Virgil, imi aduc aminte, citind poezia aceasta, de un e-mail care circula la un moment dat prin Romania, cu lucruri pe care nu le-am intelege decat unii din noi, cei care am trait totusi suficient si "inainte", si care ne starnesc nostalgia. era pe lista aceea si cico, si "impodobelile" originale de Craciun, globurile de sticla si ghirlandele din hartie lucioasa, colorata... dar la tine nu vad nostalgie. La tine e "simplu" (adica direct), asa cum spui, dor. Dor, si acum raman pe ganduri, aducandu-mi aminte de orele de romana din liceu, cand vorbeam despre roman si "fenomenul" de dor. Sunt eu singura curioasa, si asta nu va fi greu de vazut, daca citindu-ti poezia aceasta in alta zi, mai departe de pragul psihologic dintre ani, am avea acelasi sentiment. Deocamdata, aceasta e impresia pe care o am: unul dintre noi asezat cu coatele pe fereastra dintre ani. Nu dintre anul acesta si cel care vine, ci dintre anul ce vine si tot ce a fost. In mod obisnuit, eu nu ma cramponez de ce se face si ce nu in poezie, eu insami fiind mult prea impotriva "regulilor" pe care nu le simt necesare la un moment dat. Nu mi-a sunat insa bine "globurile craciunului copilariei", poate unde instinctiv poezia ta am "citit-o" ca pe un cantec, si aici am avut nevoie de pauza de respiratie mai mare. si sarutul pe care nu-l vei mai putea repeta niciodata. aici e ceva in plus parca.
un text asemanator cantarilor bisericesti, care preamarind faptele sfintilor, ridica si coboara starea credinciosilor, ce participa la slujba, ascultand protopsaltii psalmodiind. un poem liturgic. asemenea Arancai spun: merita citit!
nu-i așa că important este să spun mai întîi ce nu îmi place.
„streaşina clipei” - mi se pare o metaforă prea siropoasă pentru restul destul de reușit al textului.
textul e bun, frust pe alocuri. aș spune chiar foarte bun dacă ai fi începătoare, dar nu ești. e bun și mie mi-a lăsat o senzație de sculptură. nu multe texte reușesc să îmi ofere asta. felicitări. cînd voi (re)pune penițele îi voi acorda una.
îmi plac arhaismele "scălâmbă" şi "zăngănit".
mă bucur să constat că mai sunt iubitori ai acestor cuvinte,uitate de mult de unii.
la fel de mult îmi place ideea naşterii primăverii
"agățîndu-se de umerii mei cu toate crengile înflorite"-frumos.
Idioţenii am văzut şi la "case mai mari" cum se spune. Când un "mare" poet contemporan îşi trece datele de pe legitimaţia de membru al USR versificată şi o numeşte poezie sau un altul îşi face nevoile pe întreaga ţară şi este premiat, deja nu ştiu de ce mai există niveluri pe situri. Că acest text este prost, asta e, trebuie să vă obişnuiţi cu mine şi, tot mai este nevoie să ne mai descreţim frunţile şi atunci cum? Citind un text prost şi amuzaţi să ziceţi: uite, un alt tâmpit se vrea poet.
Eu vă mulţumesc de comm-uri, dar mai ales de păreri. Pe viitor sper să profit de ele şi să-mi cizelez stilul.
Cu respect, Cezar
câtă atracție pot avea unele visuri predictive sau coșmaruri; uneori empatic vom simți și starea afectivă a personajelor, ca și cum ar fi reale... textul este scris cu o pană de maestru, domnule Giurgesteanu.
Vă mulțumim pentru participarea voastră atât de frumoasă la această ediție a cenaclului Virtualia, la Iași. Mulțumesc lui George pentru cronică și fotografii. Personal, cred că a fost una din cele mai reușite ediții, a fost deosebită. Vă așteptăm să reveniți la Iași, în Virtualia XII !
da, e adevărat că fragmentul menționat de tine e universal valabil în interferența cititorului cu realitatea. eu îmi doresc să dozez cât mai bine această impersonalitate a versurilor. mulțumesc, Adrian! & btw, îmi place cum îi spui tu: "fără culoare".
Apreciez mult rezonanta. Ideea mi se pare foarte frumoasa, pe cit de simpla te atit de frumoasa.A se lua asa... Nu stiu, pentru mine doar finalul mi se pare putin ratat cu acel Jesus-daca raportezi la miza intreaga a textului. Sau poate asta e efectul dorit.
Daniel, sfatul meu ar fi să încerci să citești foarte mult, cât de mult poți cuprinde. Și încă mai mult. Și nu numai ceea ce crezi că ți se potrivește. Încearcă să faci cuvintele să spună mai mult, să le "uzezi" la maximum. În acest sens, ți-aș recomanda și eu să încerci să scrii mai mult în română, unde te vei mai simți mai mult decât "stăpân". Mai mult decât atât, semnele de punctuație, mai ales în exces, îngreunează textul și devin, ca orice în exces, inamicii scopului inițial în care au fost folosite. Impresia mea sinceră este că tu îți dorești să scrii versuri pentru un anume tip de cântece, dar, deși nu mă pricep eu atât de bine la asta, calea este aceeași: de a scrie bine mai întâi poezie.
emilian,... și calul ce spunea? pe bune emilian, tu ori vorbești din alt film ori ai comentat sub textul greșit. că eu, pe bune că nu pricep ce are România, și impozitele și Bianca Goean (care cred că este tot în America acum, btw) cu textul de mai sus. Sau chiar cu măsura în care editorii Hermeneia au înțeles sau nu ceva. Întrebarea care mi se pare cea mai importantă este dacă tu înțelegi ce vrei să spui.
Interesant. Plăcut. Eu cred că aș renunța la "aventuri" ca fiind prea explicativ față de tonul lejer incriptat ca un vrej cu frunze lipsă, și aș lăsa doar "toți vor 1,2 mai multe / șanse"; de asemenea merge parcă mai bine fără "eh, vor". Nu prea reușesc să-mi dau seama ce-i cu "răsucesc " acolo, cu cine se leagă și în general ce vrea el de la strofa aceea. Altfel, îndrăzneț ton, ar fi alegerea mea pe săptămâna aceasta. Îi stă bine poeziei tale fără scări, să știi.
și totuși matale cine ești ca să pot să te comentez sincer? de la depărtare pari deștept, deși nicidecum original, d-aia întreb, oi fi cumva avatarul lui blaize pascal?
unul îmi pune stetoscopul în talpa piciorului drept
apoi stâng - aş fi formulat fără "stând/drept. Ceva de genul, la un piciaor, apoi la celălalt.
"vagoanele sunt ultima șansă a șinelor
spunea 'trânu
plec la un banchet
unde voi uita toate tunelurile de hârtie
și nu s-a mai întors" - partea asta e memorabilă. Păcat câ prima unitate nu se ridică la înălţimea ei.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Virgil, imi aduc aminte, citind poezia aceasta, de un e-mail care circula la un moment dat prin Romania, cu lucruri pe care nu le-am intelege decat unii din noi, cei care am trait totusi suficient si "inainte", si care ne starnesc nostalgia. era pe lista aceea si cico, si "impodobelile" originale de Craciun, globurile de sticla si ghirlandele din hartie lucioasa, colorata... dar la tine nu vad nostalgie. La tine e "simplu" (adica direct), asa cum spui, dor. Dor, si acum raman pe ganduri, aducandu-mi aminte de orele de romana din liceu, cand vorbeam despre roman si "fenomenul" de dor. Sunt eu singura curioasa, si asta nu va fi greu de vazut, daca citindu-ti poezia aceasta in alta zi, mai departe de pragul psihologic dintre ani, am avea acelasi sentiment. Deocamdata, aceasta e impresia pe care o am: unul dintre noi asezat cu coatele pe fereastra dintre ani. Nu dintre anul acesta si cel care vine, ci dintre anul ce vine si tot ce a fost. In mod obisnuit, eu nu ma cramponez de ce se face si ce nu in poezie, eu insami fiind mult prea impotriva "regulilor" pe care nu le simt necesare la un moment dat. Nu mi-a sunat insa bine "globurile craciunului copilariei", poate unde instinctiv poezia ta am "citit-o" ca pe un cantec, si aici am avut nevoie de pauza de respiratie mai mare. si sarutul pe care nu-l vei mai putea repeta niciodata. aici e ceva in plus parca.
pentru textul : mi-e dor deun text asemanator cantarilor bisericesti, care preamarind faptele sfintilor, ridica si coboara starea credinciosilor, ce participa la slujba, ascultand protopsaltii psalmodiind. un poem liturgic. asemenea Arancai spun: merita citit!
pentru textul : scrisori din linia întâi demulţumesc mult. mă bucură trecerea şi comentariul tău.
pentru textul : vastica desufletească şi literară la tine, Cristina, că îmi vine să cred că nu există sărăcie. nicimăcar noţiunea!
contrastele din poezie vin ca nişte umbre care evidenţiază lumina dintr-un tablou - viu sau pictat!
aprecieri!
pentru textul : supă cu albituri denu-i așa că important este să spun mai întîi ce nu îmi place.
„streaşina clipei” - mi se pare o metaforă prea siropoasă pentru restul destul de reușit al textului.
textul e bun, frust pe alocuri. aș spune chiar foarte bun dacă ai fi începătoare, dar nu ești. e bun și mie mi-a lăsat o senzație de sculptură. nu multe texte reușesc să îmi ofere asta. felicitări. cînd voi (re)pune penițele îi voi acorda una.
pentru textul : ŞapteMbrie dee adevarat deci: in fiecare cititor sint mii de poeti 'dying to come out'...ori invers?!.........:))
pentru textul : Cititorul fie-i țărâna ușoară! dedamn...
îmi plac arhaismele "scălâmbă" şi "zăngănit".
pentru textul : primăvara asta scălîmbă II demă bucur să constat că mai sunt iubitori ai acestor cuvinte,uitate de mult de unii.
la fel de mult îmi place ideea naşterii primăverii
"agățîndu-se de umerii mei cu toate crengile înflorite"-frumos.
mulțumesc pentru observații. am făcut ceva modificări
pentru textul : ganga deIn ciuda scabrosului singura strofa care este poezie aici mi se pare a fi strofa a treia. restul e abureala bobadilica
pentru textul : amnezie de toamnă fancy și cool de"Arşiţă şi praf –
printre dărîmături
o păpuşă" - Cristina Rusu
"printre rămășițele avionului o păpușă" - Anisoara Iordache
pentru textul : Depărtate ecouri deIdioţenii am văzut şi la "case mai mari" cum se spune. Când un "mare" poet contemporan îşi trece datele de pe legitimaţia de membru al USR versificată şi o numeşte poezie sau un altul îşi face nevoile pe întreaga ţară şi este premiat, deja nu ştiu de ce mai există niveluri pe situri. Că acest text este prost, asta e, trebuie să vă obişnuiţi cu mine şi, tot mai este nevoie să ne mai descreţim frunţile şi atunci cum? Citind un text prost şi amuzaţi să ziceţi: uite, un alt tâmpit se vrea poet.
pentru textul : iarna deEu vă mulţumesc de comm-uri, dar mai ales de păreri. Pe viitor sper să profit de ele şi să-mi cizelez stilul.
Cu respect, Cezar
cu cîteva mici excepții un text bun. poate ar fi fost mai bine dacă făceai două din el. dar ideea merită remarcată.
pentru textul : Alice recycled deerată - minime; interveni
pentru textul : poetesei cu dragoste şi margarete deÎncântat de poem. E uimitor ce puțin se scrie azi despre acest strigăt din poemul dumneavoastră. Cu stimă.
pentru textul : firesc decâtă atracție pot avea unele visuri predictive sau coșmaruri; uneori empatic vom simți și starea afectivă a personajelor, ca și cum ar fi reale... textul este scris cu o pană de maestru, domnule Giurgesteanu.
pentru textul : Coșmarul lui Bariz demultumesc Miha, Raluca si doamna Maria pentru citirea textului meu! Am sa țin cont de parerile dv.
pentru textul : nevoia de surâs dedar ce, nu aveti net ca sa cautati ???
pentru textul : acatist deVă mulțumim pentru participarea voastră atât de frumoasă la această ediție a cenaclului Virtualia, la Iași. Mulțumesc lui George pentru cronică și fotografii. Personal, cred că a fost una din cele mai reușite ediții, a fost deosebită. Vă așteptăm să reveniți la Iași, în Virtualia XII !
pentru textul : Virtualia XI. Dragoste cu stele verzi. deprecizare: imaginea utilizata aici reprezinta unul din simbolurile fundamentale ale crestinismului si anume crucea. am ales aici crucea hughenota.
pentru textul : rosario de... o voi face, probabil, Ionuț, însă acum vreau să aibă doar o undă tristă și melodică, o curgere ca un bocet la căpătâiul lumii. salve!
pentru textul : Aceasta e doar o melodie tristă deda, e adevărat că fragmentul menționat de tine e universal valabil în interferența cititorului cu realitatea. eu îmi doresc să dozez cât mai bine această impersonalitate a versurilor. mulțumesc, Adrian! & btw, îmi place cum îi spui tu: "fără culoare".
pentru textul : apriliano deApreciez mult rezonanta. Ideea mi se pare foarte frumoasa, pe cit de simpla te atit de frumoasa.A se lua asa... Nu stiu, pentru mine doar finalul mi se pare putin ratat cu acel Jesus-daca raportezi la miza intreaga a textului. Sau poate asta e efectul dorit.
pentru textul : a se lua o noapte deDaniel, sfatul meu ar fi să încerci să citești foarte mult, cât de mult poți cuprinde. Și încă mai mult. Și nu numai ceea ce crezi că ți se potrivește. Încearcă să faci cuvintele să spună mai mult, să le "uzezi" la maximum. În acest sens, ți-aș recomanda și eu să încerci să scrii mai mult în română, unde te vei mai simți mai mult decât "stăpân". Mai mult decât atât, semnele de punctuație, mai ales în exces, îngreunează textul și devin, ca orice în exces, inamicii scopului inițial în care au fost folosite. Impresia mea sinceră este că tu îți dorești să scrii versuri pentru un anume tip de cântece, dar, deși nu mă pricep eu atât de bine la asta, calea este aceeași: de a scrie bine mai întâi poezie.
pentru textul : They and us... deMa faci sa ma tem c-as putea sa mi-o iau in cap (chestia cu "mare povestitor") ... Glumesc ... Merci pentru vorbele frumoase... I.B. Giurgesteanu
pentru textul : Înghețați demultam, mare multam! nu stiu cum faci, dar intelegi... pana si cainii mici si rosii din versuri:) spor la viata!
pentru textul : până târziu câinele meu deemilian,... și calul ce spunea? pe bune emilian, tu ori vorbești din alt film ori ai comentat sub textul greșit. că eu, pe bune că nu pricep ce are România, și impozitele și Bianca Goean (care cred că este tot în America acum, btw) cu textul de mai sus. Sau chiar cu măsura în care editorii Hermeneia au înțeles sau nu ceva. Întrebarea care mi se pare cea mai importantă este dacă tu înțelegi ce vrei să spui.
pentru textul : ... căluții în flăcări deInteresant. Plăcut. Eu cred că aș renunța la "aventuri" ca fiind prea explicativ față de tonul lejer incriptat ca un vrej cu frunze lipsă, și aș lăsa doar "toți vor 1,2 mai multe / șanse"; de asemenea merge parcă mai bine fără "eh, vor". Nu prea reușesc să-mi dau seama ce-i cu "răsucesc " acolo, cu cine se leagă și în general ce vrea el de la strofa aceea. Altfel, îndrăzneț ton, ar fi alegerea mea pe săptămâna aceasta. Îi stă bine poeziei tale fără scări, să știi.
pentru textul : Jack pe vrejul de fasole deși totuși matale cine ești ca să pot să te comentez sincer? de la depărtare pari deștept, deși nicidecum original, d-aia întreb, oi fi cumva avatarul lui blaize pascal?
pentru textul : Dileme, paradoxuri, duplicitate deunul îmi pune stetoscopul în talpa piciorului drept
apoi stâng - aş fi formulat fără "stând/drept. Ceva de genul, la un piciaor, apoi la celălalt.
"vagoanele sunt ultima șansă a șinelor
spunea 'trânu
plec la un banchet
unde voi uita toate tunelurile de hârtie
și nu s-a mai întors" - partea asta e memorabilă. Păcat câ prima unitate nu se ridică la înălţimea ei.
Cu sinceritate, al d-voastră etc :).
pentru textul : treceam dintr-un tren ca dintr-o poezie într-alta deVirgil, multumesc pentru ajutor.
pentru textul : irizări de opal dePagini