
alma -
În același context ca și comentariile Aritmosei și autorului poemului, îmi permit să remarc pe site titlurile: mi-e frică să dorm pe întuneric și când mi-e somn Un zâmbet. Din partea profei. :)
Perseu -
Aritmosa - Dacă tu crezi că e o idioțenie, spune-mi și o să scot textul. Pentru tine. Alma - E apăsată lumea de întunericul unora... doamna profesoară.
aleksandar -
ideea e faina si originala in acelasi timp. am avut impresia ca se putea mai mult de atat. parca ai facut economie de cuvinte. periat putin, textul ar putea deveni unul foarte bun. numai bine !
Perseu -
Aleksandar - Se putea :). Mulțumesc de semn.
Aritmosa -
nu, nu e de scos. numai că m-am amuzat când am ajuns la cuvântul "piure" și m-a intrigat teama de a muri în somn, pentru că de multe ori m-am gândit cum o să mor și de fiecare dată somnul mi s-a părut cea mai potrivită variantă. cum va fi până la urmă nu am de unde să știu, dar moartea mea preferată e în somn, eventual într-un vis. Color. Ba nu, alb-negru. În fine, nu contează culoarea. :-)
Perseu -
După pozele pe care le faci, alb-negru cred :). Iar asta cu piureul... de când eram mic și vedeam cum se lasă bucata de unt subjugată, cum se lasă ea cuminte îmbrățișată de piure... îmi plăcea. Resorturile psihologice le-am înțeles ceva mai târziu :)
Perseu -
Regret înțelesurile tâmpite pe care le poate comporta ultimul meu comentariu.