Comentarii aleatorii

- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul

Format: 2026
  • Sixtus: 

    Multumesc pentru inspirata selectie a frumoaselor citate prezentate

         pentru textul : (1) Câte ceva despre Cantor, Aristotel și Dan Puric. Azi, Cantor de
    __________________________________________________
    25 Sep 2008
  • alma:  Aş da o lege prin care toţi

    Aş da o lege prin care toţi poeţii să înveţe un instrument muzical. Căruia nu va reuşi să i se ia dreptul de a mai scrie.

    în ultimele zile nu am mai ieşit din casă
    oraşul aglomerînd în mine
    toată paloarea perpetuă a străzilor
    maidane repetînd la nesfîrşit copacii
    oamenii ca nişte fructe ale caselor
    coborîndu-şi treptele pînă în cimitire

    de ce oare aş mai ieşi să îi descopăr acum
    cînd îi pot privi rotindu-se în mine
    ca trenuleţul nemţesc
    (din ajunul craciunului, din copilarie, orice altceva, dar nu "neobosit"...)

    uneori glasul tău nu este decît încercarea
    de a amîna inevitabilul
    (finalul trebuie rescris)

         pentru textul : scrisori imaginare II de
    __________________________________________________
    17 Iul 2011
  • vladimir: 

    Inceputul sacadat imi pare imaginea dinamica a unui puzzle a carui piese se aseaza in pozitiile potrivite pentru a determina perspectiva propice creatiei. Ai sugerat frumos momentul inceputului unei lumi alegand ca aceasta sa nu ia fiinta din organic (pantecul femeii) ci dintr-un soi de anexa oculta a acestuia (oul). "adâncit ca un munte în inimă"... un vers care induce ideea de paradox si de neincredere in reperele spatio-temporale pe care le acceptam aprioric... sau poate ca uneori muntele se vrea un eufemism pentru prapastie:) M-as fi orpt aici... "numele lui mă caută fără nici un sunet înăuntru"... da impresia de soarta netocmita... imi place cum ai spiritualizat aici conducand lectorul spre un tarm cu plaja virgina.

         pentru textul : răsărit de lună de
    __________________________________________________
    02 Feb 2006
  • Virgil:  cred ca este un haiku reusit.

    cred ca este un haiku reusit. paradoxala aceasta aceasta idee a rugii pentru ploaie in imaginea florii soarelui care in fapt nu "cauta" de fapt norii

         pentru textul : Haiku de
    __________________________________________________
    25 Aug 2012
  • Sancho Panza: 

    obiecții la Ziua I: vortexul esta constituit (conform majorității tradițiilor) din eter; apa a apărut mai târziu, când s-a produs prima polarizare (apă-foc) adică după ce eterul izotrop generase aerul, nepolarizat. firește, asta nu are nicio legătură cu partea artistică, dar m-am gândit că, dacă tot ai pornit într-un asemenea demers, ar fi bine să nu rescriem noi cosmogoniile... :)

         pentru textul : Săptămâna Creației de
    __________________________________________________
    02 Mar 2009
  • Ottilia Ardeleanu:  când este vorba

    despre limbă, totul este lapte şi miere. uneori, şi poezie.
    mulţumesc pentru intervenţia asta cu... dinţi. (ca să mă păstrez în ludic...)

         pentru textul : când de iubire ţineam cu dinţii de
    __________________________________________________
    17 Iul 2013
  • Sapphire: 

    hm... pentru că bănuiesc de la ce ți se trage, nu pot comenta obiectiv. Dar nu am putut să nu las semn pentru acel "un vechi liceu desființat într-o vară"... să nu fie, cred că s-ar răsturna totul dacă vechiul liceu nu ar mai fi acolo cândva, și mai ales într-o vară. În rest, am fost și eu toate astea și apoi nu am mai fost. And over. And over. And I am still here. totul e (de) nenumărat, în cele din urmă.

         pentru textul : de fapt sîntem de
    __________________________________________________
    06 Iun 2007
  • Ela: 

    Acesta este tarimul de pe care nu as pleca, niciodata, nicaieri. M-as simti "in pielea zilelor" (intersant este ca prima data am citit "pielea zeilor"), cautind acel lucru atit de inalt, incit orice pagina a spiritului sa aiba decit transparenta zborului. Stiu ca adincul poate fi inalt, depinde cum privesti. Aici, eu asa am vazut. Si insula departata, pare ca mi-e cea mai apropiata. Deosebit colajul, printre cele mai reusite aici asternute - din perspectiva mea, desigur.

         pentru textul : lumen slide 1 de
    __________________________________________________
    21 Mar 2006
  • emiemi: 

    Adriana, eu nu ti-am inteles iesirea. Adica nu am dreptul la o parere? Asa cum tie ti-a placut, am dreptul sa imi displaca.

         pentru textul : rem de
    __________________________________________________
    12 Sep 2008
  • Nelu Jorz: 

    Un text limpede, construit cu migală calofilică, care, în pofida stridențelor - semnalate, îți dă sentimentul de frumos, de liniște. Remarc seninătatea lirică. Cu amiciție,

         pentru textul : germinare de
    __________________________________________________
    02 Oct 2008
  • d3mona: 

    Îmi place mult titlul și ideea din el! cu respect, d3mona

         pentru textul : Mașina de scame de
    __________________________________________________
    23 Ian 2008
  • Sixtus: 

    Așa cum i-am raspuns lui Boba la un com. al lui anterior la alt text al meu, e vorba de un infern în care, prin 2004, jucȃndu-mă, am intrat din greșeală. Și acum îl traversez cu o anumită detașare auto-ironică (ce m-aș face fără ea?!). Există vre-o ieșire? Parcă, pe undeva, o întrezăresc vag. Dar trebuie, mai întȃi, „să beau paharul pȃnă la fund”. Cu speranța (complet iluzorie) că poate va fi util și pentru alții. Acest prim dialog cu Krishnamurti cred ca ar putea constitui un mic prim pas spre ieșire. Interesant pentru mine este ca acest mod de a scrie imi da posibilitatea ca, fara a contrazice in esenta pe cel cu care discut (care, de obicei, nu mai e printre noi dar, fiind „virtual”, vede cam tot ce se mai intampla acum pe aici) sa-l mai și provoc din cȃnd în cȃnd pentru a vedea cum face fata noilor „provocari”. Și, uneori, sa incerc chiar sa-l pun in incurcatura pentru a-mi strecura, printre randuri propriile mele ganduri. Jocul devind destul de interesant deoarece, inventand – vorba Biancăi – și tot soiul de alți preopinenți pot să-i pun pe ei să facă acest lucru iar eu, imparțial ca tot romȃnul (pe post de moderator care-și păstrează neutralitatea) să dau dreptate celui care mi se pare ca o are. Si, mai adug ceva, ceva pe care l-am mai spus și îl repet: eseistul (prost, bun – asta rămȃne la latitudinea cititorilor) urmează un itinerar nesigur, întortocheat și ne invită să-l urmăm cum încearcă să defrișeze, tăindu-și drumul prin desiș. Și dacă o astfel de cale se va dovedi că dă într-o fundătură, acesta e un risc frumos, asumat. Ȋn plus, în cazul meu, este - într-un fel – o treabă mai mult decȃt esențială (dacă se poate admite un astfel de pleonasm) avȃnd în vedere vȃrsta mea „fragedă” care ma face să mă pregătesc intens pentru cea mai fascinantă (ultimă) întȃlnire. Vă transmit amȃnduora, precum altor eventuali care vor avea răbdarea să se aplece asupra textelor mele, cele mai bune gȃnduri de care sunt în stare, Gorun

         pentru textul : O primă discuție (virtuală) cu Jiuddu Krishnamurti și Fizicianul despre sfârșitul timpului psihologic de
    __________________________________________________
    06 Mar 2008
  • Ioan Bistriteanul:  Ehe,

    consider că aţi citit superficial şi canalizat. De altfel e tot mai greu să regăseşti poezia. Ea se ascunde pe saiturile de "specialitate" de ochii atenţi. Citiţi cu voce tare poemul, el se recită, apoi se înţelege. De cine are aplecare pe text.

         pentru textul : făptura trotuarului galactic de
    __________________________________________________
    19 Iul 2010
  • Aranca: 

    ok. am rescanat imaginea.

         pentru textul : The Poetry Society’s NATIONAL POETRY COMPETITION 2007 de
    __________________________________________________
    29 Iun 2007
  • Anonim: 

    Hm, ma pregateam sa ma iau de Virgil Titarenco spunandu-mi, iar face omul asta poeme cu un tramvai numit dorinta? Insa, nefiind superficial, am continuat si am fost placut impresionat de taria mesajului, de consecventa cu care textul este dus pana la capat. In genere, Virgil Titarenco ii place sa fie dur, nu are timp de melancolisme. Se crede profetic, poate ca si este profetic. Stiu, ti-ar placea sa fac comentarii ca la carte. Nu. Prefer degajat si evidentiez.

         pentru textul : despre ea de
    __________________________________________________
    17 Aug 2008
  • Alexis: 

    Mulțam de trecere. Ce înțelegi totuși prin mediu? Și mie mi se pare începutul mai reușit decât restul. Ideea cu mezinul nu mi-a venit decât abia după ce am terminat de scris poezia, care inițial avea puțin altă formă... dar toate textele mele sunt încă în lucru.

         pentru textul : Răzbunarea mezinului de
    __________________________________________________
    16 Mai 2006
  • Maria - Doina:  Sens!

    Titlul ne duce într-un sens giratoriu cu multe direcţii, însă abia spre finalul poemului, observăm care a fost direcţia bună şi, ,,uneori, numai uneori” :) (mi-a plăcut accentuarea din poem), suntem nevoiţi să ne întoarcem din drum. Poemul are o voce interioară, şi ca să fiu în ton cu primul enunţ, o să o asemăn cu vocea de la GPS :) (sper să nu banalizez că nu m-aş ierta), care îmi dă nişte indicii în primele două strofe că se vrea o pledoarie lirică pentru omul OM, pentru adevăratele valori, pentru ,,esenţele tari ţinute în sticluţe mici”… ,,o întoarcere la lucrurile mici”. Aceste indicii sunt: ,, puţinii noştri oameni” şi ,, ne privim bănuitori o clipă/ şi mergem mai departe”. Epitetul ,,puţinii” în contrast cu miliardele arată clar cât de rari sunt adevăraţii oameni, cei care sunt surprinşi în următoarele strofe. De aici încolo o să tac, cu degetul la tâmplă, întrebându-mă cât loc am în inimă, câtă pâine am în mâini, cât timp am pentru ,,foamea şi setea” semenului meu...
    Apreciez tot poemul, însă aş evidenţia câteva expresii: ,,
    ,, tâmplarii cioplesc mese în tâmple” ( şi trag cu ochiul şi la ,,întâmplare”, o aparentă familie de cuvinte ); ,,toamna începe să usture galben”, ,,viile norilor ne toarnă mov în ochi” ( foarte bine alese culorile galben şi mov, culori complementare, specifice toamnei şi cu bună sugestie a unor stări interioare); ,, cineva întârzie pe loc, cu umerii deschişi”, ,, zâmbind ceaţă, ultimul aduce apă”.
    Şi, evident, finalul, după care chiar tac:
    ,, Şi acolo, împreună,
    aprinzând focul cu tăcerea noastră,
    aşteptăm cu toţii alţi tâmplari
    şi aceeaşi întrebare.”

    Peniţa de aur e la tine!

    pentru textul : Întoarcerea la lucrurile mici de
    __________________________________________________
    29 Sep 2012
  • batori: 

    Stau pe balconul meu de la etajul doi și mă gândesc la un text citit recent din pagina aalizei. Îți mărturisesc autorule, fără pic de cenzură, că stilul scrierilor tale pe de-oparte jucăușe, pentru omul inițiat în substraturi rafinate, pe de altă parte extrem de mature împinse de o “ironie bolnăvicioasă” sau o „boală prosperă” cum spunea H. P. Bengescu în Concert de muzică de Bach, regăsită la nivel global din prea mult stres pentru ziua de mâine, fac din textele tale punte peste privirea cititorului în persoană, fix peste blocuri, exact peste privirea celor trei personaje din scriitura ta. Practic ni se conturează o nouă lume privită de data aceasta prin vodkă nu doar ca simbol al beției în adevăratul sens al cuvântului , ci ca pistă de lansare a eului creator , a meditației sub efectul afrodiziac dat de această băutură “ce zace” în mințile celor trei intelectuali: Florian, Pompiliu, Marcel. Un haz de necaz foarte bine mânuit de autor, o vărsare de năduf din toți rărunchii cu oprire accentuată pe o ghenă de gunoi și-un gard. Efecte ce vizează lipsa de fairplay chiar și-n rândurile pensionarilor .”Odată, unul a ajuns până la ghena de gunoi”. Asta da ambiție!Râd. În fine...nu pot să nu zâmbesc când citesc acest text aparent glumeț. O proză poem plină de mișcare, suculentă, cu forfotă continuă de idei bine conturate: „pensionarii bat aerul cu brațele în semn de salut” – Da. Este și acesta un salut „șchiop”, amețit de vremea anilor scurși peste neputința lor actuală. „apoi cad amețiți la umbră” – doar sunt o umbră de oase și ei! Ceea ce-mi place în mod deosebit este faptul că totuși avem trei personaje intelectuale care „bagă în seamă” un grup de pensionari. Chiar și la pariu dacă se merge, tot este de bine. Contează efectul și nu cauza. Râd cu voia autorului din nou. Dramaturgul Florian, Profesorul Pompiliu, Filozoful Marcel (intenționat le-am scris așa pentru a arăta și eu ce-am înțeles; măreția funcțiilor care nu sunt de ici-colo, da?, ca să nu-mi aud vorbe) sunt intelectuali adevărați, suprinși în ipostaze firești (la o vodkă) pe terasa unui bloc, la etajul zece, destul de important. A se vedea riscul de a cădea de la o asemenea înălțime având în vedere și starea lor eforică. Necazul mare este că terasa nu dă în stradă la „gagici”, ci la pensionari. Asta este. Ghinion! Ba mai mult, unul Iilarie care știa să vorbească “străinește” i-a distras atenția filozofului nostru Marcel prin expresia „americănească” fuck you adresată chiar lor. Și de aici începe Marcel să gândească, să-și facă meseria cum s-ar spune. Intervin pe rând dramaturgul și profesorul și cu bună știință merg și eu puțin invers pe text și mă opresc la expresia folosită de aalizei: “ a ține cu dinții de iarbă” aici în proză cu sensul de “a lua o gură de iarbă” verde, bună și proaspătă ca să nu uităm că ne tragem din neam de poeți. Iată autorul nu ne lasă pe căi greșite nici de data aceasta și ne propune un exercițiu de minte la care participă cine dorește ca ironia pusă pe umerii unui pensionar să dea aspect de „ pajiște verde”. Spre final autorul ne deschide o poartă către ezotericul creat de Arkadi și Boris Strugatki ca mai apoi să facă foarte bine legătura cu acel cântec dinspre ziuă: „a noastră-i fericirea/noi am ridicat orașul Telos” – Din pământ, din iarbă verde un oraș s-a ridicat, o nouă lume ruptă din cărțile lui Sir Clarke Arthur, un subiect al vieții virtuale extraterestre pusă pe seama figurilor pelerinilor ascunși de lumina soarelui, subiect văzut prin ochii lui Marcelino, prin silogismele lui Pompiliu neexprimate dar exprimate prin “vomitatul peste balustradă” și să nu-l uităm pe dramaturg, pe scenarist și pe aalizeei... Din zepelin se auzea Led zeppelin cu STAIR AWAY TO HEAVEN LYRICS cred... O proză încântătoare, o proză ALTFEL care merită înstelată! Mi-a luminat fața, aalizeei!mulțumesc.

         pentru textul : microclicuri de cartier de
    __________________________________________________
    12 Mar 2008
  • Virgil:  nicodem,

    nicodem, merci pentru observatii dar nu le vad sensul. cu atit mai putin nu vad de ce ar fi trebuit sau ar fi fost mai bine sa fie rolls royce decit toyote, etc.
    acel "că" este o eroare de tiparire. faptul ca tie nu iti plac stopurile este ceva particular cred eu.
    in rest, nu prea inteleg ce vrei sa spui prin "mai trebuie revizuit"

         pentru textul : broasca mecanică de
    __________________________________________________
    24 Sep 2010
  • Imparateasa:  ....

    într-adevăr fotografia îmbogățește poemul. finalul mi se pare potrivit, cel puțin tonul acestuia e în tandem cu întregul. în plus, e un text rotund - aduce cu sine atât vijelia, cât și neclintirea, atât apropierea, cât și distanța. cine știe ce se poate ghici într-o ceașcă simplă cu ceai...

         pentru textul : yerba maté X I V de
    __________________________________________________
    14 Iul 2009
  • Virgil:  textul acesta este mai

    textul acesta este mai degraba proza

         pentru textul : Cântecul marinarului sub formă de sirenă de
    __________________________________________________
    31 Dec 2014
  • minicooper: 

    prima variantă îmi pare mult mai naturală, mai "liberă". povestea care se derulează, cu fir epic, se transformă în poezie. e în "trend". femeia adorată vrea să fie tatuată numai de dragul liniștii... muncitorul ilegal mi se parea la început un pic cam forțat, dar tot citind textul ajung la concluzia că este sarea și piperul...

         pentru textul : downloadez poezii de
    __________________________________________________
    05 Dec 2008
  • Virgil: 

    se vede ca suferinta face bine la poezie. remarc insa prima si ultima parte. pe la mijloc mi se pare ca te diluezi cu acele "eu ce voi" care nici nu mi se pare ca suna foarte romaneste. dar, evident, e parerea mea. de fapt cred ca acum cind mai uit mai bine cred ca as fi si renuntat la acea contructie de tot.

         pentru textul : recviem pentru niciodată de
    __________________________________________________
    15 Iul 2006
  • Lentib: 

    Oriana, partea yang a ființei mele este impresionată de aprecierea ta. Cât despre efervescenta yin, am picurat-o în acest poem. Recunoscător și cu adâncă simpatie, Laurențiu

         pentru textul : shambala de
    __________________________________________________
    13 Mar 2009
  • Virgil:  cu tot respectul pentru

    cu tot respectul pentru amintirea lui Leoveanu dar nu exista cumva un risc prea mare de auto-strangulare in niste forme foarte limitate care la urma urmei pot da nastere la artificializare si uniformizare?
    si de ce crezi ca textul nu ar mai putea contine si ultimul vers? in afara de "argumentul" acesta fonetic.

         pentru textul : copacul dinăuntru de
    __________________________________________________
    13 Sep 2011
  • francisc: 

    cre ca ultimul vers ar merge asa: "Nu-s eu Emil, sunt o dublură!"

         pentru textul : Ecran de
    __________________________________________________
    29 Iun 2008
  • Ani: 

    Vrăjitorul Merlin, în profeția să dezvăluie că Frântă va fi pierdută printr-o femeie-lucru adeverit prin persoana Isabelei de Bavaria.Regatul va fi redobândit tot printr-o femeie, anume Ioana d'Arc. Am dezvoltat , după puterile mele acest mit. Am încercat să realizez o interferență: realitate- mit. Sancho Pânză,Virgil textul rămâne în lucru. Mulțumesc pentru citire și comentarii.

         pentru textul : profeții de
    __________________________________________________
    15 Oct 2008
  • moi:  da, multam.

    da, multam. nu stiu ce-i in capul meu.

    imi pare bine ca stii despre ce vorbesc eu aici

         pentru textul : Sunt unele lucruri de care nu ar trebui să pomenim seara de
    __________________________________________________
    22 Apr 2011
  • Virgil:  Ioana, pentru informații cu

    Ioana, pentru informații cu privire la PROJECTCOLajPOetiC ma poti contacta direct

         pentru textul : Dumnezeu poate locui şi singur de
    __________________________________________________
    17 Aug 2011
  • Sancho Panza: 

    Lucian, cred ca incepi poezia...cu sfarsitul. Primul vers, "Somnul meu pare un pește prins și scos pe uscat.", e succint si puternic...asa ca restul pare doar insailare pe o tema data. In consecinta, lectura mi-a lasat un gust nitel salciu si-o dezamagire...parca as fi ascultat un banc inceput cu poanta, iertata sa-mi fie comparatia. Ti-as sugera, daca-mi permiti, sa inchei textul cu inceputul. sa ne citim cu bine, Adriana

         pentru textul : Poem prematur de
    __________________________________________________
    16 Ian 2008

Pagini

mai departe