Pentru scriitorul pe gheata care reuseste sa-si mentina scrisul ascendent, pentru cartile "cu pielea neteda" si aroma creionului ascutit in alean. Il rog sa-si scoata masca de pe chip, lasand aerul sa intre. Imi place poemul acesta ce oglindeste mainele in azi si ieri-ul in zatul cafelei.
Virgil acum te lansezi tu in a face afirmatii gratuite si grave. Daca ai fi citit atent ai fi vazut ca unii in familia mea au murit in inchisoare tocmai pentru ca au fost impotriva regimului comunist. Stiu foarte bine despre ce este vorba si in cazul meu nu este vorba doar de o gagara ieftina. cum sa inteleg eu afirmatia ta? "Daca nu intelegi ce inseamna a colabora cu securitatea sau cu comunismul inseamna ca fie ai colaborat cu ei, fie nu intelegi limba romana" decat ca ofensatoare. Pentru aceasta, daca esti omul care cred eu ca esti, iti vei cere scuze. Oricum ar fi n-ai inteles ca eu ma refeream la ce ai scris tu, la faptul ca este ilogic sa colaborezi cu un curent ideologic la care poti eventual sa aderi si sa-l sustii. Poti colabora cu promotorii unei astfel de ideologii. deci problema strica de logica si scriere corecta. La fel nu ai inteles ca nu despre tine spuneam ca ai facut traduceri tendentioase ale Bibliei pentru ca nu ti-am dat atata credit ci despre cei care au pus bazele "noului crestinism". Aici rad in hohote "Ma tem ca ostiliatatea ta, mai degraba "antiintelectuala", fata de dramaturgie face un mare deserviciu crestinismului". Ma tem ca nu ai inteles. Mie imi place nespus de mult teatrul insa nu-l pot amesteca si substitui unei slujbe religioase.Despre asta era vorba. Eu ridic manusa in ceea ce priveste realizarea unei polemici pe teme teologice si sunt dispus sa discutam fara patima cu privire la credintele noastre. Am suficiente resurse pentru a sustine un astfel de dialog. Iti sugerez sa iti expui punctul de vedere pe un text de o jumatate de pagina in care sa problematizezi si in subsolul caruia sa ne expunem fiecare dintre noi parerile. Vom putea discuta civilizat si despre oratio mentis ori isihasm cum i se mai spune, despre coborarea mintii in inima, ca sa poti intelege ce a vrut sa spuna apostolul Pavel in fragmentul citat de tine. Vom putea discuta la obiect despre diferentele intre catolicism, ortodoxism si protestantism ori neoprotestanti, despre cum adevarul s-a trunchiat in asa masura incat nu exista o unitate spirituala ci o separatie la nivelul neoprotestantismului, despe cat de contestati au fost la inceput anabaptistii chiar de care lutherani (ajungandu-se chia la suprimarea fizica a taranilor care se botezau a doua oara), despre Helwys si impartiea in baptisti particulari si baptisti generali, depre calvini si puritani, despre adevarul fragmentat in baptistii vointei, baptistii vechi, baptistii de sambata, despre baptistii celor sase principii, despre unitarieni, baptistii cufundatori si care or mai fi. Apoi ar fi penticostalii, biserica crestina dupa evanghelie, adventistii de ziua a saptea, sectele milenariste, despre cum doi predicatori prezbiterieni au infiintat secta ucenicilor. Despre cum fiecare dintre acestia sunt convinsi ca spun adevarul. Despre succesiunea apostolică sacramentală in catolicism, despre aggiornamento etc. Daca in ortodoxie se pune mai mult accentul pe traire, poate ca nu stii, dragul meu, faptul ca in cazul catolicilor suntem destul de bine pusi la punct si din punct de vedere teoretic :)
e un omagiu frumos, Virgil. sunt foarte frumoase versurile tale. aș pune totuși aici: "îl aștepta pe el pe eminescu" doar îl aștepta pe eminescu pentru a nu fi patetic tonul. deci după cum spuneam, un poem frumos, sensibil, empatic, care nu are nevoie de argumentele mele pentru apreciere. se vede clar că merită remarcat.
Părere: o fi starea atutentică, dar ce ajunge la mine e fără personalitate. Dpdv expresiv, autorul s-a mulţumit cu ce a găsit, cu ce şi-a amintit că ar fi liric, cu ce i-a ieşit în cale. Până la "şi văd", doar imagini reluate. Contextul nu ajută deloc.
Singura parte care are ceva consistenţă e: "şi văd
porumbei înfometaţi de zbor
târându-şi lanţurile
primite în cuib"
şi finalul... fără final, adică fără "spre liniştea crucii".
Imi place aceasta nota de personal amestecata cu oniric, undeva dintr-un ungher al memoriei cineva ne tot trage de maneca. De acolo vine si acest amalgam de trairi si tresariri si culori si de ce nu, flori si un fel de Bucuresti. Semnez acest text cu o penita pentruca doar cea plecata mi se pare deocamdata ca stie a spune lucrurilor pe nume. Noi cei ramasi acasa ne-am infundat capul in perna si asteptam habar n-am ce. desfrunzirea ar spune Blandiana? Andu
mai nicodem. este vorba aceea cu de gustibus. mai ar fi una dar nu o pot spune pe aici, ca nu se face.
iar implicatiilor de mai sus nu prea le vad sensul.
eu una pun problema asa - mi-a placut textul. imi exprim parerea. am dreptul sa o fac. daca cineva nu-i de acord cu mine, e problema lui. face parte asta din frumusetea diversitatii fiintei.
tu ti-ai exprimat parerea. ok. mie nu imi pasa daca esti de acord cu mine. de ce ti-ar pasa tie de a mea sau a altor useri???
Bobadile, pentru a nu stiu cita oara reusesti sa impusti doi iepuri dintr-o data. Reusesti sa fii si ridicol si incorect. In primul rind ca in fotografia de aici nu esti tu si familia ta. Nimeni nu a caricaturizat asa ceva. Sint convins ca Vlad nu ar face asta. Pentru ca are mult prea mult bun simt. Tu insa faci valuri cu ofuscari si reprosuri denaturate. Mai mult de atit, nu ai dreptate nici macar cu faptul ca eu m-as supara daca s-ar face cu mine asa ceva. Uite, aici ne deosebim. Eu nu sint asa de suparacios si plingacios ca tine. Iar cu portretul meu Vlad ca facut misto nu o data ci de doua ori. Iar daca nu crezi te invit sa verifici aici: http://www.hermeneia.com/arte_vizuale/5227 si aici: http://www.hermeneia.com/arte_vizuale/5845 Asa ca inainte sa emiti chestii din astea scofilcite mai bine te documentezi. Face bine imagine. Si nu mai vorbi din ce ti se pare. Pentru ca asa cum ti-am mai spus, devii treptat un om pe care oamenii nu il mai iau niciodata in serios. Si uite, tocmai pentru ca te-am vazut ca plingi cu lacrimi asa mari nu am sa pun poza pe prima pagina. Nu pot sa te vad cum suferi atit de mult. Cum zic americanii la asta?... parca Woosy - in vocabularul "urban" american asta se traduce cam asa: "A very weak character or girly kind of male." Recunosc, americanii sint cam sexisti cind definesc asta (sorry girls out there) dar asta mi-a sugerat comentariul tau. Woosy
Sapphire... ssst... adevarurile mari se spun la ureche, sruti cum ar zice orientalul, ori deloc... nu stiu ce iti veni sa strigi in gura mare pe aici :)
ar fi trebuit sa folosesc diacriticele in redactarea comentariului, dar, din graba (si ceva comoditate, recunosc), n-am facut-o... insa aici se impun: "cele doua fete ale lui Ianus" sunt, evident...cele doua fețe ale sale.
îmi pare excelent! cu toate că sesizez ironia cât și subtilitatea trimiterilor, nu pot să nu apreciez calitatea textului, deși părerea mea este diametral opusă titlului. aș aștepta și ceva mai personal, mai touchin'! nu că acesta nu ar fi!
multumesc pentru corectura, asa este : tragicomic. o sa modific. cat despre final, el ramane asa, pentru ca vreau sa pastrez ideea mesajului lui Hesse din "Lupul de stepa".
Raul, este posibil ca tu sa spui ca textul de mai sus este bun "pentru ca asta vrei tu". Te asigur ca motivul meu nu a fost un moft. Regret ca nu ai inteles ce am vrut sa comunic. Sinceritate si emotionalitate (si chiar autenticitate) exista in foarte multe lucruri din lumea asta.. Ma indoiesc insa ca e de ajuns ca ele sa fie numite literatura. Din nou, parerea mea.
da, probabil că ar trebui să elaborez mai mult și să fiu mai tenace. lucrurile însă se petrec foarte diferit în mine acum. și poate nu am găsit încă ceva. și da, cred că ideea de metaforă este abuzată. inclusiv de douămiiști. admir poezia fără metafore. sau mai exact poezia în care metafora există dar este invizibilă.
Sapphire, ma bucur mult ca-ti place si ca te-a prins. Te mai astept! Emi, inca o data multumesc pentru apreciere si sugestii! Cu greu schimb ceva in scrierile mele, dar sper ca pe ansamblu poemul ti-a creat acea simtire despre care vorbesti. Cu prietenie
virgile sincer nu inteleg de ce ai postat tu asa ceva pe frumusetea ta de site literar. ai mult talent la poezie (si asta o stii si fara sa ti-o spun eu), dar textul de mai sus e jalnic si plicticos din cap pana in coada. calp, inexpresiv, valoreaza cel mult cat o confesiune dupa vreo 10 beri, balbaita vreunui camarad de halba. in fine, poate ai o zi mai proasta si tre' sa fim intelegatori... sa nu te punem sub acuzatie.
Paul, da, în stil clasic, cu tot cu anii de maculatură - exerciţii de versificare -, să tot am zece ani de dat cu pixu-n foaie. Pe partea asta modernă/postmodernă, sunt la nivelul de probe, în căutarea unui stil relativ definitiv. Se prea poate să ai dreptate cu privire al final. Mulţumesc de lectură!
Oana, repet, se poate să fie "dulce", deci cumva patetic, însă aş avea reţineri în ceea ce priveşte "finalul poveştilor pentru cei mici". Adică în "[sufletul spune] a cam început să mă doară
omul ăsta din jurul meu"" numai morală nu există. Am încercat o răsturnare a ideii de spiritualitate/existenţialism. Mi se pare mie că acolo ar fi ceva mai mult, mai adânc, măcar la nivel intuitiv. Dar mă rog, tot ce se poate. Salutări!
si imi amintesc cu drag ce batalie se dadea pentru cele doua volume Virtualia de la biblioteca clasei, care sa o ia mai intai...Iar lunea, cand avea de citit fiecare un fragment mai drag, ma fericea sa aud: Andrei Velea, Paul Blaj, Virgil Titarenco, Alina Manole, Cristina Stefan, Mihaela Aionesei, aproape toti poetii, pe rand. Si argumentau atat de frumos alegerea facuta. Am incercat sa revolutionez didactica orelor de lectura si de creatie imaginativa. Se pare ca da roade. Voi incerca sa elaborez un studiu de specialitate in acest sens.
Multumirile mele sunt ca un evantai catre atatia dintre voi!
Inca un mic amanunt ,,delicios". La al patrulea poem, Iulian a stablit titlul propriului volum ,,Anotimpuri cu cratima" :) Voi merge pana in panzele albe sa il sustin!
Încă un amănunt: acum vreo 8,.9 ani, cineva, după ce trimisesem câteva texte pentru analiză, îmi spunea că scriu depresiv, vetust, epigonic şi că nu am nicio şansă să ies din umbra marelui Eminescu. Avea dreptate. Dar, repet, "patria vieţii e prezentul".
ultima strofă îmi place. deși aș renunța la „cu iubire”, fiindcă iubirea e oricum evidentă.
dar prima...hm!
„în paturi în care doarme somnul/ de amiază”...
dacă mi-ai fi spus, de exemplu, că joacă șotron în patul acela, ar fi fost o surpriză plăcută, dar așa...
penultima strofă, cea cu cheile, e surplus. nu ştiu ce vrea să spună.
ultima strofă, mă duce cu gândul la actualul masacru care se derulează în siria, per total, numai partea cu " lopata în dreapta şi cana în stânga" are ceva de spus. dar e doar o părere personală, nu sînt critic literar.
frumoși fractalii marilor orașe cum cresc din ei înșiși sub cancerul frunților îndoliate în rugăciune. ultima strofă extraordinară pe toate planurile de-o manieră filosofică ce implică o altfel de maturitate îndelung așteptată: "trupul tău ca o dimineață răcoroasă întinsă între două biserici de lemn / o bătaie de clopot o bătaie de inimă / mirosul de tămâie și icoanele decojite / aerul umed și sfinții înghesuiți sub unghii / ne-ar trebui un cer puțin mai jos / un cuțit ceresc / și-o să răzuim oasele noastre până când aerul va mirosi a toamnă / ca un fel de apropiere / mâna ta - o cădere în gol"
Mi-era dor de acest condei sigur și tenace. Mi se pare așa întrucât nu tratează deloc superficial subiectele pe care și le propune. Le duce întotdeauna la bun capăt, e atent la detalii, dă dovadă de luare în serios a scrisului și nu în ultimul rând de o autentică abilitate de a trezi interesul cititorului.
Are o curgere naturală, aici tăvălug de gânduri, însă bine temperate, o extraordinară luciditate în mânuirea cuvântului și o veridică construire a personajului. Deci talent, nu?
După câte văd, e o primă parte aici. Pe mine cel puțin, m-a câștigat de cititor.
Primele patru versuri mi se parusera promitatoare, dar unele din cuvintele prezente in versurile urmatoare ingreuneaza textul, dupa parerea mea si trimit cititorul la dictionar, anuland astfel experienta lirica ("moloheste", "varec"). Uneori cautarea cu obstinatie a originalitatii poate avea efect invers - indepartarea cititorului.
Aritmosa... piaza reprezinta o prevestire care poate fi buna sau rea, norocoasa sau funesta (care este cauza unei nenorociri). Asa este... negrul si albul nu sunt considerate culori... eu privesc totusi negrul ca lipsa a luminii si ca dorinta a luminii... oricum in aceasta poezie negrul e doar un pretext, o determinatiune pentru o femeie oarecum ireala. Multumesc pentru popas si opiniile scrise in subsolul textului meu.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Pentru scriitorul pe gheata care reuseste sa-si mentina scrisul ascendent, pentru cartile "cu pielea neteda" si aroma creionului ascutit in alean. Il rog sa-si scoata masca de pe chip, lasand aerul sa intre. Imi place poemul acesta ce oglindeste mainele in azi si ieri-ul in zatul cafelei.
pentru textul : Masca mea e Chipul tău deVirgil acum te lansezi tu in a face afirmatii gratuite si grave. Daca ai fi citit atent ai fi vazut ca unii in familia mea au murit in inchisoare tocmai pentru ca au fost impotriva regimului comunist. Stiu foarte bine despre ce este vorba si in cazul meu nu este vorba doar de o gagara ieftina. cum sa inteleg eu afirmatia ta? "Daca nu intelegi ce inseamna a colabora cu securitatea sau cu comunismul inseamna ca fie ai colaborat cu ei, fie nu intelegi limba romana" decat ca ofensatoare. Pentru aceasta, daca esti omul care cred eu ca esti, iti vei cere scuze. Oricum ar fi n-ai inteles ca eu ma refeream la ce ai scris tu, la faptul ca este ilogic sa colaborezi cu un curent ideologic la care poti eventual sa aderi si sa-l sustii. Poti colabora cu promotorii unei astfel de ideologii. deci problema strica de logica si scriere corecta. La fel nu ai inteles ca nu despre tine spuneam ca ai facut traduceri tendentioase ale Bibliei pentru ca nu ti-am dat atata credit ci despre cei care au pus bazele "noului crestinism". Aici rad in hohote "Ma tem ca ostiliatatea ta, mai degraba "antiintelectuala", fata de dramaturgie face un mare deserviciu crestinismului". Ma tem ca nu ai inteles. Mie imi place nespus de mult teatrul insa nu-l pot amesteca si substitui unei slujbe religioase.Despre asta era vorba. Eu ridic manusa in ceea ce priveste realizarea unei polemici pe teme teologice si sunt dispus sa discutam fara patima cu privire la credintele noastre. Am suficiente resurse pentru a sustine un astfel de dialog. Iti sugerez sa iti expui punctul de vedere pe un text de o jumatate de pagina in care sa problematizezi si in subsolul caruia sa ne expunem fiecare dintre noi parerile. Vom putea discuta civilizat si despre oratio mentis ori isihasm cum i se mai spune, despre coborarea mintii in inima, ca sa poti intelege ce a vrut sa spuna apostolul Pavel in fragmentul citat de tine. Vom putea discuta la obiect despre diferentele intre catolicism, ortodoxism si protestantism ori neoprotestanti, despre cum adevarul s-a trunchiat in asa masura incat nu exista o unitate spirituala ci o separatie la nivelul neoprotestantismului, despe cat de contestati au fost la inceput anabaptistii chiar de care lutherani (ajungandu-se chia la suprimarea fizica a taranilor care se botezau a doua oara), despre Helwys si impartiea in baptisti particulari si baptisti generali, depre calvini si puritani, despre adevarul fragmentat in baptistii vointei, baptistii vechi, baptistii de sambata, despre baptistii celor sase principii, despre unitarieni, baptistii cufundatori si care or mai fi. Apoi ar fi penticostalii, biserica crestina dupa evanghelie, adventistii de ziua a saptea, sectele milenariste, despre cum doi predicatori prezbiterieni au infiintat secta ucenicilor. Despre cum fiecare dintre acestia sunt convinsi ca spun adevarul. Despre succesiunea apostolică sacramentală in catolicism, despre aggiornamento etc. Daca in ortodoxie se pune mai mult accentul pe traire, poate ca nu stii, dragul meu, faptul ca in cazul catolicilor suntem destul de bine pusi la punct si din punct de vedere teoretic :)
pentru textul : noi propovăduim un hristos nerăstignit dee un omagiu frumos, Virgil. sunt foarte frumoase versurile tale. aș pune totuși aici: "îl aștepta pe el pe eminescu" doar îl aștepta pe eminescu pentru a nu fi patetic tonul. deci după cum spuneam, un poem frumos, sensibil, empatic, care nu are nevoie de argumentele mele pentru apreciere. se vede clar că merită remarcat.
pentru textul : iarnă și eminescu dePărere: o fi starea atutentică, dar ce ajunge la mine e fără personalitate. Dpdv expresiv, autorul s-a mulţumit cu ce a găsit, cu ce şi-a amintit că ar fi liric, cu ce i-a ieşit în cale. Până la "şi văd", doar imagini reluate. Contextul nu ajută deloc.
Singura parte care are ceva consistenţă e: "şi văd
porumbei înfometaţi de zbor
târându-şi lanţurile
primite în cuib"
şi finalul... fără final, adică fără "spre liniştea crucii".
Dar înclin să cred că există potenţial.
pentru textul : Vechi revelaţii deImi place aceasta nota de personal amestecata cu oniric, undeva dintr-un ungher al memoriei cineva ne tot trage de maneca. De acolo vine si acest amalgam de trairi si tresariri si culori si de ce nu, flori si un fel de Bucuresti. Semnez acest text cu o penita pentruca doar cea plecata mi se pare deocamdata ca stie a spune lucrurilor pe nume. Noi cei ramasi acasa ne-am infundat capul in perna si asteptam habar n-am ce. desfrunzirea ar spune Blandiana? Andu
pentru textul : Orice vis trebuie să spună o poveste. Lalele și Pink Martini. des-ar putea ca eşti poet, Cristiane. şi poeţii când mor atunci încep să trăiască.
pentru textul : profilaxie demai nicodem. este vorba aceea cu de gustibus. mai ar fi una dar nu o pot spune pe aici, ca nu se face.
iar implicatiilor de mai sus nu prea le vad sensul.
eu una pun problema asa - mi-a placut textul. imi exprim parerea. am dreptul sa o fac. daca cineva nu-i de acord cu mine, e problema lui. face parte asta din frumusetea diversitatii fiintei.
tu ti-ai exprimat parerea. ok. mie nu imi pasa daca esti de acord cu mine. de ce ti-ar pasa tie de a mea sau a altor useri???
pentru textul : Noapte bună, copii deBobadile, pentru a nu stiu cita oara reusesti sa impusti doi iepuri dintr-o data. Reusesti sa fii si ridicol si incorect. In primul rind ca in fotografia de aici nu esti tu si familia ta. Nimeni nu a caricaturizat asa ceva. Sint convins ca Vlad nu ar face asta. Pentru ca are mult prea mult bun simt. Tu insa faci valuri cu ofuscari si reprosuri denaturate. Mai mult de atit, nu ai dreptate nici macar cu faptul ca eu m-as supara daca s-ar face cu mine asa ceva. Uite, aici ne deosebim. Eu nu sint asa de suparacios si plingacios ca tine. Iar cu portretul meu Vlad ca facut misto nu o data ci de doua ori. Iar daca nu crezi te invit sa verifici aici: http://www.hermeneia.com/arte_vizuale/5227 si aici: http://www.hermeneia.com/arte_vizuale/5845 Asa ca inainte sa emiti chestii din astea scofilcite mai bine te documentezi. Face bine imagine. Si nu mai vorbi din ce ti se pare. Pentru ca asa cum ti-am mai spus, devii treptat un om pe care oamenii nu il mai iau niciodata in serios. Si uite, tocmai pentru ca te-am vazut ca plingi cu lacrimi asa mari nu am sa pun poza pe prima pagina. Nu pot sa te vad cum suferi atit de mult. Cum zic americanii la asta?... parca Woosy - in vocabularul "urban" american asta se traduce cam asa: "A very weak character or girly kind of male." Recunosc, americanii sint cam sexisti cind definesc asta (sorry girls out there) dar asta mi-a sugerat comentariul tau. Woosy
pentru textul : login deerate: 1)isi propune si 2) unei anumite tendinte...cea a individualismului.
pentru textul : Povestiri de la Borta Rece deSapphire... ssst... adevarurile mari se spun la ureche, sruti cum ar zice orientalul, ori deloc... nu stiu ce iti veni sa strigi in gura mare pe aici :)
pentru textul : Pământul de mijloc dear fi trebuit sa folosesc diacriticele in redactarea comentariului, dar, din graba (si ceva comoditate, recunosc), n-am facut-o... insa aici se impun: "cele doua fete ale lui Ianus" sunt, evident...cele doua fețe ale sale.
pentru textul : Deleuze: Jocul Ideal deîmi pare excelent! cu toate că sesizez ironia cât și subtilitatea trimiterilor, nu pot să nu apreciez calitatea textului, deși părerea mea este diametral opusă titlului. aș aștepta și ceva mai personal, mai touchin'! nu că acesta nu ar fi!
pentru textul : antiblog demultumesc pentru corectura, asa este : tragicomic. o sa modific. cat despre final, el ramane asa, pentru ca vreau sa pastrez ideea mesajului lui Hesse din "Lupul de stepa".
pentru textul : Sah cu Hesse deRaul, este posibil ca tu sa spui ca textul de mai sus este bun "pentru ca asta vrei tu". Te asigur ca motivul meu nu a fost un moft. Regret ca nu ai inteles ce am vrut sa comunic. Sinceritate si emotionalitate (si chiar autenticitate) exista in foarte multe lucruri din lumea asta.. Ma indoiesc insa ca e de ajuns ca ele sa fie numite literatura. Din nou, parerea mea.
pentru textul : Gărzile negre deda, probabil că ar trebui să elaborez mai mult și să fiu mai tenace. lucrurile însă se petrec foarte diferit în mine acum. și poate nu am găsit încă ceva. și da, cred că ideea de metaforă este abuzată. inclusiv de douămiiști. admir poezia fără metafore. sau mai exact poezia în care metafora există dar este invizibilă.
pentru textul : amintire deSapphire, ma bucur mult ca-ti place si ca te-a prins. Te mai astept! Emi, inca o data multumesc pentru apreciere si sugestii! Cu greu schimb ceva in scrierile mele, dar sper ca pe ansamblu poemul ti-a creat acea simtire despre care vorbesti. Cu prietenie
pentru textul : Umbra păsărilor devirgile sincer nu inteleg de ce ai postat tu asa ceva pe frumusetea ta de site literar. ai mult talent la poezie (si asta o stii si fara sa ti-o spun eu), dar textul de mai sus e jalnic si plicticos din cap pana in coada. calp, inexpresiv, valoreaza cel mult cat o confesiune dupa vreo 10 beri, balbaita vreunui camarad de halba. in fine, poate ai o zi mai proasta si tre' sa fim intelegatori... sa nu te punem sub acuzatie.
pentru textul : prima acuzație deerata, acest frumos lucru, arta.
pentru textul : recreația mare dePaul, da, în stil clasic, cu tot cu anii de maculatură - exerciţii de versificare -, să tot am zece ani de dat cu pixu-n foaie. Pe partea asta modernă/postmodernă, sunt la nivelul de probe, în căutarea unui stil relativ definitiv. Se prea poate să ai dreptate cu privire al final. Mulţumesc de lectură!
Oana, repet, se poate să fie "dulce", deci cumva patetic, însă aş avea reţineri în ceea ce priveşte "finalul poveştilor pentru cei mici". Adică în "[sufletul spune] a cam început să mă doară
pentru textul : Ambidextru deomul ăsta din jurul meu"" numai morală nu există. Am încercat o răsturnare a ideii de spiritualitate/existenţialism. Mi se pare mie că acolo ar fi ceva mai mult, mai adânc, măcar la nivel intuitiv. Dar mă rog, tot ce se poate. Salutări!
si imi amintesc cu drag ce batalie se dadea pentru cele doua volume Virtualia de la biblioteca clasei, care sa o ia mai intai...Iar lunea, cand avea de citit fiecare un fragment mai drag, ma fericea sa aud: Andrei Velea, Paul Blaj, Virgil Titarenco, Alina Manole, Cristina Stefan, Mihaela Aionesei, aproape toti poetii, pe rand. Si argumentau atat de frumos alegerea facuta. Am incercat sa revolutionez didactica orelor de lectura si de creatie imaginativa. Se pare ca da roade. Voi incerca sa elaborez un studiu de specialitate in acest sens.
Multumirile mele sunt ca un evantai catre atatia dintre voi!
Inca un mic amanunt ,,delicios". La al patrulea poem, Iulian a stablit titlul propriului volum ,,Anotimpuri cu cratima" :) Voi merge pana in panzele albe sa il sustin!
pentru textul : among friends deDomnule Virgil Titarenco, dacă nu știți cum să luați acest text, atunci nu îl luați. deloc. e simplu.
pentru textul : autoportret într-un fund de pahar deÎncă un amănunt: acum vreo 8,.9 ani, cineva, după ce trimisesem câteva texte pentru analiză, îmi spunea că scriu depresiv, vetust, epigonic şi că nu am nicio şansă să ies din umbra marelui Eminescu. Avea dreptate. Dar, repet, "patria vieţii e prezentul".
pentru textul : Zebre cu barză şi zimbru deinteresant. m-am întrebat cum ar suna asta ca și comentariu la imagine filmată.
pentru textul : Iar am vorbit. Cu tine. deultima strofă îmi place. deși aș renunța la „cu iubire”, fiindcă iubirea e oricum evidentă.
pentru textul : lumina ta dedar prima...hm!
„în paturi în care doarme somnul/ de amiază”...
dacă mi-ai fi spus, de exemplu, că joacă șotron în patul acela, ar fi fost o surpriză plăcută, dar așa...
penultima strofă, cea cu cheile, e surplus. nu ştiu ce vrea să spună.
pentru textul : Perpetuum robia deultima strofă, mă duce cu gândul la actualul masacru care se derulează în siria, per total, numai partea cu " lopata în dreapta şi cana în stânga" are ceva de spus. dar e doar o părere personală, nu sînt critic literar.
frumoși fractalii marilor orașe cum cresc din ei înșiși sub cancerul frunților îndoliate în rugăciune. ultima strofă extraordinară pe toate planurile de-o manieră filosofică ce implică o altfel de maturitate îndelung așteptată: "trupul tău ca o dimineață răcoroasă întinsă între două biserici de lemn / o bătaie de clopot o bătaie de inimă / mirosul de tămâie și icoanele decojite / aerul umed și sfinții înghesuiți sub unghii / ne-ar trebui un cer puțin mai jos / un cuțit ceresc / și-o să răzuim oasele noastre până când aerul va mirosi a toamnă / ca un fel de apropiere / mâna ta - o cădere în gol"
pentru textul : fractal deMi-era dor de acest condei sigur și tenace. Mi se pare așa întrucât nu tratează deloc superficial subiectele pe care și le propune. Le duce întotdeauna la bun capăt, e atent la detalii, dă dovadă de luare în serios a scrisului și nu în ultimul rând de o autentică abilitate de a trezi interesul cititorului.
Are o curgere naturală, aici tăvălug de gânduri, însă bine temperate, o extraordinară luciditate în mânuirea cuvântului și o veridică construire a personajului. Deci talent, nu?
După câte văd, e o primă parte aici. Pe mine cel puțin, m-a câștigat de cititor.
pentru textul : am evadat un timp demi a placut jocul, limbajul sorescian, ironia si comedia. frumos text, felicitarile mele
pentru textul : feng shui în lucernă dePrimele patru versuri mi se parusera promitatoare, dar unele din cuvintele prezente in versurile urmatoare ingreuneaza textul, dupa parerea mea si trimit cititorul la dictionar, anuland astfel experienta lirica ("moloheste", "varec"). Uneori cautarea cu obstinatie a originalitatii poate avea efect invers - indepartarea cititorului.
pentru textul : Răpitor deAritmosa... piaza reprezinta o prevestire care poate fi buna sau rea, norocoasa sau funesta (care este cauza unei nenorociri). Asa este... negrul si albul nu sunt considerate culori... eu privesc totusi negrul ca lipsa a luminii si ca dorinta a luminii... oricum in aceasta poezie negrul e doar un pretext, o determinatiune pentru o femeie oarecum ireala. Multumesc pentru popas si opiniile scrise in subsolul textului meu.
pentru textul : Închisoarea luminii dePagini