anna -
o noapte pe lângă mine
supraviețuirea
mă leagă de restul universului
buzele ierbii pe umerii mei împreună
îngropăm anii trăiți în zadar
mai întâi le smulgem adevărul apoi
scuturăm apa morții cu pești cu tot
din ochii orbi
ceasul merge mereu înainte se-ntoarce-n
oul de aur
a mai trecut o zi adâncimea ei intre umeri
înălțimea muntelui crește în gând
mormântul unei lacrimi
un braț mai mare decât celălalt
un ochi mai orb decât altul
oceanul mai adânc decât oceanul
Poezie:
Comentarii
yester -
... pentru pasajele elegante prin genuitatea lor, pentru imaginea fluentă și tropii reușiți. pentru că îmi sugerează atât ideea cât și forma o simplitate nobilă și generoasă. a mai trecut o zi adâncimea ei intre umeri, supraviețuirea/ mă leagă de restul universului... iată ce m-a determinat... e o apreciere împletită și cu încurajare, ca un mărțișor de decembrie:)! mai întâi le smulgem adevărul apoi/scuturăm apa morții cu pești cu tot/din ochii orbi...anii mei...
anna -
Yester... nu stiu unde mi-au plecat cuvintele ca nu le gasesc... credeam ca doar eu nu dorm, dar se pare ca Mos Craciun vegheaza... nu e martisor, e mana lui Mos Craciun aici, iti spun eu, si iarasi ca in copilarie a plecat fara sa-l aud... doar ca mi-a lasat cel mai frumos cadou... ufff, iti multumesc, as vrea sa cred ca merit penita aceasta, te rog nu-mi cere prea multe acum, uite ce ora e... pot sa plec la somn linistita :)
lucian -
o stare de originalitate și foarte inspirată, o trăiește cititorul acestui poem.
anna -
multumesc Lucian, adevarat ca in tot ce scriem, descoperim bucati de suflet, mai mari sau mai mici, in functie de "adancimea zilei dintre umeri"... asta in legatura cu trairea aceea de care ziceai.
cami -
îmi place contrastul de idei din strofa a treia între "adâncimea ei dintre umeri" și "înăltimea muntelui care crește în gând" fiind "mormânt al unei lacrimi"... frumos. mă bucur că mai citesc ceva ce seamănă cu mine. și prin gândurile mele e o-ntreagă lume...