Domnule Cristea, dupa o asemenea lectura nu prea mai ai ce sa spui...decat sa te-ntrebi daca nu cumva "fenomenul Caracal" are o arie de raspandire mult mai larga.
dar...se intampla si la case mai mari.
si ma refer la patania similara a lui Bernard Henri-Levy, cel care a luat de buna asa-zisa filosofie a fictivului filosof Jeam Baptiste Botul, inventat, cu doctrina sa cu tot, de un ziarist. asta ar fi "cea calda".
"cea rece" ar fi ca...si Humanitasul a luat-o asijderea...:)
ultimul vers face legătura între poem și titlu, un titlu care m-a atras. dar poemul mi-a plăcut pentru că am reușit să vizualizez starea, decorul și mi se pare sugestiv spus
"până atunci însă rană a nimănui
am să îmi las durerea
prin palmele strânse de volan
să curgă rece
fascinantă" . aș căuta altceva la versul "te leagă ca foamea de moment"... deși înțeleg ideea. un poem ce mizează cred pe empatie, un poem frumos, la care eu am rezonat,Paul și mă bucur că l-am citit. o zi faină. Daniela
Explic încă puţin, fiindcă, cum spuneam, când e vorba de logică sau semantică, mă simt în mediul meu chiar dacă nu am pregătire în acest sens. Faptul că arta mai degrabă circumscrie o realitate existenţială (socială), că mai degrabă este vie şi nu transmite un mesaj anume din partea artistului, este evident încă de la formele artei primitive sau ale civilizaţiilor străvechi (picturi rupestre, arta Egiptului antic, etc.). Tot ceea ce am scris în textul meu este aproape tautologic, dar şi tautologiile sunt necesare :) În plus putem observa atât de clar că şi pedagogia sau psihiatria sau alte ştiinţe în formă aplicată sunt de asemenea arte, lucru demonstrat de mulţi înaintea mea şi scris în diverse tratate. Plecând de la caractersticile generale ale lor prin care se pot defini ca arte, ajungem tot la concluziile micului meu text. Da, recunosc că textul e doar o definiţie în ultimă instanţă, dar sper că nu mi-o luaţi în nume de rău, fiindcă am pus suflet în el...Am detectat o nuanţă uşor ireverenţioasă în comentariul dvs., dar vă scuz fiindcă eu întotdeauna i-am respectat pe ceilalţi, inclusiv pe cei mai naivi sau care scriu texte "filozofice" doar la nivel de exerciţiu logic. Datorită dificultăţilor din viaţa mea personală, eu nu mai pot scrie eseuri zemoase cu referinţe culturale elegante sau livreşti ca în tinereţe şi îmi pare sincer rău, fiindcă îmi plăcea. Acelea erau lucruri care puteau delecta mai mult. Acum este vorba doar de înţelepciunea simplă şi aridă a maturităţii.
În versul 2 ar fi mers evitat "prinde_de", cu "prinde capătul". Topica în v4 dă o notă de forțare în recitare. Gerunziile unul sub altul "jucând"-"trimițând" pot fi revăzute. Se repetă "spune povestea" - "poveste de spus", tristețea, în versuri destul de apropiate, fiind poezie de mică dimensiune. Ideea în sine este și a tot fost vehiculată în tot felul de scrieri, aici remarc "cercuri de fum" și ceea ce ochiul abia vede. "hit the road", da, conține și o nuanță de ironie poezia ta.
asigurarea ta, măi profetule... și asigurarea lui bobadil... că tu scrii efervescent și modern pe când eu scriu "halelule de doi bani" mă lasă bolnav de invidie. am să-L rog pe bunul Dumnezeu, care deține cheia înțelepciunii să-mi deschidă și mie ușa turnului Babel în care vă agrandizați voi, ăștia, câțiva, umflați în pene de păuni.
E fascinantă această saga a satului, a oamenilor cândva cunoscuți, întâlniți. Nu numai calitatea de narator o evidențiez în textul prezentat dar și memoria intactă a detaliilor ca într-o pictură naivă de Petru Mihuț ("Marșul nuntașilor" din Hălmagiu de ex.) sau de Valeria Tofan ( "Obiceiuri din Moldova"). Remarcabilă este și forma structurală a prozei pe care o dezvolți. Ai un condei autentic pentru care nu pot decât să te felicit!
Este periculos sa spui despre un text ca nu epoezie, tinand cont ca stilurile difera si ca acest neobarbilian poetic are sustinere.Autoarea are imagini sugestive, vezi sangele isi trece nisipul prin inima, pumni pe piatra imi apasa diafragma, ea imbina matematica si efemerul cu o eleganta aparte. De stilul lui Serban Sfoarta ce vom spune? Evidentiez.
Andule, astept de o vreme sa ii ceri scuze Anei pentru modul mai mult decit badaran in care ai comentat sub textul ei. Sa nu crezi cumva ca grosolania limbajului sau a atitudinii te face mai semnificativ in literatura. Ana poate nu a scris ceva excelent, nici eu nu cred ca merita o penita, dupa cum nu merita multe de aici (eu insa sper ca oamenii vor deveni mai precauti cu ele), dar comentariul tau nu numai ca nu o va face sa se gindeasca sa scrie mai bine dar ma indoiesc ca va mai fi atenta la ce spui tu de-acuma.
Cred că textul ar putea fi scos din şantier dacă ai modifica puţintel prin prima unitate (prea multe exemple, aş spune - dar nu-i asta marea problemă -, şi prea multe cuvinte de legătură) şi dacă ai peria puţin şi finalul, în special megaclişeul "învăţănd zborul spre înalt". De cealaltă stereotipie (prima moarte) nu mă leg, pentru că pe ea se bazează ideea, una destul de bună şi inedită, aş crede (sufletul care are nevoie de împăcare şi, mai ales, de unitate spiritualo-materială, pentru a pleca liniştit).
Dacă binevoieşti să lucrezi pe el, pe text, şi o vei fi făcut, fă un click pe "atenţie editor", te rog!
Virgil daca nu crezi in taina spovedaniei atunci discutia noastra se va rezuma la nivel literar. Altfel nu vad motive sa o continuam. Social vorbind, departe de mine a incerca justificarea raului pe care l-au produs unii slujitori ai Bisericii in epoca comunista. Spun doar ca uneori ne este foarte facil sa judecam fara a intelege contextul, doar dintr-un implus prea putin crestin. De fapt ceea ce te enerveaza pe tine Virgil este preotul care a acceptat pacatul si apoi nu si-a turnat cenusa in cap in fata comunitatii, in fata ta si a altora care gandesc asemenea tie. Si asta este suprema dovada de mandrie :) Un crestin autentic iarta si lasa lui Dumnezeu "sansa" de a judeca si a plati fiecaruia dupa faptele lui. PS Doar sunt curios, in contrapartida cu ironiile tale despre diligente, daca pentru tine macar preotii au vreo valoare, vreun rost.
că Tinca a scris textele, mai ales că acest Enăchescu, un agramat (ca și mine, de altfel), a spus că Tinca și un anume Bută, agent electoral, i-ar fi spus poveștile lui Creangă slovă cu slovă. La 20 de ani de la moartea Povestitorului,tânărul A.D. Xenopol a cerut texte de la cei care l-au cunoscut, iar Enăchescu, pe atunci, când făcea manuale cu Creangă, institutor, acum paroh la Sfântul Nicolae Domnesc, biserică importantă a Iașilor de atunci și de acum, a început să-și arunce veninul: cine? un om de nimic, noi munceam, iar el întorcea vorbele din textele școlare, că n-am mai fi terminat niciodată, dacă ne-am fi lăsat pe seama lui. Plus de asta, Tinca, cu care am discutat și era o femeie foarte deșteaptă (Creangă râdea de ei spunând: prostul la prost trage) i-a spus toate basmele și încă unul Bută, agent al lui popa Smântână, cum îi zicea lui Creangă. Hm! ca să vezi cum poate fi receptat un scriitor în timpul vieții! Greu de priceput pentru mulți, căci rosturile operei lui sunt "abia-nțelese, pline de-nțelesuri". După aia,când e consacrat, vin hultanii și îl laudă până ți se face greață. PS:Motto-ul e o scăpare a manevrelor mele de începător pe Net. Textul a avut un motto, dar care acum nu era potrivit. A rămas numai cuvântul Motto. Poate puneți domnia voastră, domnule Cristea, unul.
Ca niște pietre răsărindu-și capul deasupra apei... acest vers mă face să inchid ochii și să ascult susurul apei cum trece peste fiecare piatră și înțeleg că ziua aceasta n-a trecut degeaba.
Formularea "destinul ia forma unui hazard imparțial" mi-a cazut mai greu la stomac decat carnea porcului de Craciun :) Inteleg cumva ceea ce ai vrut sa spui insa poate nu sunt eu in starea potrivita...
Insa tot respectul pentru broderia tesuta in jurul cutiei muzicale, motiv care m-a fascinat si pe mine de multe ori... e ceva in acea balerina micuta, "dulce" si "rotativa", un amestec de copilarie si senzualitate care poate crea poteci spre atat de multe destinatii... poate aici sa fie legatura cu abruptul si homericul destin.
Poemul e oarecum ritmat desi nu apare deloc a fi clasic.Exista un vers care da senzatia de deja-vu"Amintirile nu se osifica".Cele mai frumoase versuri, dupa parerea mea sunt:"să nu mai zboare ca niște zmei să nu mai smulgă din carnea mea de hîrtie pagini de aer pictate cu tine". In rest poemul este "spus" pe ton ludic, apare motivul sacrificiului pebtru arta(trimitere la balada lui Manole?):"închisoare te-as face as prăvăli bolovani în cremene te-as zidi si m-as închide la urmă acolo pe mine". Un frumos poem de dragoste care nu obliga.Constatarea decurge natural findca textul , chiar daca nu atrage atentia neaparat la prima vedere, stie sa valorifice si sa fructifice cele cateva pasaje remarcabil alcatuite.Felicitari!
Cred ca Eugen a punctat foarte bine surplusul din acest text. Chiar si colac peste pupaza mi se pare in plus. Daca ar fi mult mai serioasa, aceasta poezie ar avea mai multa greutate.
Au début de la poésie un moment mystérieux: "enfin je connais la face cachée de la seconde tandis que j’étais derrière lui". Marina, tu as un discours très sobre et mélodieux en français. Enfin, je prend un vers en miel pour ce jour gris: "tu as besoin d'un seul mot d’amour par jour pour vivre mieux" Oui, nous avons besoin des mots amicaux tous les jours .:)
Îmi plac două versuri din această poezie:
"nu vreau pânze nici o altă busolă mai degrabă aruncă-mă-n aer
sparge ferestrele" - puternice, foarte libere, te cuprind.
În rest, dacă nu prea am intrat în contextul autorului, (apreciind starea autorului totuşi) am zis că e bine să-ţi spun ce mi-a plăcut mie şi ca să ştii şi tu asta.
cele bune.
biserica pitigoilor a fost intr/adevar ivit in contextul in care comentam cu totii poezia lui alexander ,,uite/l pe unul foarte periculos'' si atunci eu am spus...stefane, biserica pitigoilor (cumuland un comentariu de al lui in care vorbea de bisericute si de pitigoi, fara sa alature termenii, si unul al tau sau al lui emilian pal)asa ca sincer nu stiu de ce ar trebui sa/mi multumesc mie pentru asta, daca ai nelamuriri poti cauta textul si comentariile, nu obisnuiesc sa preiau si nici sa plagiez pe nimeni, sunt foarte atenta cu afirmatiile mele...asa ca nu inteleg care e problema... Mircea te saluta cu dor si drag iar pt alte lamuriri poti sa/l contactezi personal... in ceea ce priveste imprumurturile, daca ai ceva in mod clar de acuzat la adresa mea fa/o si mai ales adu argumente... te rog daca simti ca sunt nelamuriri sau in alte texte e ceva neclar, spune/o...
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
asa-i. nu era nevoie de definitia din dex, te credeam pe cuvant si fara.
pentru textul : Cu un milimetru mai departe deDomnule Cristea, dupa o asemenea lectura nu prea mai ai ce sa spui...decat sa te-ntrebi daca nu cumva "fenomenul Caracal" are o arie de raspandire mult mai larga.
dar...se intampla si la case mai mari.
si ma refer la patania similara a lui Bernard Henri-Levy, cel care a luat de buna asa-zisa filosofie a fictivului filosof Jeam Baptiste Botul, inventat, cu doctrina sa cu tot, de un ziarist. asta ar fi "cea calda".
"cea rece" ar fi ca...si Humanitasul a luat-o asijderea...:)
pentru textul : Marioara Sachelarie din Găeşti şi literatura americană modernă deultimul vers face legătura între poem și titlu, un titlu care m-a atras. dar poemul mi-a plăcut pentru că am reușit să vizualizez starea, decorul și mi se pare sugestiv spus
pentru textul : un trup nemișcat o întrebare arsă de"până atunci însă rană a nimănui
am să îmi las durerea
prin palmele strânse de volan
să curgă rece
fascinantă" . aș căuta altceva la versul "te leagă ca foamea de moment"... deși înțeleg ideea. un poem ce mizează cred pe empatie, un poem frumos, la care eu am rezonat,Paul și mă bucur că l-am citit. o zi faină. Daniela
Explic încă puţin, fiindcă, cum spuneam, când e vorba de logică sau semantică, mă simt în mediul meu chiar dacă nu am pregătire în acest sens. Faptul că arta mai degrabă circumscrie o realitate existenţială (socială), că mai degrabă este vie şi nu transmite un mesaj anume din partea artistului, este evident încă de la formele artei primitive sau ale civilizaţiilor străvechi (picturi rupestre, arta Egiptului antic, etc.). Tot ceea ce am scris în textul meu este aproape tautologic, dar şi tautologiile sunt necesare :) În plus putem observa atât de clar că şi pedagogia sau psihiatria sau alte ştiinţe în formă aplicată sunt de asemenea arte, lucru demonstrat de mulţi înaintea mea şi scris în diverse tratate. Plecând de la caractersticile generale ale lor prin care se pot defini ca arte, ajungem tot la concluziile micului meu text. Da, recunosc că textul e doar o definiţie în ultimă instanţă, dar sper că nu mi-o luaţi în nume de rău, fiindcă am pus suflet în el...Am detectat o nuanţă uşor ireverenţioasă în comentariul dvs., dar vă scuz fiindcă eu întotdeauna i-am respectat pe ceilalţi, inclusiv pe cei mai naivi sau care scriu texte "filozofice" doar la nivel de exerciţiu logic. Datorită dificultăţilor din viaţa mea personală, eu nu mai pot scrie eseuri zemoase cu referinţe culturale elegante sau livreşti ca în tinereţe şi îmi pare sincer rău, fiindcă îmi plăcea. Acelea erau lucruri care puteau delecta mai mult. Acum este vorba doar de înţelepciunea simplă şi aridă a maturităţii.
pentru textul : Exerciţii logice deÎn versul 2 ar fi mers evitat "prinde_de", cu "prinde capătul". Topica în v4 dă o notă de forțare în recitare. Gerunziile unul sub altul "jucând"-"trimițând" pot fi revăzute. Se repetă "spune povestea" - "poveste de spus", tristețea, în versuri destul de apropiate, fiind poezie de mică dimensiune. Ideea în sine este și a tot fost vehiculată în tot felul de scrieri, aici remarc "cercuri de fum" și ceea ce ochiul abia vede. "hit the road", da, conține și o nuanță de ironie poezia ta.
pentru textul : Păpușari deda, Aranca, ai avut dreptate. sper ca acum sa fie totul ok. da/mi semn daca nu este astfel.
pentru textul : Altă rugă în Grădina Ghetsimani deasigurarea ta, măi profetule... și asigurarea lui bobadil... că tu scrii efervescent și modern pe când eu scriu "halelule de doi bani" mă lasă bolnav de invidie. am să-L rog pe bunul Dumnezeu, care deține cheia înțelepciunii să-mi deschidă și mie ușa turnului Babel în care vă agrandizați voi, ăștia, câțiva, umflați în pene de păuni.
pentru textul : daily trivia - morning vulnerabilities deFrumos, intr-adevar. Dincolo de experiment, un text trait, care se marturiseste... M-a atins...
pentru textul : Epilog... deE fascinantă această saga a satului, a oamenilor cândva cunoscuți, întâlniți. Nu numai calitatea de narator o evidențiez în textul prezentat dar și memoria intactă a detaliilor ca într-o pictură naivă de Petru Mihuț ("Marșul nuntașilor" din Hălmagiu de ex.) sau de Valeria Tofan ( "Obiceiuri din Moldova"). Remarcabilă este și forma structurală a prozei pe care o dezvolți. Ai un condei autentic pentru care nu pot decât să te felicit!
pentru textul : Idilă rurală și Alzheimer deEste periculos sa spui despre un text ca nu epoezie, tinand cont ca stilurile difera si ca acest neobarbilian poetic are sustinere.Autoarea are imagini sugestive, vezi sangele isi trece nisipul prin inima, pumni pe piatra imi apasa diafragma, ea imbina matematica si efemerul cu o eleganta aparte. De stilul lui Serban Sfoarta ce vom spune? Evidentiez.
pentru textul : Inima dintotdeauna. Ad intra deda ai dreptate, e prea bla bla baluic minulescian pe acolo
pentru textul : dimineți violet deAndule, astept de o vreme sa ii ceri scuze Anei pentru modul mai mult decit badaran in care ai comentat sub textul ei. Sa nu crezi cumva ca grosolania limbajului sau a atitudinii te face mai semnificativ in literatura. Ana poate nu a scris ceva excelent, nici eu nu cred ca merita o penita, dupa cum nu merita multe de aici (eu insa sper ca oamenii vor deveni mai precauti cu ele), dar comentariul tau nu numai ca nu o va face sa se gindeasca sa scrie mai bine dar ma indoiesc ca va mai fi atenta la ce spui tu de-acuma.
pentru textul : la marginea ochiului care visează deCred că textul ar putea fi scos din şantier dacă ai modifica puţintel prin prima unitate (prea multe exemple, aş spune - dar nu-i asta marea problemă -, şi prea multe cuvinte de legătură) şi dacă ai peria puţin şi finalul, în special megaclişeul "învăţănd zborul spre înalt". De cealaltă stereotipie (prima moarte) nu mă leg, pentru că pe ea se bazează ideea, una destul de bună şi inedită, aş crede (sufletul care are nevoie de împăcare şi, mai ales, de unitate spiritualo-materială, pentru a pleca liniştit).
Dacă binevoieşti să lucrezi pe el, pe text, şi o vei fi făcut, fă un click pe "atenţie editor", te rog!
pentru textul : prima dată este greu deVirgil daca nu crezi in taina spovedaniei atunci discutia noastra se va rezuma la nivel literar. Altfel nu vad motive sa o continuam. Social vorbind, departe de mine a incerca justificarea raului pe care l-au produs unii slujitori ai Bisericii in epoca comunista. Spun doar ca uneori ne este foarte facil sa judecam fara a intelege contextul, doar dintr-un implus prea putin crestin. De fapt ceea ce te enerveaza pe tine Virgil este preotul care a acceptat pacatul si apoi nu si-a turnat cenusa in cap in fata comunitatii, in fata ta si a altora care gandesc asemenea tie. Si asta este suprema dovada de mandrie :) Un crestin autentic iarta si lasa lui Dumnezeu "sansa" de a judeca si a plati fiecaruia dupa faptele lui. PS Doar sunt curios, in contrapartida cu ironiile tale despre diligente, daca pentru tine macar preotii au vreo valoare, vreun rost.
pentru textul : noi propovăduim un hristos nerăstignit decă Tinca a scris textele, mai ales că acest Enăchescu, un agramat (ca și mine, de altfel), a spus că Tinca și un anume Bută, agent electoral, i-ar fi spus poveștile lui Creangă slovă cu slovă. La 20 de ani de la moartea Povestitorului,tânărul A.D. Xenopol a cerut texte de la cei care l-au cunoscut, iar Enăchescu, pe atunci, când făcea manuale cu Creangă, institutor, acum paroh la Sfântul Nicolae Domnesc, biserică importantă a Iașilor de atunci și de acum, a început să-și arunce veninul: cine? un om de nimic, noi munceam, iar el întorcea vorbele din textele școlare, că n-am mai fi terminat niciodată, dacă ne-am fi lăsat pe seama lui. Plus de asta, Tinca, cu care am discutat și era o femeie foarte deșteaptă (Creangă râdea de ei spunând: prostul la prost trage) i-a spus toate basmele și încă unul Bută, agent al lui popa Smântână, cum îi zicea lui Creangă. Hm! ca să vezi cum poate fi receptat un scriitor în timpul vieții! Greu de priceput pentru mulți, căci rosturile operei lui sunt "abia-nțelese, pline de-nțelesuri". După aia,când e consacrat, vin hultanii și îl laudă până ți se face greață. PS:Motto-ul e o scăpare a manevrelor mele de începător pe Net. Textul a avut un motto, dar care acum nu era potrivit. A rămas numai cuvântul Motto. Poate puneți domnia voastră, domnule Cristea, unul.
pentru textul : Ion Creangă și Fasolă deCa niște pietre răsărindu-și capul deasupra apei... acest vers mă face să inchid ochii și să ascult susurul apei cum trece peste fiecare piatră și înțeleg că ziua aceasta n-a trecut degeaba.
pentru textul : leitourgia cuvîntului azi deFormularea "destinul ia forma unui hazard imparțial" mi-a cazut mai greu la stomac decat carnea porcului de Craciun :) Inteleg cumva ceea ce ai vrut sa spui insa poate nu sunt eu in starea potrivita...
pentru textul : cutia muzicală deInsa tot respectul pentru broderia tesuta in jurul cutiei muzicale, motiv care m-a fascinat si pe mine de multe ori... e ceva in acea balerina micuta, "dulce" si "rotativa", un amestec de copilarie si senzualitate care poate crea poteci spre atat de multe destinatii... poate aici sa fie legatura cu abruptul si homericul destin.
Poemul e oarecum ritmat desi nu apare deloc a fi clasic.Exista un vers care da senzatia de deja-vu"Amintirile nu se osifica".Cele mai frumoase versuri, dupa parerea mea sunt:"să nu mai zboare ca niște zmei să nu mai smulgă din carnea mea de hîrtie pagini de aer pictate cu tine". In rest poemul este "spus" pe ton ludic, apare motivul sacrificiului pebtru arta(trimitere la balada lui Manole?):"închisoare te-as face as prăvăli bolovani în cremene te-as zidi si m-as închide la urmă acolo pe mine". Un frumos poem de dragoste care nu obliga.Constatarea decurge natural findca textul , chiar daca nu atrage atentia neaparat la prima vedere, stie sa valorifice si sa fructifice cele cateva pasaje remarcabil alcatuite.Felicitari!
pentru textul : despre furtunile cu numele tău dealt multumesc, la fel de serios ca si celelalte:) Silvia, mare binecuvantare incursiunea cu pricina! multam tuturor!
PS: Nicholas, daca recunosc ca oxana e fetita,,,:)
pentru textul : „Fetița cu crocodil” - de Silviu Dachin derima ghiduşă
pentru textul : joacă de rime dejucăuşă
de omăt eschimos
ceruminos
"cum taie zăbala gura de cal"
un semn madrigal
într-o minune
de genune.
Cred ca Eugen a punctat foarte bine surplusul din acest text. Chiar si colac peste pupaza mi se pare in plus. Daca ar fi mult mai serioasa, aceasta poezie ar avea mai multa greutate.
pentru textul : colac peste pupăză deAu début de la poésie un moment mystérieux: "enfin je connais la face cachée de la seconde tandis que j’étais derrière lui". Marina, tu as un discours très sobre et mélodieux en français. Enfin, je prend un vers en miel pour ce jour gris: "tu as besoin d'un seul mot d’amour par jour pour vivre mieux" Oui, nous avons besoin des mots amicaux tous les jours .:)
pentru textul : tant qu’il y aura des ailes deÎmi plac două versuri din această poezie:
pentru textul : singura piele de"nu vreau pânze nici o altă busolă mai degrabă aruncă-mă-n aer
sparge ferestrele" - puternice, foarte libere, te cuprind.
În rest, dacă nu prea am intrat în contextul autorului, (apreciind starea autorului totuşi) am zis că e bine să-ţi spun ce mi-a plăcut mie şi ca să ştii şi tu asta.
cele bune.
biserica pitigoilor a fost intr/adevar ivit in contextul in care comentam cu totii poezia lui alexander ,,uite/l pe unul foarte periculos'' si atunci eu am spus...stefane, biserica pitigoilor (cumuland un comentariu de al lui in care vorbea de bisericute si de pitigoi, fara sa alature termenii, si unul al tau sau al lui emilian pal)asa ca sincer nu stiu de ce ar trebui sa/mi multumesc mie pentru asta, daca ai nelamuriri poti cauta textul si comentariile, nu obisnuiesc sa preiau si nici sa plagiez pe nimeni, sunt foarte atenta cu afirmatiile mele...asa ca nu inteleg care e problema... Mircea te saluta cu dor si drag iar pt alte lamuriri poti sa/l contactezi personal... in ceea ce priveste imprumurturile, daca ai ceva in mod clar de acuzat la adresa mea fa/o si mai ales adu argumente... te rog daca simti ca sunt nelamuriri sau in alte texte e ceva neclar, spune/o...
pentru textul : bunica mea a fost o lebădă neagră deun titlu potrivit acestor marunte cuvinte adunate in si la gramada. parca ar fi unul din tablourile Profetului.
pentru textul : mălai deam facut ceva gresit?
pentru textul : Când nu-ți mai e frică devii veșnic depoate sunt si temele bune pentru ca scot la iveala imagini frumoase,neasteptate.:) "Mancam aceleasi rosii respiram acelasi aer". da.
pentru textul : și cuvintele se rostogoleau ca perlele pe covorul moale deAm spus de atunci DA! :)
pentru textul : Carpe Diem deun poem frumos! remarc in toate poeziile tale recente, o emotie mereu proaspata!
pentru textul : sânii cameliei demulţumesc; am mai făcut cîteva modificări.
pentru textul : uneori dePagini