burzul burzul si... burzul! (asa ma burzuluiesc eu...) nu de silvia caloianu ar fi trebuit sa-ti aduca aminte primele doua versuri... mai sapa!:) tu nu stiai ca vara trebuie sa bei ceai fierbinte, virgilius? thanks revin cu argumente pro moi
Poezia aceasta sau scrisul din ea îmi aduce cumva aminte de filmul "Regele pescar" în care ea, personajul feminin, se oprea zilnic să-și cumpere o plăcintă de la magazinul "de pe colț". Lui îi era atât de dragă. De fiecare dată aștepta să-i vadă plăcinta cum îi cade, iar ei îi cădea de fiecare dată:d O privea în fiecare zi cum iese de la serviciu și-i iubea acest "gest". Eu cred că asta este dragostea. Cu pisici, cu broaște țestoase, sunt de acord în sensul acesta. Fiecare cu Iisusul său. Silvia.
mă bucur că a plăcut, este o poezie pe care chiar am scris-o cu emoţie. mulţumesc pentru empatizarea cu textul, şi da, parcă atunci era cu totul altfel, eu îmi aduc aminte de bunica mea şi de un timp parcă arhaic. şi totuşi mă gândesc că în unele sătuce se mai păstrează încă miresmele de busuioc şi sfiala de a aşeza năframa pe cap, hainele cele mai bune "de biserică" (e o impresie poate de a mea că femeile trăiesc altfel relaţia cu Dumnezeu, poate pentru că mi-o aduc aminte atât de clar pe bunica rugându-se pe boabele rozariului şi pregătindu-se cu atâta sfială pentru slujba de duminică)
,,trupul îţi bate sufletul pe umăr"...Un vers care m-a surprins prin faptul că se sugerează că trupul primează; e o altă perspectivă, una care înseamnă detaşare de mersul ,,firesc" al lucrurilor.
Titlul îmi sugerează un fel de ,,the end", iar poemul caută şi oferă soluţii în faţa acestuia...şi după el. Se simte o tensiune interioară şi e bine redată prin vers. Foarte bine surprins momentul ,,lucidităţii" în strofa a doua, iar tautologia de aici are valenţe stilistice. Mi-a plăcut.
de mentionat ca Marlena Braester este traducatoarea in limba franceza a viitorului volum de versuri - Ronny Someck, ce se va publica in Franta. de asemenea, poeziile Marlenei din volumul "Lichkoah et ma ché'ykré" (לישקוח את מה שיקרה)(traducerea ebraică a volumului "Oublier en avant"), sint traduse in ebraica de Ronny Someck, ceea ce este o realizare de exceptie. aspectele tehnice referitoare la biografia lui Ronny Someck, speram sa le remediem.
Sugestii pentru ultimul vers nu am, dar poate voi reveni. Consider că este un poem reușit, cu un ritm interior susținut și de imagini, și de cuvinte, mai puțin strofa cu "colțul stelar" sau poate nu am întrevăzut eu prea clar ironia.
Splendid, vreau să vin și eu, am auzit atâtea despre Virtualia... inclusiv că acum câțiva ani a venit chiar și Virgil de peste mări și țări la lansarea volumului său Mirabile Dictu. Deci la mine din țara lui Baudelaire ar trebui să fie mai simplu...
Cu drag voi veni,
Margas
Virgil, daca tu vrei sa folosesti o limba moarta, nu te opreste nimeni. Ai fi intr-adevar deosebit, daca nici macar italienii nu folosesc vesuvius ci vesuvio! Probabil ca trebuie sa le scrii celor de la Academia Romana si sa le spui ca au gresit. In rest, cu cutia de nisip, trebuie sa recunosti ca mi-am facut intocmai datoria. Fiind un experiment, stiam ca vei aborda cu eleganta problema si vei fi deschis la sugestii. Iar experimentele trebuie mereu incurajate!
despre tamplarie, si arme, cu drag lui Paul:
**
Eu dorm cu pistolul sub pernă
O grenadă amorsată atârnă peste capul meu
Timpul presară praf
Peste creioanele de tâmplărie
dintre degetele mele.
Toată noaptea câinii de pază gonesc
înainte şi înapoi
Traversează visele mele
Şi ţara mea cea dragă
se scurge şi piere
printre degetele mele
Ah, mândria rănită, încăpăţânarea
Spaima învingătorilor
Visul celor învinşi
Peste mine ticăie o bombă
Eu dorm
dihania, petre, ma bucur ca va place creatia mea, dincolo de cuvintele mele am zugravit pentru voi un tablou, plin de simboluri pentru mintea si sufletul vostru... queen
si pe mine ma fascineaza cultura, arta ,estetica, fara legatura cu pielea autorului. Cine are timp de scormonit in lada de zestre? Viata e scurta, believe me !
mulțumesc dinu și ioana. cred că ați avut fiecare dreptate, în felul vostru. am făcut o anumită modificare despre care sper să nu impieteze prea mult sufletul textului. ce credeți?
umorul indicibil, profund, recomandă acest text ca fiind un model de realizare parodică. un umor de calitate, a cărui apariţie o salutăm cu un hohot înalt ca diapazonul acestor mirifice versuri după care se vor regla, de acum îaninte, tonalităţile parodice contemporane.
de evidenţiat, în special, fragmentul de mai jos care e râs în formă pură, halucinogen, un LSD al umorului modern.
în amurg cerul ar trebui să-mi pară pașnic
războiul să-mi pară bun
mă chinui să învăț pe de rost ritmul
să pot cânta maneaua
... dar nu mă pot abține fraților
Pur și simplu!
o manea de text, lipsit de valoare literară. Parodia presupune, într-adevăr, mult mai mult. Am încercat, pe cuvânt să râd, dar nu am reuşit, fraţilor.
sincer, regret.
In sustinerea comentariului meu anterior, in care vorbeam despre expresivitatea textului... cred ca Virgil a reusit sa redea aici o stare (poate impropriu zis stare) foarte greu de "prins" poetic, care trancende emotionalul... un fel de constientizare a neputintei insa nu de predare intru totul in mana destinului (sau a lui Dumnezeu cu acel faca-se voia Ta)... e cum zicea Liiceanu candva... stim ca nu putem depasi niciodata limita creaturala insa nu ne putem abtine sa nu incercam mereu sa facem asta... sau poate un alt exemplu... ce-l face mereu pe Sisif sa urce la nesfarsit bolovanul pe munte?
Nu vreau sa fiu misogin dar cred ca barbatii experimenteaza mai des starea aceasta.
Ah, cum mai zornăie şi în mine toate şaibele, piuliţele şi şuruburile uzate ale cotidianului fara (prea mult) rost! Mă simt pe undeva pe aceeasi lungime de undă cu acei clincheţi şi subansamble inutile (dar în cazul meu, la modul concret, nu simbolic), deşi mi-aş dori să pot 'cerşi' pe la o altă 'poartă'. Ah, daţi-mi şpanul încins şi acea scânteie din măruntaiele maşinii de fabricat poeme, că de la o vreme 'soft'-ul meu nu mai recunoaşte decât prozaicul din pliantele tehnice.
Da. Un text din punctul meu de vedere foarte bun. Nu ma impac cu acel "sa iti picuri corpul", dar efectul putin uzitat e depasit de intreg. A si nici cu caramizile in flacari, mi se pare ca aici ai fortat putin imaginea. In rest, poemul curge foarte bine, de la inceput si pina la sfirsit, cu imagini inedite si extrem de senzitive, cum e moleseala de unt topit sau vintul ca o hergelie(iarasi usor stanescian, dar nu cred ca hergheliile si vintul sunt apanajul lui nichita, asa ca mi se pare ok). Remarc prima si a patra strofa. Frumos.
Cît despre text, cred că formula "Lasă-ți la ușă papucii/ la poarta molatecă/ între melcii bizari" este puțin diluată într-un lirism desuet zilelor noastre. Se creează între ușă și poartă un grad de comparație care nu știu în ce măsură servește ideii. Sau poate că tocmai asta ai urmărit? Apoi există o scindare între ideea primelor două strofe și ultima. E ca o izbucnire de furie, după clipe de navigație lină pe apele dulci ale Mediteranei, după o plimbare prin grădina vrăjită. O trezire bruscă la realitate după momente de reverie. Am reținut: "coroana ce-o dau pruncii în zâmbet". Vreau să spun că poemul mi-a plăcut.
a treia vesnicie nu mi se pare potrivit in pilda. putem vorbi de a treia dimensiune, al treilea cer, al treilea mileniu, dar nu a treia vesnicie! eu as fi zis: a treia o mie, fiind in mileniul al treilea de la rostire si fiind la fel de actuala si mergand pe ideea ca la El o mie de ani sint ca o zi. dar s-ar putea sa nu inteleg eu exact sensul...
Emile, esti fantastic de amuzant pentru ca te iei atat de in serios desi ai impresia ca nu o faci. ;) e foarte tare. am si eu o intrebare legata de textele tale in general: sunt ok ca masura, ritm, tehnic, dar, de fapt, ce vrei tu sa spui, care e scopul lor? petre
Tincuța, e drăguț ce ai spus tu aici... zâmbesc, cui nu i-au plăcut "The Chronicles of Narnia"? Desigur, ce-i aici nu-i decât o încercare de proză scurtă care să pună cititorul pe drumuri despre care nimeni nu știe unde pot duce. Dacă am reușit să transmit un pic din senzația aceea despre care spui în final, mă bucur. Mulțumesc de oprire. Marina, tu știi că ai dreptate. Nici eu nu știu dacă am reușit să găsesc balanța potrivită între a nu spune prea mult și a nu spune prea puțin. Mă străduiesc, tot face încercări, poate până la urmă găsesc ingredientele potrivite. Ce-i drept, depinde și de cititori, spun eu, și mi-e bine că te numeri printre ei.
Va multumesc tuturor pentru timpul de lectura si opinii.
a.a.a. am renuntat la 'femeiusca'
Maria-Doina, am corectat.
Ottilia, pup!
Nicodem, nici nu realizasem, da am adugat majuscule si celorlalte inceputuri de vers
Virgil, BIG EYES tocmai ca o trimitere la filmul care m-a inspirat, (de aici si Hawaii, care devin hawaii),o biografie de Tim Burton, de obicei titlurile mele
nu sunt in majuscule
bine era daca le rearanjati intr-un ansamblu mai inspirat.
"separ apoi literele, vocalele le ..."
iar ceva mai incolo
"consoanele le-nşir "
aveti un typo la "stâlpii de susţinere a frazei"
dar, ajungand la sfarsitul primei strofe, marturisesc ca "am compatimit" cu dumneavoastra: si "fizicul meu mental" a ajuns destul de zdruncinat...sau, mai degraba, de leleleganat.
frumoasa contemplare din spatele unui lirism de maniera autentica, de aici „umbra ta ratacind pe poteci” , se vede luminata de torta tamaduitoare a aducerilor aminte ... dar tu stii ca „departele” nu exista, poate doar o saracie de viata... mi-a placut sa te regasesc in culori nostalgice, te prinde culoarea serii...
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Francisc, mulțumesc pentru urare și pentru atenționare. este vorba de "ultimă", nu?
pentru textul : Sunt contagioasă deburzul burzul si... burzul! (asa ma burzuluiesc eu...) nu de silvia caloianu ar fi trebuit sa-ti aduca aminte primele doua versuri... mai sapa!:) tu nu stiai ca vara trebuie sa bei ceai fierbinte, virgilius? thanks revin cu argumente pro moi
pentru textul : tu trează nămeți dePoezia aceasta sau scrisul din ea îmi aduce cumva aminte de filmul "Regele pescar" în care ea, personajul feminin, se oprea zilnic să-și cumpere o plăcintă de la magazinul "de pe colț". Lui îi era atât de dragă. De fiecare dată aștepta să-i vadă plăcinta cum îi cade, iar ei îi cădea de fiecare dată:d O privea în fiecare zi cum iese de la serviciu și-i iubea acest "gest". Eu cred că asta este dragostea. Cu pisici, cu broaște țestoase, sunt de acord în sensul acesta. Fiecare cu Iisusul său. Silvia.
pentru textul : primul pas despre care demă bucur că a plăcut, este o poezie pe care chiar am scris-o cu emoţie. mulţumesc pentru empatizarea cu textul, şi da, parcă atunci era cu totul altfel, eu îmi aduc aminte de bunica mea şi de un timp parcă arhaic. şi totuşi mă gândesc că în unele sătuce se mai păstrează încă miresmele de busuioc şi sfiala de a aşeza năframa pe cap, hainele cele mai bune "de biserică" (e o impresie poate de a mea că femeile trăiesc altfel relaţia cu Dumnezeu, poate pentru că mi-o aduc aminte atât de clar pe bunica rugându-se pe boabele rozariului şi pregătindu-se cu atâta sfială pentru slujba de duminică)
mulţumesc mult, Paul
pentru textul : să am în grijă o lacrimă deExact, dar să știi că ideea vitraliului pleacă de mult mai devreme. De la restaurarea scrisorii pe fereastră. Asta e cel mai interesant.
pentru textul : Vitraliul celor o mie de crini de,,trupul îţi bate sufletul pe umăr"...Un vers care m-a surprins prin faptul că se sugerează că trupul primează; e o altă perspectivă, una care înseamnă detaşare de mersul ,,firesc" al lucrurilor.
pentru textul : Zzet deTitlul îmi sugerează un fel de ,,the end", iar poemul caută şi oferă soluţii în faţa acestuia...şi după el. Se simte o tensiune interioară şi e bine redată prin vers. Foarte bine surprins momentul ,,lucidităţii" în strofa a doua, iar tautologia de aici are valenţe stilistice. Mi-a plăcut.
Cred că aveţi dreptate cu cele două versuri. Voi renunţa la ele.
pentru textul : poem pentru tine, Elena deMulţumesc pentru vizită
Cu respect, Cezar
de la mine, fără număr, fără număr...
pentru textul : octopus dede mentionat ca Marlena Braester este traducatoarea in limba franceza a viitorului volum de versuri - Ronny Someck, ce se va publica in Franta. de asemenea, poeziile Marlenei din volumul "Lichkoah et ma ché'ykré" (לישקוח את מה שיקרה)(traducerea ebraică a volumului "Oublier en avant"), sint traduse in ebraica de Ronny Someck, ceea ce este o realizare de exceptie. aspectele tehnice referitoare la biografia lui Ronny Someck, speram sa le remediem.
pentru textul : Sous le volcan Etna - avec une Réflexion sur Dieu, le plus grand cinéaste érotique (Ronny Someck) deSugestii pentru ultimul vers nu am, dar poate voi reveni. Consider că este un poem reușit, cu un ritm interior susținut și de imagini, și de cuvinte, mai puțin strofa cu "colțul stelar" sau poate nu am întrevăzut eu prea clar ironia.
pentru textul : de regăsire deSplendid, vreau să vin și eu, am auzit atâtea despre Virtualia... inclusiv că acum câțiva ani a venit chiar și Virgil de peste mări și țări la lansarea volumului său Mirabile Dictu. Deci la mine din țara lui Baudelaire ar trebui să fie mai simplu...
pentru textul : Virtualia 13 - ediţia ta norocoasă deCu drag voi veni,
Margas
Virgil, daca tu vrei sa folosesti o limba moarta, nu te opreste nimeni. Ai fi intr-adevar deosebit, daca nici macar italienii nu folosesc vesuvius ci vesuvio! Probabil ca trebuie sa le scrii celor de la Academia Romana si sa le spui ca au gresit. In rest, cu cutia de nisip, trebuie sa recunosti ca mi-am facut intocmai datoria. Fiind un experiment, stiam ca vei aborda cu eleganta problema si vei fi deschis la sugestii. Iar experimentele trebuie mereu incurajate!
pentru textul : scrisori imaginare deprea suna a colectie de maxime si cugetari
pentru textul : Karenină în piele de cameleon deești simpatic!
pentru textul : iarna întârzie la un film deLa mulți ani!
despre tamplarie, si arme, cu drag lui Paul:
**
Eu dorm cu pistolul sub pernă
O grenadă amorsată atârnă peste capul meu
Timpul presară praf
Peste creioanele de tâmplărie
dintre degetele mele.
Toată noaptea câinii de pază gonesc
înainte şi înapoi
Traversează visele mele
Şi ţara mea cea dragă
se scurge şi piere
printre degetele mele
Ah, mândria rănită, încăpăţânarea
Spaima învingătorilor
Visul celor învinşi
Peste mine ticăie o bombă
Eu dorm
Inima mea e trează durerii..
**
pentru textul : psalm pentru tâmplarul meu deRaya Harnik
Israel
1933 traducere: AG
dihania, petre, ma bucur ca va place creatia mea, dincolo de cuvintele mele am zugravit pentru voi un tablou, plin de simboluri pentru mintea si sufletul vostru... queen
pentru textul : Adam si Eva desi pe mine ma fascineaza cultura, arta ,estetica, fara legatura cu pielea autorului. Cine are timp de scormonit in lada de zestre? Viata e scurta, believe me !
pentru textul : Discutii despre Thomas Mann si fizica demulțumesc dinu și ioana. cred că ați avut fiecare dreptate, în felul vostru. am făcut o anumită modificare despre care sper să nu impieteze prea mult sufletul textului. ce credeți?
pentru textul : amputarea literei d deumorul indicibil, profund, recomandă acest text ca fiind un model de realizare parodică. un umor de calitate, a cărui apariţie o salutăm cu un hohot înalt ca diapazonul acestor mirifice versuri după care se vor regla, de acum îaninte, tonalităţile parodice contemporane.
de evidenţiat, în special, fragmentul de mai jos care e râs în formă pură, halucinogen, un LSD al umorului modern.
în amurg cerul ar trebui să-mi pară pașnic
războiul să-mi pară bun
mă chinui să învăț pe de rost ritmul
să pot cânta maneaua
... dar nu mă pot abține fraților
Pur și simplu!
o manea de text, lipsit de valoare literară. Parodia presupune, într-adevăr, mult mai mult. Am încercat, pe cuvânt să râd, dar nu am reuşit, fraţilor.
pentru textul : sunt trei crime într-un cocalar desincer, regret.
In sustinerea comentariului meu anterior, in care vorbeam despre expresivitatea textului... cred ca Virgil a reusit sa redea aici o stare (poate impropriu zis stare) foarte greu de "prins" poetic, care trancende emotionalul... un fel de constientizare a neputintei insa nu de predare intru totul in mana destinului (sau a lui Dumnezeu cu acel faca-se voia Ta)... e cum zicea Liiceanu candva... stim ca nu putem depasi niciodata limita creaturala insa nu ne putem abtine sa nu incercam mereu sa facem asta... sau poate un alt exemplu... ce-l face mereu pe Sisif sa urce la nesfarsit bolovanul pe munte?
pentru textul : defunctis amor deNu vreau sa fiu misogin dar cred ca barbatii experimenteaza mai des starea aceasta.
Ah, cum mai zornăie şi în mine toate şaibele, piuliţele şi şuruburile uzate ale cotidianului fara (prea mult) rost! Mă simt pe undeva pe aceeasi lungime de undă cu acei clincheţi şi subansamble inutile (dar în cazul meu, la modul concret, nu simbolic), deşi mi-aş dori să pot 'cerşi' pe la o altă 'poartă'. Ah, daţi-mi şpanul încins şi acea scânteie din măruntaiele maşinii de fabricat poeme, că de la o vreme 'soft'-ul meu nu mai recunoaşte decât prozaicul din pliantele tehnice.
Poezia m-a impresionat în mod deosebit.
pentru textul : Fals tratat despre sponsorizare deDa. Un text din punctul meu de vedere foarte bun. Nu ma impac cu acel "sa iti picuri corpul", dar efectul putin uzitat e depasit de intreg. A si nici cu caramizile in flacari, mi se pare ca aici ai fortat putin imaginea. In rest, poemul curge foarte bine, de la inceput si pina la sfirsit, cu imagini inedite si extrem de senzitive, cum e moleseala de unt topit sau vintul ca o hergelie(iarasi usor stanescian, dar nu cred ca hergheliile si vintul sunt apanajul lui nichita, asa ca mi se pare ok). Remarc prima si a patra strofa. Frumos.
pentru textul : locul nostru de întâlnire între două felii de scaun deCît despre text, cred că formula "Lasă-ți la ușă papucii/ la poarta molatecă/ între melcii bizari" este puțin diluată într-un lirism desuet zilelor noastre. Se creează între ușă și poartă un grad de comparație care nu știu în ce măsură servește ideii. Sau poate că tocmai asta ai urmărit? Apoi există o scindare între ideea primelor două strofe și ultima. E ca o izbucnire de furie, după clipe de navigație lină pe apele dulci ale Mediteranei, după o plimbare prin grădina vrăjită. O trezire bruscă la realitate după momente de reverie. Am reținut: "coroana ce-o dau pruncii în zâmbet". Vreau să spun că poemul mi-a plăcut.
pentru textul : După Pompei deprin cultură I meant good taste also:)
pentru textul : crochiu II dea treia vesnicie nu mi se pare potrivit in pilda. putem vorbi de a treia dimensiune, al treilea cer, al treilea mileniu, dar nu a treia vesnicie! eu as fi zis: a treia o mie, fiind in mileniul al treilea de la rostire si fiind la fel de actuala si mergand pe ideea ca la El o mie de ani sint ca o zi. dar s-ar putea sa nu inteleg eu exact sensul...
pentru textul : cânt şi judecată deEmile, esti fantastic de amuzant pentru ca te iei atat de in serios desi ai impresia ca nu o faci. ;) e foarte tare. am si eu o intrebare legata de textele tale in general: sunt ok ca masura, ritm, tehnic, dar, de fapt, ce vrei tu sa spui, care e scopul lor? petre
pentru textul : A cappella deTincuța, e drăguț ce ai spus tu aici... zâmbesc, cui nu i-au plăcut "The Chronicles of Narnia"? Desigur, ce-i aici nu-i decât o încercare de proză scurtă care să pună cititorul pe drumuri despre care nimeni nu știe unde pot duce. Dacă am reușit să transmit un pic din senzația aceea despre care spui în final, mă bucur. Mulțumesc de oprire. Marina, tu știi că ai dreptate. Nici eu nu știu dacă am reușit să găsesc balanța potrivită între a nu spune prea mult și a nu spune prea puțin. Mă străduiesc, tot face încercări, poate până la urmă găsesc ingredientele potrivite. Ce-i drept, depinde și de cititori, spun eu, și mi-e bine că te numeri printre ei.
pentru textul : Sania deVa multumesc tuturor pentru timpul de lectura si opinii.
a.a.a. am renuntat la 'femeiusca'
Maria-Doina, am corectat.
Ottilia, pup!
Nicodem, nici nu realizasem, da am adugat majuscule si celorlalte inceputuri de vers
Virgil, BIG EYES tocmai ca o trimitere la filmul care m-a inspirat, (de aici si Hawaii, care devin hawaii),o biografie de Tim Burton, de obicei titlurile mele
nu sunt in majuscule
zi buna tuturor !
pentru textul : BIG EYES debine era daca le rearanjati intr-un ansamblu mai inspirat.
"separ apoi literele, vocalele le ..."
iar ceva mai incolo
"consoanele le-nşir "
aveti un typo la "stâlpii de susţinere a frazei"
dar, ajungand la sfarsitul primei strofe, marturisesc ca "am compatimit" cu dumneavoastra: si "fizicul meu mental" a ajuns destul de zdruncinat...sau, mai degraba, de leleleganat.
pentru textul : Deconstrucţie, defrumoasa contemplare din spatele unui lirism de maniera autentica, de aici „umbra ta ratacind pe poteci” , se vede luminata de torta tamaduitoare a aducerilor aminte ... dar tu stii ca „departele” nu exista, poate doar o saracie de viata... mi-a placut sa te regasesc in culori nostalgice, te prinde culoarea serii...
pentru textul : Săgeți în piept dePagini