Vladimir, plăcut surprins de vizită. Bineînţeles, textul poate fi îmbunătăţit, dar, din motive personale (+ faptul că e publicat deja pe hârtie), trebuie să fiu sincer şi să spun că nu voi reveni pe el.
Mă bucur să văd că te-ai întors. Din ce reţin, eşti un autor/ comentator valoros.
sa tot citesti asa ceva intr-o dimineata cetoasa! scris fain de-a binelea. nu ma apuc de comentat toate alea, alea, dar per-totalu' a avut un efect de-mi tot vine sa iau textu si sa-l mut pe blog cu sau fara ghilimele! asa, de ciuda ca nu l-am scris eu, vorba unuia! zile bune, Alma si numa' de bine! si hai mai repede cu pensia aia ca sa ai timp de scris:)
Andu Moldovean, chirpicii nu pot fi mai mult decit spune dictionarul limbii romane "CHIRPÍCI s.n. Material de construcție în formă de cărămidă, făcut dintr-un amestec de lut, paie și băligar uscat la soare. – Din tc. kerpiç." personal, stiu totul despre chirpici. in asocierea fortata cu Bougainvillea aglabra (http://en.wikipedia.org/wiki/Bougainvillea) dau altceva (dar devin off topic)...nici in dictionarul de neologisme nu gasesti "buganvilii". BTW, la chinezi numarul patru aduce ghinion.
Margas, nu este vorba de nici un cliseu mediadic. Este vorba despre o regula la care am promis cu totii sa aderam. Rostul ei a fost si este bine definit si incearca sa pastreze discutia la obiect. Daca este cazul si viata o va impune, o putem amenda. Dar principiul (si nu un moft rigid) este clar: nu avem nevoie de discutii aiurea sau conflicte care ignora total textul sub care se afla. Pur si simplu nu ne intereseaza si din experienta stim ca sint productive. Cu siguranta exista site-uri unde poti face asta cu toata libertatea.
Virgil, ai dorit să fiu sinceră. Recitește comentariul tău. Iată că am fost. Așa am înțeles, dacă e ceva în neregulă, expune. Eu sunt pentru transparență și, în plus, am înțeles din comentariul tău anterior că dorești să fiu sinceră, deci să expun în mod deschis motivele. Le-am expus așa cum le-am înțeles eu. Nu arunca cu injurii în mine că nu are rost și tu pierzi. Știe toată lumea care a fost contribuția mea pe acest site și te rog și pe tine să îmi respecți munca și pe mine ca persoană. Faci presupuneri despre caracterul meu, dar, știi care e adevărul, Virgil? Copiii când se joacă între ei au o vorbă: "cine zice ăla e". Îți doresc succes!
Cred că finalul salvează totul și pentru acest lucru e nevoie de câteva versuri statice, cum sunt cele dinainte. Finalul emoționează încât e nevoie să recitești totul. Aș atașa o imagine textului. Una nedefinită, precum marginile orașului cu "câte un crăciun fără nume".
Șocante Femeile lui Bukowski. M-ai convins să umblu prin târg după carte. În altă ordine de idei, e o recenzie interesantă, atipică întru totul, chiar și din partea ta. Oricum, te-a marcat, e sigur. Și pe noi.
Bineînțeles că există și cuvinte prăfuite: arhaismele. Dar nu la asta mă refeream. Nici măcar nu am menționat cuvântul „prăfuit”. Vâsc nu este un arhaism, prin urmare nu am idee despre ce vorbești. Eu mă refeream la construcțiile care au fost atât de uzitate încât ele însele au devenit banale. De pildă, în trecut, sintagma „oceane de suflete” ar fi fost într-adevăr semnificativă. Dar „sufletul” săracul, a apărut în atâtea milioane de texte încât e foarte complicat să formulezi o sintagmă care să mai aibă tărie, forță, „zvâc”. Iar „ocean de” ca superlativ stilistic de cantitate nu mai zic. Ca exemplu, poți căuta pe google ”ocean de”. Eu am găsit următoarele sintagme:
- ocean de mărgele colorate frumos
- ocean de amintiri amare
- un ocean de sănptate
- ocean de iubire
- un ocean de-ai fi (aparent e o melodie cântată de Andra)
- ocean de lacrimi (aparent e o melodie cântată de Hi-Q)
- un ocean de vise.
Nu vreau să fiu lipsit de respect. Tot ceea ce vreau să zic orice poet(ă), scriitor trebuie să pună amprenta lui acolo, să inoveze cât poate, să se autodepășească, să ia o idee și să o transforme în orice își dorește. Când scrii de atâte vreme ai deja totul acolo. Ai limbajul, ai cuvintele, ai tot ce-ți trebuie. Părerea mea (și strict părerea mea) este că ai putea să încerci să aplici niște mici exigențe (dar nu exgerat pentru că există posibilitatea să te blochezi de tot).
Mă rog, zic și eu acuma. :)
Multumesc. Le voi scoate. Dar dupa 30 august cand ajung in tara. Acum nu am la dispozitie "romspeller". Iar pe laptop-ul pe care lucrez e greu sa iau textul cuvant cu cuvant si sa fac corecturi.
sa fiti mai concret, asa cum ati fost in cazul "poezia care nu se scrie singura" si sa-mi aratati unde am macelarit rima si ritmul. despre "spirit" nu am ce sa transmit suplimentar, este doar o poezie de dragoste "muncita" din cuvinte fara diacritice.
retrag ce-am spus. citisem fiind încă sub influența discuțiilor despre poezia parodiată, dar văd că aici Margas a evitat să folosească un anumit cuvânt. a spus „când te caut prin abator doamna mea”, și asta a salvat textul de la „călcatul în străchini”. :)
Da, ai cumva dreptate asupra simplității din "îți voi da libertate..." deși nu e simplă deloc când te gândești la ciomunicarea asumatî și la firul de înțelepciune limpede. Însă nu e nimic de natura "prețiozității" în fragmentulcu Borges, Kafka, Fowles, Moyart, fiindcă toate acestea și multe altele asemenea există în fragmentele unei zile. Fiindcă de fapt aceste "notițe" sunt puncte dintr-o zi, imaginară, dar care pot fi realmente posibile. Dialogul acum e imaginar, însă întâmplările pot fi adevărate. Nu e cvasi-erudiție, câtă vreme ele există. Îmi pare rău că e perceput așa. Finalul sare în altă direcție fiindcă este deja un alt moment desprins de cele anterioare. E la "notițe" fiindcă nu e jurnal, deși conține cel puțin câteva elemente din real: cărțile, muzica, tablouri (nu le-am numit), cafeaua și rododendronul. Și, da, Mont Saint-Michel a fost real.
Draga Virgil, prin acest paragraf ai spus totul despre tine: "oricum la val david nu mă aflam între prieteni. iar eu, probabil este evident deja, nu mă deschid între străini.".
Ai fost invitat de catre prieteni, de catre oameni care te repecta si iubesc poezia, ai fost alaturi de Luminita Suse, de Carmen Poenaru, ai fost invitat la ei in casa, ai mancat, ai baut, oamenii te-au tratat ca pe un prieten, iar eu, sa aflu acum, ca tot comportamentul tau a fost unul de fatada. Adica, ai venit tocmai din America, ca sa le demonstrezi neprietenilor tai, cat de "exhaustiv" esti? Nu este bine sa te prefaci a fi om in preajma oamenilor, Virgil, pentru ca, uite, ca si in cazul de fata, te ia gura pe dinainte si spui adevarul. Iti pierzi controlul si masca aceea in care pari baiat rezonabil. Dar eu stiu cine esti, si am reusit pentru a nu stiu cata oara sa le arat si celorlalti cine se ascunde in spatele tau. Nu voi folosi cuvantul.
Sunt profund dezamagit ca nu esti capabil sa-i privesti ca pe niste prieteni pe oamenii care te respecta si care te apreciaza. Chiar si eu am sperat sa castig in tine un prieten, te-am bumbacit pe propriul sit sa vad pana unde se ridica aceasta infatuare, aceasta prefacatorie, daca poti renunta la ele. Din pacate... nu poti renunta la ele. Asa ca eu nu o sa mai ma obosesc in ceea ce te priveste, te voi lasa in plata domnului si imi voi vedea de ale mele. Nu voi mai dialoga cu tine pe Hermeneia, dar, din respect pentru ceilalti, voi mai lasa cate un semn. Sa fii iubit.
Adrian, multumesc pentru atentie si atentionari/ sugestii. Am modificat. Am incercat sa vin cu altceva care sa ma scape de rima, sper ca-i mai in regula acum. Ma bucur ca ți-a placut( mai ales ultima unitate). Stiu ca poate fi un pic macabra, dar serios ca nu stiu cum imi ies astea macabre, niciodata nu imi propun:)).
"ne îmbătăm în cuvinte"... cred ca in loc de "in" are sens mai mult "cu" dar inteleg ca ai vrut sa eviti acel "cu cuvinte" ce suna aiurea... "ne credem nefericirii poeții profeți"... nu am inteles... poate "nefericirii poeti"... va trebui sa-mi explici. "cu nebunia perfectă a nerostirii"... paradoxal dar e o rostire adanca in intelesuri... tacerea si nebunia puse laolalta, abtinerea de la vorbe si starea de iesire din sine ce e asimilata de oamenii de langa noi cu ceva de neinteles. "ridicîndu-ne apoteotic"... suna cam ciudat... poate ca ar fi mers mai bine triumfal decat apoteotic. Imi place "cu ochii orbiți de tăcerea lor sulfuroasă"... figureaza o imagine deoebita a suferintei dar si a transformarii... un soi de alchimie involuntara. Finalul cred ca putea fi mult mai bun... ai vrut sa fii circular... sa pornesti de la singular (cuvantul) si sa inchei cu literatura iar poemul sa-l asezi lectorului pe post de metafora... e alegerea ta cum inchei dar cred ca se pierde tocmai atmosfera, adica ce facea deliciul acestui text.
se vede ca unii nu pot face dinstinctia intre un text si o poezie. aici nu avem un text, ci o poezie. si una destul de buna si de echilibrata. exista site-uri literare de poezie, cenacluri de poezie, portaluri de poezie, etc. este Hermeneia.com un portal de texte?
cvas ori vax
angela nache mamier - 03 Iul 2013
un poem cu profunzimi,cu aluzii culturale subtile,dens,interesant ,cu personalitate
merita penite ,dar eu nu stiu cum se acorda pe acest site ...
Înainte și după eclipsă
Angela, sînt convins că înainte de intrarea siteului în eclipsă(mentenanță), citisem în subsolul textului meu un alt comen-
tariu scris de tine, cu o direcție diametral-opusă față de cel pe care-l văd afișat acum. Din primul comentariu nu a rămas
decât cuvântul vax(din titlu), comentariu în care reproșai textului lipsa de stil, tehnică(Deh, francezii ăștia cu sperstitiile lor literare: stil, tehnica versului etc. etc)
După ieșirea din eclipsă, surpriză - văd în subsol un comentariu elogios din cale-afară, cusut cu ață albă... ceea ce
mă amuză nespus, făcându-mă să mă gândesc la femeile literate care, sau te desființează printr-o trăsătură de condei,
sau te elogiază din cale-afară. Ambele atitudini - exagerate și departe de adevăr (de adevărul literar)
Mă simt nevoit așadar, să-ți răspund la ambele comentarii, intuind care a fost motivul real al intrării
în eclipsa pe o durată de 48h al hermeneii. - Multumesc de trecere și pentru semnul de lectură.
"prăpastia uitării/ aromeala înghețului/ penumbra sufletului/ cuvintele focului/ măciuliile papurei/ lumea varecului/ - metafore în genitiv, care, de cele mai multe ori, sunt petice plasate peste neinspiratie; iar când sunt 6 în doar 12 versuri, devin toxice. Există atâtea alte figuri de stil...
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
o toamna jumatate spre rasarit, jumatate spre centru, isi aminteste visul nascand umbrele din lumini suspendate... sangele tau, inaltare de pantec.. m-a atiins poemul acesta, elutzo...
pentru textul : înălțarea din pântec deVladimir, plăcut surprins de vizită. Bineînţeles, textul poate fi îmbunătăţit, dar, din motive personale (+ faptul că e publicat deja pe hârtie), trebuie să fiu sincer şi să spun că nu voi reveni pe el.
Mă bucur să văd că te-ai întors. Din ce reţin, eşti un autor/ comentator valoros.
pentru textul : Emoţia verde desa tot citesti asa ceva intr-o dimineata cetoasa! scris fain de-a binelea. nu ma apuc de comentat toate alea, alea, dar per-totalu' a avut un efect de-mi tot vine sa iau textu si sa-l mut pe blog cu sau fara ghilimele! asa, de ciuda ca nu l-am scris eu, vorba unuia! zile bune, Alma si numa' de bine! si hai mai repede cu pensia aia ca sa ai timp de scris:)
pentru textul : a te întoarce în braţele cuiva demultumesc. era mancata "a" de la "acuma". am corectat.
pentru textul : Din nou Crăciun deAndu Moldovean, chirpicii nu pot fi mai mult decit spune dictionarul limbii romane "CHIRPÍCI s.n. Material de construcție în formă de cărămidă, făcut dintr-un amestec de lut, paie și băligar uscat la soare. – Din tc. kerpiç." personal, stiu totul despre chirpici. in asocierea fortata cu Bougainvillea aglabra (http://en.wikipedia.org/wiki/Bougainvillea) dau altceva (dar devin off topic)...nici in dictionarul de neologisme nu gasesti "buganvilii". BTW, la chinezi numarul patru aduce ghinion.
pentru textul : avon cosmetics deMargas, nu este vorba de nici un cliseu mediadic. Este vorba despre o regula la care am promis cu totii sa aderam. Rostul ei a fost si este bine definit si incearca sa pastreze discutia la obiect. Daca este cazul si viata o va impune, o putem amenda. Dar principiul (si nu un moft rigid) este clar: nu avem nevoie de discutii aiurea sau conflicte care ignora total textul sub care se afla. Pur si simplu nu ne intereseaza si din experienta stim ca sint productive. Cu siguranta exista site-uri unde poti face asta cu toata libertatea.
pentru textul : Adonai – întreită mirare deVirgil, ai dorit să fiu sinceră. Recitește comentariul tău. Iată că am fost. Așa am înțeles, dacă e ceva în neregulă, expune. Eu sunt pentru transparență și, în plus, am înțeles din comentariul tău anterior că dorești să fiu sinceră, deci să expun în mod deschis motivele. Le-am expus așa cum le-am înțeles eu. Nu arunca cu injurii în mine că nu are rost și tu pierzi. Știe toată lumea care a fost contribuția mea pe acest site și te rog și pe tine să îmi respecți munca și pe mine ca persoană. Faci presupuneri despre caracterul meu, dar, știi care e adevărul, Virgil? Copiii când se joacă între ei au o vorbă: "cine zice ăla e". Îți doresc succes!
pentru textul : analiza manifestului boierismului deCred că finalul salvează totul și pentru acest lucru e nevoie de câteva versuri statice, cum sunt cele dinainte. Finalul emoționează încât e nevoie să recitești totul. Aș atașa o imagine textului. Una nedefinită, precum marginile orașului cu "câte un crăciun fără nume".
pentru textul : crăciun fără nume deerata: variatiune. Être, ou ne pas être, c’est là ou c'est ici la question.
pentru textul : A fi sau a nu fi… dedaca tu consideri versul alb proza in versuri, atunci, ovYus, iti multumesc pentru delicatul tau comentariu.
pentru textul : Despre Cezara de”Zeii e printre noi”. Drăguță ironie și text zglobiduș. Zeus are ”tobercoloză”, asta da știre de ora 5.
pentru textul : Poveste cu zei deȘocante Femeile lui Bukowski. M-ai convins să umblu prin târg după carte. În altă ordine de idei, e o recenzie interesantă, atipică întru totul, chiar și din partea ta. Oricum, te-a marcat, e sigur. Și pe noi.
pentru textul : Femeile lui Bukowski deBineînțeles că există și cuvinte prăfuite: arhaismele. Dar nu la asta mă refeream. Nici măcar nu am menționat cuvântul „prăfuit”. Vâsc nu este un arhaism, prin urmare nu am idee despre ce vorbești. Eu mă refeream la construcțiile care au fost atât de uzitate încât ele însele au devenit banale. De pildă, în trecut, sintagma „oceane de suflete” ar fi fost într-adevăr semnificativă. Dar „sufletul” săracul, a apărut în atâtea milioane de texte încât e foarte complicat să formulezi o sintagmă care să mai aibă tărie, forță, „zvâc”. Iar „ocean de” ca superlativ stilistic de cantitate nu mai zic. Ca exemplu, poți căuta pe google ”ocean de”. Eu am găsit următoarele sintagme:
- ocean de mărgele colorate frumos
- ocean de amintiri amare
- un ocean de sănptate
- ocean de iubire
- un ocean de-ai fi (aparent e o melodie cântată de Andra)
- ocean de lacrimi (aparent e o melodie cântată de Hi-Q)
- un ocean de vise.
Nu vreau să fiu lipsit de respect. Tot ceea ce vreau să zic orice poet(ă), scriitor trebuie să pună amprenta lui acolo, să inoveze cât poate, să se autodepășească, să ia o idee și să o transforme în orice își dorește. Când scrii de atâte vreme ai deja totul acolo. Ai limbajul, ai cuvintele, ai tot ce-ți trebuie. Părerea mea (și strict părerea mea) este că ai putea să încerci să aplici niște mici exigențe (dar nu exgerat pentru că există posibilitatea să te blochezi de tot).
pentru textul : întotdeauna a fost deMă rog, zic și eu acuma. :)
Multumesc. Le voi scoate. Dar dupa 30 august cand ajung in tara. Acum nu am la dispozitie "romspeller". Iar pe laptop-ul pe care lucrez e greu sa iau textul cuvant cu cuvant si sa fac corecturi.
pentru textul : Wittgenstein și Jocurile de limbaj desa fiti mai concret, asa cum ati fost in cazul "poezia care nu se scrie singura" si sa-mi aratati unde am macelarit rima si ritmul. despre "spirit" nu am ce sa transmit suplimentar, este doar o poezie de dragoste "muncita" din cuvinte fara diacritice.
pentru textul : decembre deretrag ce-am spus. citisem fiind încă sub influența discuțiilor despre poezia parodiată, dar văd că aici Margas a evitat să folosească un anumit cuvânt. a spus „când te caut prin abator doamna mea”, și asta a salvat textul de la „călcatul în străchini”. :)
pentru textul : nu mai deosebesc vacile și nici găinile deDa, ai cumva dreptate asupra simplității din "îți voi da libertate..." deși nu e simplă deloc când te gândești la ciomunicarea asumatî și la firul de înțelepciune limpede. Însă nu e nimic de natura "prețiozității" în fragmentulcu Borges, Kafka, Fowles, Moyart, fiindcă toate acestea și multe altele asemenea există în fragmentele unei zile. Fiindcă de fapt aceste "notițe" sunt puncte dintr-o zi, imaginară, dar care pot fi realmente posibile. Dialogul acum e imaginar, însă întâmplările pot fi adevărate. Nu e cvasi-erudiție, câtă vreme ele există. Îmi pare rău că e perceput așa. Finalul sare în altă direcție fiindcă este deja un alt moment desprins de cele anterioare. E la "notițe" fiindcă nu e jurnal, deși conține cel puțin câteva elemente din real: cărțile, muzica, tablouri (nu le-am numit), cafeaua și rododendronul. Și, da, Mont Saint-Michel a fost real.
pentru textul : ziua cu ochii deschiși deDraga Virgil, prin acest paragraf ai spus totul despre tine: "oricum la val david nu mă aflam între prieteni. iar eu, probabil este evident deja, nu mă deschid între străini.".
pentru textul : Poemul fără de sfârşit deAi fost invitat de catre prieteni, de catre oameni care te repecta si iubesc poezia, ai fost alaturi de Luminita Suse, de Carmen Poenaru, ai fost invitat la ei in casa, ai mancat, ai baut, oamenii te-au tratat ca pe un prieten, iar eu, sa aflu acum, ca tot comportamentul tau a fost unul de fatada. Adica, ai venit tocmai din America, ca sa le demonstrezi neprietenilor tai, cat de "exhaustiv" esti? Nu este bine sa te prefaci a fi om in preajma oamenilor, Virgil, pentru ca, uite, ca si in cazul de fata, te ia gura pe dinainte si spui adevarul. Iti pierzi controlul si masca aceea in care pari baiat rezonabil. Dar eu stiu cine esti, si am reusit pentru a nu stiu cata oara sa le arat si celorlalti cine se ascunde in spatele tau. Nu voi folosi cuvantul.
Sunt profund dezamagit ca nu esti capabil sa-i privesti ca pe niste prieteni pe oamenii care te respecta si care te apreciaza. Chiar si eu am sperat sa castig in tine un prieten, te-am bumbacit pe propriul sit sa vad pana unde se ridica aceasta infatuare, aceasta prefacatorie, daca poti renunta la ele. Din pacate... nu poti renunta la ele. Asa ca eu nu o sa mai ma obosesc in ceea ce te priveste, te voi lasa in plata domnului si imi voi vedea de ale mele. Nu voi mai dialoga cu tine pe Hermeneia, dar, din respect pentru ceilalti, voi mai lasa cate un semn. Sa fii iubit.
Nașpa. O să mă mai gândesc și mâine la asta. Fiindcă: "Ceasul meu doarme" acum.
pentru textul : Ceasul meu dedaca tot e rost de scandal,
si nu am unde sa scriu in alta parte si pentru ca vreau sa fie public:
sa imi explice editorii acestui site de ce textul:
http://hermeneia.com/content/perpetuum_nobile
este text inacceptabil.
va e jena de cuvantul cu f? vai!
pentru textul : Viraj mult prea strâns dese pare ca razboiul e iminent. dar nu cedrii vor suferii, nici druzii ci memoria colectiva. Vorbim dupa beligerante. Dupa Mizerere.
pentru textul : mama أم deMă mai gândesc la clişeul din primele versuri. Mulţumesc de trecere şi semn.
Eugen
pentru textul : Blond-negru deAdrian, multumesc pentru atentie si atentionari/ sugestii. Am modificat. Am incercat sa vin cu altceva care sa ma scape de rima, sper ca-i mai in regula acum. Ma bucur ca ți-a placut( mai ales ultima unitate). Stiu ca poate fi un pic macabra, dar serios ca nu stiu cum imi ies astea macabre, niciodata nu imi propun:)).
pentru textul : "you'll never get a wish from a bone" dePremiul nu am putut sa ti-l dau Vladule, insa aprecierea mea cu plecaciune si penita pot, nu- asa? Andu
pentru textul : feng shui în lucernă demulţumesc pentru opinii. am făcut mai multe modificări acum cînd am putut să citesc textul oarecum detaşat
pentru textul : summer love desorry, n-am stiut!
pentru textul : dialog în tâlcuri de"ne îmbătăm în cuvinte"... cred ca in loc de "in" are sens mai mult "cu" dar inteleg ca ai vrut sa eviti acel "cu cuvinte" ce suna aiurea... "ne credem nefericirii poeții profeți"... nu am inteles... poate "nefericirii poeti"... va trebui sa-mi explici. "cu nebunia perfectă a nerostirii"... paradoxal dar e o rostire adanca in intelesuri... tacerea si nebunia puse laolalta, abtinerea de la vorbe si starea de iesire din sine ce e asimilata de oamenii de langa noi cu ceva de neinteles. "ridicîndu-ne apoteotic"... suna cam ciudat... poate ca ar fi mers mai bine triumfal decat apoteotic. Imi place "cu ochii orbiți de tăcerea lor sulfuroasă"... figureaza o imagine deoebita a suferintei dar si a transformarii... un soi de alchimie involuntara. Finalul cred ca putea fi mult mai bun... ai vrut sa fii circular... sa pornesti de la singular (cuvantul) si sa inchei cu literatura iar poemul sa-l asezi lectorului pe post de metafora... e alegerea ta cum inchei dar cred ca se pierde tocmai atmosfera, adica ce facea deliciul acestui text.
pentru textul : roza duhurilor dese vede ca unii nu pot face dinstinctia intre un text si o poezie. aici nu avem un text, ci o poezie. si una destul de buna si de echilibrata. exista site-uri literare de poezie, cenacluri de poezie, portaluri de poezie, etc. este Hermeneia.com un portal de texte?
pentru textul : Primăvara decvas ori vax
angela nache mamier - 03 Iul 2013
un poem cu profunzimi,cu aluzii culturale subtile,dens,interesant ,cu personalitate
merita penite ,dar eu nu stiu cum se acorda pe acest site ...
Înainte și după eclipsă
Angela, sînt convins că înainte de intrarea siteului în eclipsă(mentenanță), citisem în subsolul textului meu un alt comen-
tariu scris de tine, cu o direcție diametral-opusă față de cel pe care-l văd afișat acum. Din primul comentariu nu a rămas
decât cuvântul vax(din titlu), comentariu în care reproșai textului lipsa de stil, tehnică(Deh, francezii ăștia cu sperstitiile lor literare: stil, tehnica versului etc. etc)
După ieșirea din eclipsă, surpriză - văd în subsol un comentariu elogios din cale-afară, cusut cu ață albă... ceea ce
mă amuză nespus, făcându-mă să mă gândesc la femeile literate care, sau te desființează printr-o trăsătură de condei,
sau te elogiază din cale-afară. Ambele atitudini - exagerate și departe de adevăr (de adevărul literar)
Mă simt nevoit așadar, să-ți răspund la ambele comentarii, intuind care a fost motivul real al intrării
în eclipsa pe o durată de 48h al hermeneii. - Multumesc de trecere și pentru semnul de lectură.
Eugen.
pentru textul : Cvas de"prăpastia uitării/ aromeala înghețului/ penumbra sufletului/ cuvintele focului/ măciuliile papurei/ lumea varecului/ - metafore în genitiv, care, de cele mai multe ori, sunt petice plasate peste neinspiratie; iar când sunt 6 în doar 12 versuri, devin toxice. Există atâtea alte figuri de stil...
pentru textul : Răpitor dePagini