Acest text se află în Șantierul Literar Hermeneia.com
Stăm în fund
pe treptele unei biserici
şi ne uităm la lună;
stăm şi aşteptăm
să vină autocarul
şi să ne despartă;
stăm şi ne uităm,
şi tăcem îndelung,
cu gândul la ziua
în care
ne vom revedea,
privindu-ne
unul în ochii celuilalt
feţele încercănate -
tu – de prea multe lacrimi,
eu – de prea puţin somn;
din timp în timp,
ne-nfigem câte o cască
unul în creierul celuilalt
şi ne-ascultăm reciproc
gândurile,
ca pe nişte sentinţe,
sângele,
ca pe o melodie
ritmată de inimă
cu tobe şi bas.
Stăm în fund
pe treptele unei biserici
şi ne holbăm la lună -
doi gură-cască
traşi de umbre pe sfoară
de către astrul nocturn;
stăm spate în spate
şi ne uităm
prin faţa noastră cum trec
maşini cu două etaje,
maşini cu turişti,
maşini care
pe măsură ce se apropie,
ne-ndepărtează
pe unul de celălalt
tot mai tare,
fără să fie în stare
să ne îmblânzească
singurătăţile
şi noi stăm şi ne uităm,
şi tăcem îndelung,
ascultându-ne reciproc
pulsul,
ca pe ultimele ştiri,
cu gândul la ziua
în care ne vom revedea,
privindu-ne
unul în ochii celuilalt
purtătorii
de întuneric în vene,
cu un noian
de nopţi albe pe umeri.
Comentarii
poeţii
alma -
Reuşit finalul textului:
"purtătorii
de întuneric în vene"
Iată de ce poeţii sunt cei mai norocoşi oameni.
Răspuns
Bott -
Alina, nu știu în ce măsură(sau în ce sens) sînt norocoși.(ești convinsă că nu ai uitat să-l pui între ghilimele cuvântul vizat?), dar, dacă e să judec după mine, textele pe care eu le consider bune(cel de mai sus încă se numără printre ele), își fac apariția după o deziluzie sau decepție(dovadă și titlul).
În altă ordine de idei(și îmi pare rău că trebuie s-o spun), am încetat demult să ofer credit comentariilor tale, fie că e vorba de un text de-al meu, fie de-a altcuiva. Pentru că (și asta se vede cu ochiul liber) comentariul tău sub un text literar, ține sau de toanele în care te afli într-o zi sau alta, sau de altceva: în ce măsură îți este simpatic ori antipatic autorul cutare ori cutare. În timp, mi-am dat seama, că acesta este, pur și simplu, felul tău de a fi, nemaivorbind de faptul că opiniiile tale sînt când părtinitoare, când într-atât de laconice, încât e greu să-ți dai seama ce ai vrut să spui. Ori poate că n-ai vrut să spui nimic. Este doar părerea mea personală ce decurge din lecturile și observațiile pe care le-am făcut pe acest site de-a lungul a mai multor ani. Încă o dată: regret că a trebuit s-o spun.
Desigur, în ceea ce-o privește pe autoarea Alina Manole, acolo lucrurile stau diferit. Eugen.
Către editor
Bott -
Rog pe editorul care mi-a șters acest text după ce l-am postat prima oară, să-mi arate unde/în ce dicționar de limbă română, cuvântul CUR este considerat a fi obscen sau vulgar. Pentru că, în caz contrar, eu nu-mi explic(la modul logic) de ce textul meu de mai sus, postat prima dată, a fost a radiat, în timp ce varianta de mai sus(unde cuvântul CUR, a fost schimbat cu cuvântul FUND), nu numai că nu a fost radiată, dar se și bucură de atenția cititorilor.
CUR, cururi, s. n. (Pop.) Șezut, popou. – Lat. culus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink
cur (pop.) s. n., pl. cúruri
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink
cur (cúruri), s. n. – 1. Șezut, fund. – 2. Anus. – 3. Buci. – 4. Fund, parte posterioară sau inferioară a unor obiecte. – Mr., megl., istr. cur. Lat. cūlus (Pușcariu 453; Candrea-Dens., 450; REW 2984; DAR); cf., it. sp. culo, prov., fr., cat. cul, port. cú. – Der. curar, s. n. (opritoare la ham); curos (var. cureș), adj. (cu fundul mare); curimănos, adj. (cu bucile mari).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink
Miza pe cuvinte
Dorel -
Puteau lipsi substantivele în discuţie, era suficient verbul. Iar poezia rămânea aceeaşi - melancolic-dulceagă...
afon
alma -
Să înţeleg că îţi e indiferent dacă primeşti un comentariu de la mine sau că nu doreşti să te mai comentez?
Către editorul afon, care a modificat: suna mai bine "cur". A se asculta rezonanţa cuvintelor, oricare ar fi ele.
Precizări
Maria - Doina -
Textul nu a fost șters; este vizibil doar în pagina personală.
Modificarea a fost efectuată de către autor.
Vulgaritatea nu este măsurată/precizată exclusiv de dicționare, ci de norme morale impuse de societate la un moment dat. În cazul nostru și de regulamentul Hermeneia.
Pe de altă parte, moda teribilismul lexical a trecut.
Și apoi, cât lirism poate fi într-un vers de forma „stăm în fund/cur”?
Cred că prima parte a poemului este compromisă din mai multe considerente:
Stăm în fund
pe treptele unei biserici
şi ne uităm la lună;
stăm şi aşteptăm
să vină autocarul
şi să ne despartă;
stăm şi ne uităm,
şi tăcem îndelung
Cinci de şi, aglomerare de verbe...
Pe parcurs poemul capătă consistență. Mai sunt unele stângăcii în exprimare. De exemplu:
ne uităm
prin faţa noastră cum trec
maşini cu două etaje
Cu intenții bune, Mariana!
deci aşa
alma -
În acest text, e mai potrivit curul.
Eu iniţial am crezut că stăm în fund înseamnă că stătea în fundul sălii.
Re Mariana Doina Leonte,
Bott -
eu nu am șters niciun text din pagina mea. De acest lucru te asigur. La mine în pagină, acum, nu figurează prima variantă a textului postat de mine în data de 15.06.2013, în jurul orei 14. Am descoperit că textul fusese radiat după ce mă întorsesem de la Brașov, duminica, la prânz. Textul a fost șters de altcineva în absența mea.
În consecință, Mariana Doina Leonte, eu aștept în continuare o explicație pentru ceea ce se întâmplă cu textele mele pe acest site.
În altă ordine de idei, chestia cu normele morale în societate e o aberație. Cine le impune? Tu? De unde știi ce consideră moral societatea și ce nu? Îți asumi responsabilitatea să vorbești în numele tuturor?
Cât privește calitatea textului, doamna Mariana Doina Leonte, tu nu vei fi în stare să scrii niciodată un text ca acesta. Cunosc foarte bine ce poți în materie de literatură și toate încercările tale dubioase în materie de haiku ori alte genuri de lirică. Comenatriul de mai sus care se vrea critic este subțirel.
Deci, aștept o explicație în legătură cu varianta întâia a acestui text, care nu se regăsește la mine pagină. Și apropo, am martori că între ora 20 seara, 15.06.2013 și între 13:00 16.06.2013, am fost la Poiana Brașov unde nu am avut acces la inteernet. Ori textul dispăruse în acest interval de timp. Înainte de plecarea mea la Poiană, textul era pe site.
Eugen
Re Tudor Cristea
Bott -
Domnule Cristea, acele substantive nu puteau lipsi din text, pentru că textul s-a scris în gând pe măsură ce se desfășura acea despărțire în piață (romană). Deci, este un text personal, unul imperfect, dar personal în care, din principiu, deocamdată, nu voi schimba nimic.
Eugen.
Re Alina Manole
Bott -
Alina, mă repet: regret că a trebuit s-o spun.
Eugen
Răspuns
Maria - Doina -
Repet: textul nu a fost șters; este vizibil doar în pagina personală (când ești logat). Se mai poate verifica accesând antepenultimul comentariu al lui Andu de aici http://hermeneia.com/users/bobadil.
Și da, nu voi fi în stare să scriu niciodată un text ca acesta... doar suntem unici, nu? :)
Răspuns
Bott -
Da, într-adevăr nu a fost șters. L-am descoperit abia acum, în josul paginii, clasat la texte inacceptabile, adică refuzate, alături de un alt poem de al meu, mai vechi - Poemul-blestem. Asta nu poate să însemne decât un lucru: că un editor l-a trimis acolo. Deci, de la bun început, am avut dreptate. Un editor a trimis acest text la ”inacceptabile”. Motiv pentru care l-am repostit în 16.06.2013, fara cuvântul acela, intuind că despre asta e vorba. Iar ceea ce spui dumneata doamna Leonte mai sus, în primul comentariu, se numește manipulare. Pentru că, nu aveam eu, ca autor, absolut niciun motiv să trimit textul meu la ”Inacceptabile”. Deci, nu mai pune în cârcă unui autor gesturi pe care el le-a făcut. Nici nu cred că am posibilitatea tehnică să-mi încadrez eu propriul meu text acolo, la inacceptabile, și nici măcar nu am avut motiv să o fac. Eugen
Erată
Bott -
„pe care el le-a făcut” - „pe care el nu le-a făcut”
Eugen
Drept dovadă
Bott -
a celor spuse de mine mai sus: n-am șters niciodată nicun text din pagina mea de aici sau de aiurea, fie că era vorba de texte aflate în șantier, fie că era vorba de texte mai vechi sau de texte care au primit comentarii nefavorabile. Iar editorii știu de chestia asta, sau cel puțin o parte dintre ei. Eugen.
...
nicodem -
şi mie mi-ar fi plăcut un text fără fund sau alte variante (care nu aduc absolut nimic textului) dar dacă e preferinţa expresă din varii motive ale autorului, nu tai capul nimănui. cred că Mariana a punctat foarte bine punctul slab al textului, iar Alina, menţionând finalul, pe cel bun. restul e ceea ce autorul crede că are pilon, ca experienţă.
Eugen,
Maria - Doina -
intervin din nou, deși sunt într-o criză de timp teribilă.
1. Nu te-a acuzat nimeni că ai șters textul.
2. Cât despre verbul „a modifica” se referea la înlocuirea acelui cuvânt. Era o precizare pe care am făcut-o în urma comentariului Alinei în care spunea că un editor ar fi schimbat cuvântul cu pricina, iar eu am specificat: „Modificarea a fost efectuată de către autor”. Editorii nu șterg texte și nici nu le editează modificând cuvinte.
Nici pe departe vreo intenție de manipulare din partea mea. Poate trebuia să fiu mai explicită.
Gând bun!
Eugen
Virgil -
"În altă ordine de idei, chestia cu normele morale în societate e o aberație. Cine le impune? Tu? De unde știi ce consideră moral societatea și ce nu? Îți asumi responsabilitatea să vorbești în numele tuturor?
Cât privește calitatea textului, doamna Mariana Doina Leonte, tu nu vei fi în stare să scrii niciodată un text ca acesta. Cunosc foarte bine ce poți în materie de literatură și toate încercările tale dubioase în materie de haiku ori alte genuri de lirică. Comenatriul de mai sus care se vrea critic este subțirel."
- nu este vorba de norme morale in societate aici. (apropo, aceasta este manipulare - a pune cuvinte în gura altuia este manipulare). deci, aici este vorba de niște cerințe pe care le impune Hermeneia prin regulament și la care și eugen și alina și mariana și eu am subscris. diferența este ca (nu alina, și nu eugen) (ci) mariana decide asupra respectării acestui lucru. dacă nu vă place, sorry, dar asta este. dacă mă întrebați pe mine vă pot spune că mariana... a greșit... fiindcă și-a pierdut timpul să vă ofere explicații. pe viitor o rog să nu le mai dea. nu se merită. arunci prăjituri la cine nu apreciază. nu vă faceți iluzii, regula nu se schimbă. și nu încercați să dați cu capul în zid că... nu se sparge. zidul.
- Eugen, despre al doilea paragraf. te rog frumos să nu mai jignești moderatorii sau editorii cînd iau decizii care nu-ți convin. iar dacă ți s-a făcut un comentariu învață să spui mulțumesc chiar dacă nu ești de acord cu el. a ataca la modul acesta nu îți scoate în evidență nici bărbăția și nici talentul. în cazul în care există.
Despre text. Nu e neparat prost. Dar e simpluț și cam logoreic. Prea multe cuvinte într-o înșiruire banală care nu reușeșete să spună mai nimic. Mai ales în prima parte.
De fapt mie mi-a plăcut expresia
„Stăm în fund
pe treptele unei biserici
şi ne uităm la lună;”
Dar după ea urmează cam nimic. Și se temină letargic cu somn și lacrimi. Părerea mea (repet, este doar o părere) este că textul putea să fie mult mai reușit dacă chiar vroia să fie poezie. Dar nu vrea decît așa, sa fie un fel de letargie. Și cu ambiția de a fi din... cur. Hai să fim serioși. Dacă toată miza acstui text a ajuns să se sprijine doar pe elementul de rezistență al cuvîntului „cur”, atunci e chiar trist. Și pe bune că aș fi fost gata să zic că e ok să apară acolo cuvîntul și să fie vizibil. Dar să fi fost și altceva mai cu greutate în text. Altfel e doar un text care începe... din cur. Și... cam tot acolo rămîne.
Îmi voi permite și o observație vis a vis de argumentul Alinei. Care este valid... atunci cînd este valid. Adică în analiza unui text, în hermeneutică. există atît etimologie(vocabular) cît și contextualitate(context). Dacă textul ar fi fost „Stăm în biserică, în fund”, aș fi fost de acord că ar fi sunat ambiguu. Dar cînd spui „Stăm în fund, pe treptele unei biserici”, nu mai există ambiguitate. „Justificarea” Alinei mi se pare doar un moft cu pretenții lingvistice. A spune că „Stăm în fund, pe treptele unei biserici” te-a dus cu gîndul la fundul bisericii... e o glumiță. Asta ca să nu fim nevoiți să chemăm un lingvist ca să ne lumineze cum stau lucrurile și cu... fundul bisericii. Are biserica fund? Sau e mai corect a spune spatele bisericii. Sau „în partea din spate”? Sau toate sînt corecte și nu facem decît să căutăm nod în papură.
Virgil
Bott -
- nu este vorba de norme morale in societate aici. (apropo, aceasta este manipulare - a pune cuvinte în gura altuia este manipulare). deci, aici este vorba de niște cerințe pe care le impune Hermeneia prin regulament și la care și eugen și alina și mariana și eu am subscris. diferența este ca (nu alina, și nu eugen) (ci) mariana decide asupra respectării acestui lucru. dacă nu vă place, sorry, dar asta este. dacă mă întrebați pe mine vă pot spune că mariana... a greșit... fiindcă și-a pierdut timpul să vă ofere explicații. pe viitor o rog să nu le mai dea. nu se merită. arunci prăjituri la cine nu apreciază. nu vă faceți iluzii, regula nu se schimbă. și nu încercați să dați cu capul în zid că... nu se sparge. zidul.
Da, Virgil, întocmai, nu este vorba de norme morale, ci de poezie. Normele pe care le-a adus în discuție Mariana - un gest fără noimă.
„apropo, aceasta este manipulare - a pune cuvinte în gura altuia este manipulare” -
aș vrea să aud ce cuvinte consideri tu, că am pus eu în gura altuia.
Pe lângă asta, viața m-a învățat o chestie: să mă feresc ,ca de ciumă, de oamenii obișnuiți să vorbească în numele unui număr mare de oameni, chestie care după cum observasem ceva mai târziu, ajunge să frizeze impostura.
„deci, aici este vorba de niște cerințe pe care le impune Hermeneia prin regulament și la care și eugen și alina și mariana și eu am subscris. ”
Virgil, nu e nevoie să-mi aduci regulamentul în față. Îl cunosc destul de bine, dovadă că n-a fost nevoie până acum să-mi reproșezi vreodată ceva în legătură cu vreo încălcare. am venit cu exemplificări din dex. Cuvântul „cur” nu este un cuvânt obscen sau vulgar. Faptul că textul a fost trimis de către un editor la texte inacceptabile, este un abuz, lucru evident, pe care tu nu ai ochi ca să-l vezi. Și nu cred că e cazul să aduci în comentariul tău cuvinte stridente, gen „a da cu capul în zid”, sau „poemul care începe din cur și cam ... tot acolo rămâne”. pentru că te descalifici singur cu chestii din ăstea - îmi reproșezi mie ceea ce faci tu singur, adică - încerci să jignești. Dar stai liniștit, că nu reușești să o faci, cel puțin nu cu mine. Sînt destul de lămurit în legătură cu foarte multe lucruri.
Iar faptul că eu mi-am permis să-i zic Marianei că scrie prost - este o părere și nu o jignire, tot așa cum ea consideră că textul meu se încadrează în „moda teribilismului lexical”. Oare de ce? Pentru că acolo există cuvântul „cur”?
„Despre text. Nu e neparat prost. Dar e simpluț și cam logoreic. Prea multe cuvinte într-o înșiruire banală care nu reușeșete să spună mai nimic. Mai ales în prima parte.
De fapt mie mi-a plăcut expresia
„Stăm în fund
pe treptele unei biserici
şi ne uităm la lună;” ”
Virgil, eu exact pe asta am mizat, scriind acest text: pe simplitate. De ce un poem trebuie să fie complicat? Ok, am înțeles părerea ta, deși felul în care ai exprimat-o, e destul de tendențios. Pe de altă parte, crede-mă, știu destul de bine cât valorează ceea ce scriu. Iar cuvântul „Letargie”, mi se pare mai nimerit în legătură cu alte lucruri decât cele pe care vrei tu să pui accentul, dar despre asta prefer să tac, cel puțin acum. Sînt convins că o să se ivească și alte momente mai propice pentru asemenea contre. (Abia aștept să vină...).
„Dacă toată miza acstui text a ajuns să se sprijine doar pe elementul de rezistență al cuvîntului „cur”, atunci e chiar trist.”
„Altfel e doar un text care începe... din cur. Și... cam tot acolo rămîne.”
Virgil, dacă doar atât ai înțeles din acest text, atunci, sincer, ești de compătimit, nu alta. Îmi pare rău pentru tine, zău. Ca autor, ești ok, nu scrii extraordinar de bine, dar scrii binișor ... În ce privește omul, am să las câteva puncte de suspensie...
Cât despre polemica pe care ai început-o în ultimul pasaj.mie mi se pare absolut inutilă.
Eugen
Re Re Mariana
Bott -
„2. Cât despre verbul „a modifica” se referea la înlocuirea acelui cuvânt. Era o precizare pe care am făcut-o în urma comentariului Alinei în care spunea că un editor ar fi schimbat cuvântul cu pricina, iar eu am specificat: „Modificarea a fost efectuată de către autor”. Editorii nu șterg texte și nici nu le editează modificând cuvinte.
Nici pe departe vreo intenție de manipulare din partea mea. Poate trebuia să fiu mai explicită.
Gând bun!”
Da, exact, Mariana, trebuia să fii mai explicită. Altfel reiese cu totul altecva din primele tale două fraze:
„Textul nu a fost șters; este vizibil doar în pagina personală.
Modificarea a fost efectuată de către autor.”
și-anume faptul că eu, autorul, trimisesem textul la „inacceptabile”
Eugen.
Re Nicholas
Bott -
Nicholas, mersi de lectură. Cât despre analiza Marianei(dacă tot ai adus vorba despre ...), mie mi se pare superficială. Nu rupi un pasaj din text și îl diseci până nu mai rămâne nimic din el, ci încerci să vezi și să analizezi tot textul în ansamblu. Nu stai să numeri conjuncțiile din text, ci încerci să deslușești ce se află între ele...
Or, mie mi se pare evident: sau Mariana n-a putut să facă acest lucru, sau n-a vrut.
Doar o părere,
Eugen.
yeap
bobadil -
frumos dialog, faină dezbatere de idei! ca în vremurile bune de pe site...
Iar când vine Virgil și scoate din mânecă încă un 'se merită'...
Se merită... deci despre ce vorbim aici, ce mai poate fi spus?
Andu
Virgil -
regret ca te deranjează opinia mea... din mînecă. dar asta e... nu toată lumea poate emite chestii inteligente...
chiar nu 'se merită'
bobadil -
Virgil, opinia ta e chiar ok, acest 'se merită' îmi oripilează intelectul (ce a mai rămas din el desigur) ori de câte ori îl întâlnesc. Este o evoluție negativă a limbii române către un jargon de băieți cu mușchi, tricouri mulate și bmw-uri din care urlă doar manele
Și zău, nu 'se merită' ca tocmai pe aici să multilăm așa rău limba română.
Data viitoare te rog să citești mai nepărtinitor comentariile mele.
Pentru că se merită.
contextul Andule
Virgil -
Contextul. Andule, contextul. Citește contextul și abandonează obsesiile
data viitoare
alma -
Data viitoare când vei mai dori să te comentez, va trebui să îmi trimiţi o rugăminte scrisă :)).
RECTific
alma -
"când vei dori să citesc un text de-al tău"
- pe scurt şi repede-nainte -
a.a.a. -
- eu am trimsi textul la "inacceptabile".
- cuvântul "vulgar" mai are şi sensul de "popular - vorbit de popor", de unde vine "pop.", dintre parantezele definiţiei cuvântului buclucaş.
- am să cred cu adevarat, Eugen, că tu consideri cuvântul "cur" ca fiind nonvulgar, dacă-mi spui cu mâna pe inimă că nu ţi-e jenă să-l rosteşti de faţă cu părinţii, copiii, sau dacă, fiind într-un autobuz plin, spui în gura mare "de la acest scaun tare mă doare curul", fără să te ruşinezi.
- dacă ai să-mi spui că nu te jenezi, am să te cred, dar am să-ţi spun că noi, cei mai mulţi, o facem. Şi de aici ajungem la fenomenul social şi la faptul că Mariana nu vorbeşte în numele celor mulţi, ci în numele ei, ea făcând parte din social şi din manifestarea acestuia.
- despre esenţa metafizică şi creatoare de logos fenomenologic a stihului "stăm în cur" nu discut, pentru că am putea conchide, aşa cum observa şi Virgil, că acest vers - ştacheţă a imnurilor creaţiei mitologice - susţine un poem care are ca matcă existenţială curul.
- nu discut nici despre faptul că locul acestui manifest patetic, al acestui amalgam de platitudini banale, este la şantier.
- altfel, s-auzim, în rest, de lucruri din Everest.
(n-am găsit altă rimă).
Răspuns
Bott -
Adrian, mulțumesc pentru intervenție. În legătură cu cuvântul repsectiv - faptul oricum deja e consumat. Dovadă că am și schimbat cuvântul specificând că e vorba de variantă cenzurată. În altă ordine de idei, nu înțeleg de ce toți s-au cramponat strict de acest cuvânt și nu au încercat să privească contextul în care e așezat:
Stăm în cur
pe treptele unei biserici
și ne holbăm la lună -
doi gură-cască trași de umbre
pe sfoară
de către astrul nocturn.”
Anumite cuvinte din acest pasaj au fost utilizate cu bună știință, Adriane. Există o doză mare de autoironie, dezamăgire și sarcasm,
aici. Pentru că - așa am simțit eu atunci când am scris. Pricepi? Fraze dure, non-poetice,ve mai întâlni la Sociu Vasile Leac și Adrian Suciu în anumite contexte, pentru a exprima cu maximă precizie un anumit tip de trăire și/sau emoție(chiar dacă negativă).
”- am să cred cu adevarat, Eugen, că tu consideri cuvântul "cur" ca fiind nonvulgar, dacă-mi spui cu mâna pe inimă că nu ţi-e jenă să-l rosteşti de faţă cu părinţii, copiii, sau dacă, fiind într-un autobuz plin, spui în gura mare "de la acest scaun tare mă doare curul", fără să te ruşinezi.
- dacă ai să-mi spui că nu te jenezi, am să te cred, dar am să-ţi spun că noi, cei mai mulţi, o facem. Şi de aici ajungem la fenomenul social şi la faptul că Mariana nu vorbeşte în numele celor mulţi, ci în numele ei, ea făcând parte din social şi din manifestarea acestuia.”
Adrian, păi cred că tocmai asta e diferența dintre noi doi: tu scrii pentru public/ții cont de public. Iar eu scriu pentru mine, înțelegi? Textul de mai sus trebuie să mă exprime cu adevărat pe mine și ceea ce am simțit eu în ălea 45 de minute, timp în care mă despărțeam de cineva. Altfel, este un text confecționat și nu unul trăit cu fiecare fibră. Cu alte cuvinte, ultimul lucru la care mă gândesc atunci când mă apuc de scris, este publicul...
Pe de altă parte, știi și tu foarte bine, că am foarte puține texte(față de alții) conținând cuvinte obscene. Folosesc cu parcimonie astfel de cuvinte și numai acolo unde, consider eu, ca autor, că este potrivit sau necesar.
Cât despre faptul că tu îl consider banal: asta e ... e părerea ta, pe care o respect. Eu nu am făcut nimic altceva decât să încerc să exprim cât mai simplu(nu simplist) posibil ceea ce am simțit și trăit în alea 45 de minute. Nu este deocamdată pe hârtie, așadar, e posibil în timp să mai sufere modificări.
Noapte bună și mersi de semn
și sper să înțelegi corect spusele mele de mai sus.
- /// -
a.a.a. -
Eugen, eu nu înţeleg ce are de-a face faptul că tu scrii pentru tine, şi nu pentru public, (aş întreba aici de ce mai postezi...) cu ideea de-a rosti "cur" în public, fără să te jenezi... Eu te întrebam franc: spui "cur" de faţă cu părinţii tăi? Sau de faţă cu copiii? Sau în universitate/ autobuz/ spital etc? Te întrebam pentru a aduce un argument pro vulgaritate. Atât.
Şi iar nu înţeleg de ce nu putem discuta o idee, cât de beteagă şi săracă ar fi ea, fără să ajungem la mine - la cum scriu eu, pentru cine scriu eu şi tot aşa. Dar încă aştept ziua aia.
Să trăim până murim!
Re Re
Bott -
Adrian, la fel ca și mulți alții, faci confuzie dintre eul auctorial și om. Pe de alte parte, să rupi dintr-un context un cuvânt, o frază, o expresie, orice .., și să te apuci să faci concluzii , dă dovadă de rea-credință.
În altă ordine de idei, încearcă să accepți faptul că sînt oamnei care gândesc diferit față de tine, că nu toată lumea se conformează acelorași norme ca și tine. Pentru că nu rareori, atitudinea (rigidă, vecină cu fanatismul) pe care o afișezi în comentarii, îmi aduce de rigiditatea acelor animale de laborator, rigiditate consecutivă procesului de decerebrare/decorticare la care erau supuse.
Să trăim, luptând, până la ultima picătură de singurătate. Moartea nu există. E o iluzie.
Eugen.
Erată
Bott -
„îmi aduce de rigiditatea” - „îmi aduce aminte de rigiditatea...”
Eugen
- ehe -
a.a.a. -
Eugene, dacă tot vrei să mă faci animal/ dobitoc, spune-o pe faţă, omule, dar prin mail, pe scurt şi nu aici, ok? Nu împleti fanfaronade epistolar-alegorice, pentru că, aşa cum bănuieşti, verbul tău, în general, e flasc.
Înclin să cred că tu ai probleme comprehensive sau, în lipsă de argumente, deturnezi atenţia... Pentru că, mă întreb, cum altfel decât rigid ar trebui să fiu, când judec un text dpdv vulgar?! Şi de ce m-ar interesa că nu toată lumea gândeşte ca mine, dacă nu toată lumea este editor pe acest site?! Tu nu pricepi că eu sunt pus aici să iau nişte decizii, nu să le dezbat public, prin vot unanim? Şi cum altfel se judecă dacă nu rupând din context cuvântul licenţios? Mă interesează, ne interesează pe noi că tu stai în cur nu oriunde, ci pe treptele bisericii? Sau că stai în cur în curul ei? Sau că unul dintre cururi nu e un cur normal, ci e unul roz, auctorial? Dacă stai în cur, şi scrii asta aici, stai în cur la inacceptabile. Scurt şi fanatic! Înţelegi sau îl rog pe Vlad să-ţi deseneze?
Altfel, impresiile tale auctoriale nu mă interesează.
Şi te rog să mă înjuri numai în gând ori să mă compari numai cu animăluţe plăcute femeilor (cum ar fi iepuraşi, puişori, tigrişori etc).
Răspuns
Bott -
„Eugene, dacă tot vrei să mă faci animal/ dobitoc, spune-o pe faţă, omule, dar prin mail, pe scurt şi nu aici, ok?”
Adrian, mă refeream la atitudine și nu la persoană. Te supraapreciezi și îți supraapreciezi eforturile. N-am să te înjur nici în gând, nici în cuvinte. Nici măcar dacă ai să o meriți. Nu se merită efortul. Prefer să-mi văd de scris și nu de polemici sterile. În ceea ce privește „vulgarul” și „licențiosul”, ultumul tău com. mi se pare mult mai edificator în acest sens. Comentariul tău din urmă este cu mult mai vulgar și mai obscen, decât textul pe care l-am scris și asta se vede de la o poștă.comentariu în care ai repetat inutil cuvântul ăla de mai multe ori. Un soi de fanfaronadă copilărească, încercând cu obstinență să-mi demonstreze că negrul e alb și albul e negru.
Spor la scris
Eugen
- carevasăzică... -
a.a.a. -
...dacă cineva ar spune despre atitudinea ta că este una specifică măgarilor, nu ţi-ar atacă persoana... Fii serios şi bărbat, Eugen! Susţine-ţi vorbele! Şi încearcă să nu te mai contrazici în doar zece pixeli pătraţi:
"Nici măcar dacă ai să o meriți. Nu se merită efortul". Sublim! Sau " Prefer să-mi văd de scris și nu de polemici sterile" -asta după ce ai scris tuturor vreo 15 comentarii, însumând vreo 3 pagini...
Cât despre vulgaritate - discutând despre x, nu poţi s-o faci fără să-i spui pe nume, nu-l înlocuieşti cu y. Dar nu mă aştept să înţelegi asta. La fel cum nu mă aştept să înţelegi că, în ceea ce priveşte literatura, eu nu fac eforturi. Nici într-un sens, nici în altul.
Şi cu asta, propun să ne oprim aici.
pi punct es: nu înţeleg de ce insişti să te semnezi după fiece comentariu, dacă numele tău apare sus, destul de vizibil, estetic şi albastru... Să fie oare vorba de supraaprecierea despre care pomeneai? Retoric întreb, evident.
Opinia mea poate nu are nicio
Cristina Moldoveanu -
Opinia mea poate nu are nicio importanţă, fiindcă sunt o "voce" minoră în societate sau pe acest site, în poezie vreau să spun.
Am observat că majoritatea comentariilor se centrează pe dilema veche...ce este şi ce nu este vulgar.
Doresc să mărturisesc că poemul mi-a plăcut ca atare, nu are rost să explic de ce, nu are rost să suţin că am sau că nu am capacitate de analiză estetică. Cred că un poem are viaţă prin cei care îl acceptă şi îl consideră plăcut ca atare, contează mai puţin părerea experţilor. Doamne fereşte, nu vreau să fiu înţeleasă greşit, anume că poezia bună înseamnă ceea ce place celor neiniţiaţi în tainele "hermeneuticii".
În ceea ce priveşte problema vulgarităţii, opinia mea seamănă puţin cu a Marianei, fiindcă se pare că vorba "cur", acest cuvânt "popular", cu iz vetust, a deviat în timp către domeniul celor inacceptabile de norma comunităţii. Este un fenomen normal, se poate întâmpla oricărui cuvânt şi nu m-aş mira dacă peste un timp va dispărea din dicţionar. Oricine ştie că lucrurile se mişcă mai greu la nivel academic, cum este şi normal, fiind vorba de un tezaur al limbii române.
Recunosc, acest lucru se datorează în parte şi celor ca mine, care resping astfel de cuvinte încă din copilărie, le evită, le blamează. Acest lucru m-a caracterizat şi pe mine.
Repet, cuvântul "cur" şi la fel şi cuvântul "ţâţă", folosit de exemplu de Topîrceanu, au un iz vetust, aduc în amintire moşii sau târgurile de altădat'. Pe mine mă oripilau aceste cuvinte în copilărie, de fapt adolescenţă, şi acum îmi pare rău. Poate cunoaşteţi diverse bancuri fără perdea sau proverbe populare cu aceste cuvinte. Unchiul meu, născut în 1932, obişnuia să ia în derâdere anumite femei (uneori doar) cu rima:
"Asta e femeia şnur
fără ţâţe, fără cur."
Poate de la acest egen de tachinări mi se trage atitudinea faţă de aceste cuvinte. Îmi cer scuze dacă am supărat pe cineva cu aceste cuvinte, sau cu ironia de mai sus. Repet, cred că "cur" şi "ţâţe" au trecut în zona de penumbră şi poate vor degenera mai mult către vulgaritate. Poate nu.
Re Cristina Moldoveanu
Bott -
Cristina, mulțumesc pentru citire și semn. Așa cum am mai zis, acel cuvânt figurează într-un context care exprimă o bună doză de autoirunie(gură-cască, cur, holbat etc etc), sau cel asta și-a propus autorul. Și e vorba un cuvânt și un context asumat. Tot așa cum îmi asum și texte mai slabe și mai puțin reușite. Nu șterg nimic. Deocmdată. Oricum, nu ne aflăm în incinta unei reviste, ci pe un atelier literar. Asta înseamnă discuții, critici, dezbateri. Orice text publicat aici poate fi și este atacabil.
Eugen.
Re A.A.A
Bott -
Adrian, nu consider că ești în măsură tu să-mi vorbești mie despre bărbăție.
"Nici măcar dacă ai să o meriți. Nu se merită efortul". Sublim! Sau " Prefer să-mi văd de scris și nu de polemici sterile" -asta după ce ai scris tuturor vreo 15 comentarii, însumând vreo 3 pagini...”
Comentariile mele figurează în subsolul textului publicat de mine. Așadar, nu văd care eproblema? Pe de altă parte(știi bine și tu) că mai mult public decât comentez pe acest site. Și comentez (exclusiv sau aproape) doar textele care îmi plac.
Cât despre vulgaritate - discutând despre x, nu poţi s-o faci fără să-i spui pe nume, nu-l înlocuieşti cu y. Dar nu mă aştept să înţelegi asta. La fel cum nu mă aştept să înţelegi că, în ceea ce priveşte literatura, eu nu fac eforturi. Nici într-un sens, nici în altul.”
Nu știu la care X și Y faci referire? De obicei nu arunc cuvinte în vânt. Și de unde ai ai tras tu cioncluzia că eu făceam referire la literatură, atunci când spuneam că îți supraestimezi eforturile??
„pi punct es: nu înţeleg de ce insişti să te semnezi după fiece comentariu, dacă numele tău apare sus, destul de vizibil, estetic şi albastru... Să fie oare vorba de supraaprecierea despre care pomeneai? Retoric întreb, evident.”
Nu, Adrian, e vorba despre obișnuință.
Așa cum am zis mai sus: spor la scris și ar mai fi ceva(dacă tot bagi mereu la înaintare chestia cu „eu sînt editor”).
În primul rând, mi-e absolut indiferent dacă ești editor sau nu. În al doilea, tu nu ești bun de editor. Pentru că nu ești suficient de copt la minte și ți-au mai spus-o chestia asta mai blând și voalat câțiva autori dintre care unii din păcate s-au retras de pe site Pentru că un editor trebuie să fie obiectiv, imparțial și să intervină în polemici și discuții la modul constructiv. Ori tu nu ești deloc astfel; ești pătimaș și agresiv inutil, o agresivitate din aia copilărească care pe mine când mă lasă rece, când mă amuză copios.
Și da, într-adevăr, punem punct aici. Poți să nu mai revii. Este pentru ultima când îți răspund.
Eugen
Cer scuze
Bott -
userilor pentru eventualele greșeli care s-au strecurat pe ici pe colo în comentariile mele
Eugen.
prea mult!
aalizeei -
nuanţă:
aş fi înţeles disputa
chiar cu pară şi scînteie
dacă fundul acuzat
era unul de femeie
proverb:
gura bate curul
asta spune totul
însă n-am aflat
ce ar bate botul
Pe cât de laconic, pe-atât de tulbure
Bott -
comentariul tău, Vlad și fără ghilimelele de rigoare care să încadreze proverbul dacă e vorba într-adevăr de proverb. Cât mă privește pe mine, consider că discuția ori dezbaterea din subsolul acestui text demult și-a epuizat subiectul. Sînt totuși useri de o cu totul altă părere.
Ceva despre text, domnule editor?
Eugen.
Eugen, există un termen
Virgil -
Eugen, există un termen pentru „inconsecvența morală”. Se numește ipocrizie. Tu ai încurajat mai mult ca oricine comentatul aiurea sub acest text. Și tot tu te plîngi. E jenant. Apoi, mai ai un alt obicei prost. În orice situație cînd cineva nu îți aplaudă textul ci îl critică, sau cînd îți atrage atenția asupra unei abateri, nu faci decît să pornești pe cîte o tangentă aiurea și să te legi de ce cît de bun autor este respectivul, sau cît de mult merită să fie editor, etc. Așa ai făcut cu mine, cu Mariana, cu Adrian și cu alții. Asta este o metodă jalnică de a contracara o observație și se numește „character assasination”. Și reprezintă ceva deplorabil.
Mă bucur și că ai spus undeva într-un comentariu că ”Oricum, nu ne aflăm în incinta unei reviste, ci pe un atelier literar.” Pentru că nu, Hermeneia nu este un atelier literar. Pentru asta avem Șantierul. Iar dacă tu de fapt ai vrut să pui textul în șantier și nu ai reușit, să te ajut eu și am să îl pun acolo. Astfel că îi putem dezbate acolo toate lacunele și cum ar trebui îmbunătățit.
Previzibil
Bott -
Virgil, gestul tău(de a trimite textul în șantier), precum și interpretările tale sînt jalnice. Nu e prima dată când comiți un asemenea abuz în ce mă privește. Cunosc bine calitatea textelor mele, public pe hermeneia de peste 3 ani, citesc tot ce se postează aici . Textul de mai sus e peste media a ceea ce se publică în general pe aici. Și dacă tot ai adus vorba de consecvență morală, dacă ai fi încercat să-i rămâi fidel acestei consecvențe , ai fi trimis alături de textul meu încă vreo 10-15 texte în șantier. Dar tu asta nu faci. Uite, asta numesc eu inconsecvență morală și ipocrizie.
Spor la scris,
Eugen