meșteșugite cosițe împletești tu din drumuri și pîraie. eu plec cu mireasma de cetină, tu rămîi de mai veghează cărarea a cărei naștere ne-ai vestit. îți las o peniță și, de-i vei afla un nume, să-l scrii pe-o dimineață.
Uite c-am să spun asta, cu tot riscul de a vă supăra: ați luat una bucată subiect super și n-ați făcut mare lucru cu el. Tot citeam și citeam și nu m-am putut opri să nu mă întreb: așa, și? M-ați făcut să-mi aduc și eu aminte de o colegă de generală, de etnie romă, și de o vecină de bloc cu care m-am jucat ani de zile în copilărie, și toate astea cu nostalgie, și de ceea ce o făcea pe ea deosebită, dar nostalgia mea a venit din amintirile mele, nu pentru că proza dvs a reușit să transmită ceva din ceea ce reiese doar la nivel logic că ați intenționat... Poate sunt eu cârcotașă, dar mă întreb de ce Lăzărică Cerbu nu reușește să iasă din anonimat în proza aceasta, dacă este clar că a ieșit din anonimat, îndrăznesc a spune, în amintirile dvs.
Cred ca daca ai citat corect, Nicolae. Impresia mea a fost (si este) ca iti motivezi retragerea prin faptul ca ti-o cere cineva. Mi s-a parut simptomatic acest lucru. Adica, daca vrei sa pleci, pleci. Dar pleci pentru ca tu hotarasti asta. Nu pentru ca ti-o cere cineva. De aici neclaritatea. Eu nu am sa intervin cind un autor pe Hermeneia ii spune altul autor ca scrie prost. Chiar daca nu este adevarat. Poate am sa scriu un comentariu in care am sa spun ca scriitura e buna. Dar incerc sa nu impiedic dialogul sau polemica. Apoi, cred ca sintem copii mari si cred ca putem sa nu ne luam jucariile si sa plecam ori de cite ori ne-a suparat cineva. Oamenii spun multe lucruri pe Hermeneia si in masura posibilitatilor ne straduim sa moderam ca dialogul sa fie regulamentar. Tu ne spui ca nu moderam suficient. Altii ne spun ca moderam prea mult. Cred ca iti dai seama de dilema. Dar voi investiga pentru ca nici un membru Hermeneia nu poate pur si simplu sa "recomade" altuia plecarea. Dar chiar daca se intimpla, asa cum spuneam, sintem copii mari si putem sa mai si spunem altora ca "nu mor caii cind vor ciinii". Parerea mea. Nu inteleg expresia "eu nu fac parte din categoria elitistilor, sunt omul acela simplu din parodia recenta a lui Nincu, un om care stie ceva mai mult decat cei din urma sa, dar nu suficient sa fie important." Pe Hermeneia sint tot felul de oameni. Eu de exemplu sint un om obisnuit. Nici elitist si nici altfel. Si cred ca am fost disponibil in masura posibilitatii la cit mai multi dintre membri. Cred insa ca absolut nimeni de aici nu are nici cel mai vag habar despre efortul acestor 4 ani de a mentine Hermeneia. Efort care de foarte multe ori l-am facut aproape singur. Si nici despre efortul pe care il fac absolut singur (tehnic si administrativ) ca sa migrez acum Hermeneia de pe v.1 pe 2.0. Tocmai de aceea toate aceste mici hirjoneli si capricii mi se par aproape copilarii pe linga nenumaratele ore de nesomn si munca migaloasa. Deci, ca sa fie clar, nu inteleg de ce defilezi cu o astfel de "smerenie". Nu inteleg ce vrei sa demonstrezi. Mai ales ca expresia "un om care stie ceva mai mult decat cei din urma sa, dar nu suficient sa fie important" mi se pare relativ ipocrita. Parerea mea. " V-as incurca fiindca este posibil sa nu inteleg creatiile, ar trebui sa ma certati si sa ma penalizati fiindca urasc diacriticele si comit greseli typo, chiar conjug aiurea cate un verb... " Faptul ca nu intelegi o creatie e problema ta. Nimeni nu e obligat sa inteleaga totul. Faptul insa ca urasti diacriticele sau comiti greseli de tiparire sau de gramatica intra sub incidenta regulamentului pe care te-ai angajat de buna voie si nesilit de nimeni sa il respecti. Pe de alta parte ma indoiesc ca vreun site de literatura care se respecta va accepta sa postezi texte neglijente ca aspect gramatical. Parerea mea. " Apoi mi se nazareste cateodata sa fac pe criticul sau pe filozoful, am o idee fixa cu moralitatea, imi sare repede tandara, refuz sa citesc exprimarile din limbi altele decat cea romana, ba chiar pledez pentru romaneasca veche din popor si cultiv imbogatirea si redescoperirea acesteea. In concluzie sunt un salbatic si, deci, nu putem avea puncte/interese comune." Daca esti antisocial aceasta este problema ta. Nu cred ca ti-o pot rezolva eu sau altii de aici. Exista specialisti pentru asta. Iar daca chiar esti antisocial probabil ca nu iti vei gasi locul in nici o comunitate sociala. Iar asta mi se pare trist. Dar ramine parerea mea. "stiu, imi veti raspunde ca noua versiune primeste si... prostii. Ei, asta e: nu pot sa ma conving ca sunt prost. Am toate defectele, numai prost nu ma simt." Cred ca faci o regretabila eroare semantica. Exista o diferenta fundamentala intre a scrie prost si a fi... prost. Iar daca nu o intelegi este foarte trist si nu cred ca te pot ajuta eu. In orice caz eu personal nu cred ca esti prost. Si nici nu cred ca Hermeneia a numit prost pe cineva vreodata. Dar eu nu te pot ajuta sau obliga sa vezi corect lucrurile daca tu insisti sa le vezi cum vrei tu. Devine un consm inutil de energie si timp. Se va face cum vrei tu. Iti doresc succes pe mai departe.
Nicole Pottier, Observația dumneavoastră este pertinentă. Ați observat cât se poate de exact că acest poem conține o doză vizibilă de ironie. Nu vreau să folosesc cuvinte prea mari sau un neolimbaj de lemn, dar aș spune că întregul poem este un zâmbet (amar) generat de robotizarea consumistă pe care o suportă individul în societatea postmodernă. Vă mulțumesc mult pentru comentariu, Mircea Florin Șandru
Superbă imagine! Cine este autoarea?
Textul însă ar trebui modificat pentru a fi adresat în mod unitar.
Propun adresarea la persoana a doua singular, fiind mai directă
'Cu prilejul Praznicului Nașterii Domnului, Hermeneia îți dorește Sărbători Fericite, pace cu alții și pace cu tine însuți.'
Varianta la plural ar suna
'Cu prilejul Praznicului Nașterii Domnului, Hermeneia vă dorește tuturor Sărbători Fericite, pace cu alții și pace cu voi înșivă'... ceea ce sună cam distant.
Așa cum este acum însă în opinia mea este incorect dpdv gramatical, deși toată lumea înțelege, desigur, mesajul.
A
frumoasa ultima strofa, intr-adevar...dar cred ca zece are semnificatii mult mai adanci si, de ce nu?, mult mai demne de a fi exploatate liric, decat cele la care te-i referit la inceputul textului. P.S: nu-s de-acord cu ideea din strofa a doua! :) dar, fireste, asta tine de convingerile mele, nu de valoarea versurilor.
Scrisul tau evolueaza sau zadarniciile pun stapanire pe teritoriul carnurilor? Textul este sincer si percutant. Nu inventezi. Multi ar putea sa invete de la tine ce este poezia. Chiar daca nici tu nu stii ce este decat atunci cand.
un text în care autorul, abținându-se să facă (în mod juvenil și pompos) filosofia chibritului, este în stare să sugereze ceva de „dincolo de bine și de rău”, în terminologia lui Neitzsche, fără să cadă în nihilismul acestuia; dimpotrivă. Si valorizează, implicit, o altă latență a unor texte ale lui Basarab Nicolescu, cea care se îndreaptă spre «Apofatic». Diferită ca de la cer la pământ de cea «logicistă» (cu al său «terț inclus» plecând de la o interpretare - și ea parând, cel puțin pentru mine, deformatoare – a lui Lupașco care ne plasează, în cadrul „Transdisciplinarității” nu DINCOLO ci ÎNTRE bine și rău). Prin urmare, „Penița”
cred că ești într-o formă bună literar vorbind, în ultima vreme și asta nu face decât să mă bucure. deosebit începutul: "singur și trist în fața unei tastaturi negre precum o patinatoare într-o rotire corelată cu tine, îmi vin gânduri ascuțite, să intru pe gheață, să țip înecat, poate ca un fanatic cu o grenadă în gură"
Adrian, nu este vorba aici de a aduce o notă în plus faţă de ceea ce exprimă chiar expresia cu pricina. Totul porneşte de la un episod despre care nu voi povesti, acesta este motivul pentru care am şi răspuns bref. Deci, exprimarea în cauză este punctul de plecare al textului. Nici să nu te gândeşti la snobism - că nu mă caracterizează, şi cred că ai observat asta din cât m-ai citit. Eu chiar nu prea folosesc titluri/ termeni/ inserţii ş. a. într-o limbă străină sau, în orice caz, se întâmplă rarisim, spre deosebire de un procent apreciabil de autori contemporani. Însă, recunosc, mi-ar plăcea să cochetez cu expresii de genul celei în discuţie, de ce nu, dacă şi-ar avea momentul şi locul potrivite.
Andu, ai înţeles foarte bine treaba cu lianţii, aşa că nu am ce să explic. În ceea ce priveşte acel „pe”, într-adevăr, scuze, am omis („m-am făcut că plouă”- în limbajul tău). Uite cum stă treaba:
„...
peste aşezarea îngrămădită
între fălcile muntelui,
ca o halcă de săturat sălbăticia”. Cu asta, cred că te-am lămurit cum este cu lianţii. Când sunt prea mulţi, construcţia se poate prăbuşi la fel de bine ca atunci când nu sunt suficienţi. Este vorba de un echilibru, de acel bun-simţ al folosirii. A nu se exagera!
În ceea ce priveşte versul eminescian, desigur că cel mai bine este cum a spus poetul: „dintre sute de catarge”, dar în niciun caz nu ar fi sunat bine "dintre câte catarge" ( "din câte catarge" ar fi fost altceva, dacă s-ar fi pus problema unui astfel de vers, desigur). Aşa că, prepoziţia „din” are rostul ei indiscutabil.
Şi, revenind la textul de faţă, "din câte uşi ar fi putut nimeri", ar fi mers cum zici tu dacă aş fi scris: "dintre uşile la care ar fi putut nimeri", însă e cu totul altceva, nu ca idee, ca exprimare.
Mulţumesc, amândurora, pentru implicare şi atitudine.
Felicitari pentru interviu! Este un demers interesant care onoreaza atat autorul cat si site-ul. Sper ca si curiozitatea celorlalti sa fie deschisa spre filosofie si spre cartile lui Viorel Cernica.
De acord cu domnul Virgil Titarenco. Domnule Laurențiu, cu mai mult curaj, lăsați-vă scris de poezie. Un autor mai putin experimentat, la inceput de drum, abordeaza mai mult o forma apropiata de prozodie. Poeziile cu esenta, vin mai tarziu, dupa ce autorul reuseste singur sa decanteze, in functie de abilitatile, talentul si experienta acumulata. Cateva sugestii. Poezia este ca si sculptura. Zace intr-un munte de cuvinte. Hm, realizez ca tocmai am scris un aforism. Numai bine.
O frumoasa ruga, pe masura unui suflet deopotriva inclinat spre "degustarea" miracolului si care stie sa valorizeze experienta personala intr-un discurs echilibrat, nuantat in limitele rezonabilului, parca tocmai pentru a nu prelungi granita subiectivitatii trairii transpuse in vers pana spre o limita ce l-ar face incognoscibil si lipsit de universalitate. Bucuros de citire.
Adriana, e foarte posibil să fi fost ceea ce tu definești corect ca 'automatism al lecturii'. Dar nu a meritat polemica ulterioară cu Virgil? Cinstit... mie chiar mi-a plăcut și e un lucru care ne mai cheamă la lupta ideilor și ne mai dezmorțește spiritele în lumea asta adormită.
Finalmente ai scris aici un poem cu adevărat reușit. Păcat că nu l-ai scris mai devreme, poate câștigai concursul de poezie în loc de punk și iaurt de vacă =))
P.S. offtopic Văd că Huțopilă de când a câștigat cam tot ce se putea câștiga la primul concurs pe Hermeneia s-a cam dat la fund, ca huțulii. Oare se simte cu musca pe huciulă?
a) o mica greseala: "mireazma" e mireasma, chiar daca e cuvint de origine slava (mirizma). b) repetitia "ierbii" ar vrea sa accentueze, dar nu stiu daca ajuta. ceva mai cerea poezia asta cu un asemenea titlu. parca. dar si asta e o parere. te mai gindesti tu.
Andu, m-ai pus și tu pe gînduri. Tu spui că e suficientă doar schimbarea aceea? Mie încă mi se pare oarecum prea explicit. Deși... uneori în proză mai lungă astfel de amănunte mai apar. Hm. Mă mai gândesc, merci.
Adică, tu ştii foarte bine ce presupune variaţia rimei şi cum ea - rima - poate oferi sau poate lua dinamica unui sonet. Rămân surprins nu doar de faptul că ai marşat pe aceeaşi parte de vorbire, dar să o şi articulezi de fiece dată...
orice observatii ar trebui, imho, derulate pe 2 planuri. in sinte, textul atrage atentia, se retine, e elocvent, are incarcatura ideatica, suna plin. in treacat, la a 2-3 a lectura nici pe mine nu maz mai supara la ureche "prostie" in antepenultimul vers. apoi ma alatur oarecum acelei observatii care ii atribuie o doza de proza. prefer deci sa-l receptez ca un poem cu structura poetica incompleta, ceea ce imo nici nu strica, dar in nici un caz nu are structura unei proze. eram curios cum scrie proza autorul uneor poeme consistente. rim
exprimare aforistică, ponderată metaforic - melanjul e reușit, incită chiar și narativ fragmentele/strofe se leagă prin fire de sens - tehnică de ghem de zăpadă, de trepte combustibile aș remarca: "Cînd o văd oamenii îi ating sînii. Să le poarte noroc. Unul chiar a cîștigat o excursie în Anzi. Nu s-a mai auzit nimic de el." - ludic adânc "Ei vin cu puștile lor cînd trag puștile fumegă ca o femeie de după o noapte de dragoste." - inedit metaforic (minus ligamentul grăbit "fumegă ca") "Din cînd în cînd îmi traduce un cuvînt dar o femeie fără limba ei secretă e ca un melc fără cochilie. Cînd cresc femeile ocupă tot pămîntul."- surâs filosofic - definiție/sentință aș modifica: "Nimeni nu strigă în gura mare că e fericit." - ba eu cred că nefericirea și fericirea - ca stări extreme ale durerii și bucuriei, se strigă - există și situații în care nu (mai degrabă suferința se pe-trece în tăcere), dar asta nu justifică acel "nimeni" - variantă: "Unii se feresc să strige în gura mare că sunt fericiți." "Apoi adoarme cu gura deschisă. Ea știe cînd se intră în oameni se intră pe gură." și "Cînd ajung acasă intru pe gură iubita mea e ghemuită în pat." - imaginea cu intratul pe gură e oarecum "de graniță" și, așa cum sugera, oarecum justificat, și Emil-hialin la "Allienterul" meu, cred că s-ar merita evitată, pentru clarul non-biblic al întregului
Da. De lucrat un pic la partea cu menstra insa pot spune fara sa-mi fie teama ca gresesc uite un text! Pana la urma, nimeni nu e profet in tara lui si aici se opreste orice urma de orgoliu. Mi-era dor sa citesc un text bun de Virgil Titarenco, si uite ca l-am citit aici, mai bine mai tarziu decat niciodata, cu tot cu acest infam invectiv :-) "iubito", care pana la urma e sanatos pana in maduva oaselor. Ma gandesc la tine ca la o capodopera... constructiva gandirea asta. Andu
draga Adrian, fi sigur ca am inteles ca vrea sa fie tele M(oldova) dar mi se parea mai normal sa fie telemold (or something else). in orice caz, merci. dar am incercat, dragii mei. am incercat. se incarca si incepe la timpul 00:00 un video care are ... 42:02 minute. pot sa astept 1 minut, 2, se deruleaza, povesti cu demolari si proteste la forus, astarostoae, etc. si tot asa, 01:36, 02:00 si tot nu se poate forward la minutul 36. sint pe FF 7 (daca asta ar avea vreo importanta). dar nu. am facut si pauza. continui. minutul 02:46. fac ceva gresit?. dragii mei, am editat flmulete flash, ma pricep macar oleacă. dar perseverez. uite, am incercat si pe IE 8. tot aia. trec minutele. pe FF sint la minutul 03:56. hai că devine caragialească situația. și nici nu se merită probabil. dar nu. nu am ajuns acolo.
ok dupa vreo 5 minute am reusit sa il pacalesc sa se incarce pina la min 24.
pe bune dragii mei, sa mearga cineva la cei de la telem si sa le spuna ca nu se face asa un snippet de reportaj pe flash. incercati cbs, sau nbc sau cnn. faci pe segmente de 5 -10 minute. si le pui intr-o lista cu titluri ca lumea sa aleaga ce vrea sa vada. in plus iti salvezi si bandwidth. care costa. sint la min 27. perseverez.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
cum te intereseaza parerea cititorilor, mie imi pare ca textul e bun asa cum e, cu "bucata de carne" in el. e vie si doare
pentru textul : Cântecul unei chemări nerăspunse demeșteșugite cosițe împletești tu din drumuri și pîraie. eu plec cu mireasma de cetină, tu rămîi de mai veghează cărarea a cărei naștere ne-ai vestit. îți las o peniță și, de-i vei afla un nume, să-l scrii pe-o dimineață.
pentru textul : inscripție în trei nuanțe deUite c-am să spun asta, cu tot riscul de a vă supăra: ați luat una bucată subiect super și n-ați făcut mare lucru cu el. Tot citeam și citeam și nu m-am putut opri să nu mă întreb: așa, și? M-ați făcut să-mi aduc și eu aminte de o colegă de generală, de etnie romă, și de o vecină de bloc cu care m-am jucat ani de zile în copilărie, și toate astea cu nostalgie, și de ceea ce o făcea pe ea deosebită, dar nostalgia mea a venit din amintirile mele, nu pentru că proza dvs a reușit să transmită ceva din ceea ce reiese doar la nivel logic că ați intenționat... Poate sunt eu cârcotașă, dar mă întreb de ce Lăzărică Cerbu nu reușește să iasă din anonimat în proza aceasta, dacă este clar că a ieșit din anonimat, îndrăznesc a spune, în amintirile dvs.
pentru textul : Ucenic din Țigănie deCred ca daca ai citat corect, Nicolae. Impresia mea a fost (si este) ca iti motivezi retragerea prin faptul ca ti-o cere cineva. Mi s-a parut simptomatic acest lucru. Adica, daca vrei sa pleci, pleci. Dar pleci pentru ca tu hotarasti asta. Nu pentru ca ti-o cere cineva. De aici neclaritatea. Eu nu am sa intervin cind un autor pe Hermeneia ii spune altul autor ca scrie prost. Chiar daca nu este adevarat. Poate am sa scriu un comentariu in care am sa spun ca scriitura e buna. Dar incerc sa nu impiedic dialogul sau polemica. Apoi, cred ca sintem copii mari si cred ca putem sa nu ne luam jucariile si sa plecam ori de cite ori ne-a suparat cineva. Oamenii spun multe lucruri pe Hermeneia si in masura posibilitatilor ne straduim sa moderam ca dialogul sa fie regulamentar. Tu ne spui ca nu moderam suficient. Altii ne spun ca moderam prea mult. Cred ca iti dai seama de dilema. Dar voi investiga pentru ca nici un membru Hermeneia nu poate pur si simplu sa "recomade" altuia plecarea. Dar chiar daca se intimpla, asa cum spuneam, sintem copii mari si putem sa mai si spunem altora ca "nu mor caii cind vor ciinii". Parerea mea. Nu inteleg expresia "eu nu fac parte din categoria elitistilor, sunt omul acela simplu din parodia recenta a lui Nincu, un om care stie ceva mai mult decat cei din urma sa, dar nu suficient sa fie important." Pe Hermeneia sint tot felul de oameni. Eu de exemplu sint un om obisnuit. Nici elitist si nici altfel. Si cred ca am fost disponibil in masura posibilitatii la cit mai multi dintre membri. Cred insa ca absolut nimeni de aici nu are nici cel mai vag habar despre efortul acestor 4 ani de a mentine Hermeneia. Efort care de foarte multe ori l-am facut aproape singur. Si nici despre efortul pe care il fac absolut singur (tehnic si administrativ) ca sa migrez acum Hermeneia de pe v.1 pe 2.0. Tocmai de aceea toate aceste mici hirjoneli si capricii mi se par aproape copilarii pe linga nenumaratele ore de nesomn si munca migaloasa. Deci, ca sa fie clar, nu inteleg de ce defilezi cu o astfel de "smerenie". Nu inteleg ce vrei sa demonstrezi. Mai ales ca expresia "un om care stie ceva mai mult decat cei din urma sa, dar nu suficient sa fie important" mi se pare relativ ipocrita. Parerea mea. " V-as incurca fiindca este posibil sa nu inteleg creatiile, ar trebui sa ma certati si sa ma penalizati fiindca urasc diacriticele si comit greseli typo, chiar conjug aiurea cate un verb... " Faptul ca nu intelegi o creatie e problema ta. Nimeni nu e obligat sa inteleaga totul. Faptul insa ca urasti diacriticele sau comiti greseli de tiparire sau de gramatica intra sub incidenta regulamentului pe care te-ai angajat de buna voie si nesilit de nimeni sa il respecti. Pe de alta parte ma indoiesc ca vreun site de literatura care se respecta va accepta sa postezi texte neglijente ca aspect gramatical. Parerea mea. " Apoi mi se nazareste cateodata sa fac pe criticul sau pe filozoful, am o idee fixa cu moralitatea, imi sare repede tandara, refuz sa citesc exprimarile din limbi altele decat cea romana, ba chiar pledez pentru romaneasca veche din popor si cultiv imbogatirea si redescoperirea acesteea. In concluzie sunt un salbatic si, deci, nu putem avea puncte/interese comune." Daca esti antisocial aceasta este problema ta. Nu cred ca ti-o pot rezolva eu sau altii de aici. Exista specialisti pentru asta. Iar daca chiar esti antisocial probabil ca nu iti vei gasi locul in nici o comunitate sociala. Iar asta mi se pare trist. Dar ramine parerea mea. "stiu, imi veti raspunde ca noua versiune primeste si... prostii. Ei, asta e: nu pot sa ma conving ca sunt prost. Am toate defectele, numai prost nu ma simt." Cred ca faci o regretabila eroare semantica. Exista o diferenta fundamentala intre a scrie prost si a fi... prost. Iar daca nu o intelegi este foarte trist si nu cred ca te pot ajuta eu. In orice caz eu personal nu cred ca esti prost. Si nici nu cred ca Hermeneia a numit prost pe cineva vreodata. Dar eu nu te pot ajuta sau obliga sa vezi corect lucrurile daca tu insisti sa le vezi cum vrei tu. Devine un consm inutil de energie si timp. Se va face cum vrei tu. Iti doresc succes pe mai departe.
pentru textul : hermeneia 2.0 deNicole Pottier, Observația dumneavoastră este pertinentă. Ați observat cât se poate de exact că acest poem conține o doză vizibilă de ironie. Nu vreau să folosesc cuvinte prea mari sau un neolimbaj de lemn, dar aș spune că întregul poem este un zâmbet (amar) generat de robotizarea consumistă pe care o suportă individul în societatea postmodernă. Vă mulțumesc mult pentru comentariu, Mircea Florin Șandru
pentru textul : zâmbete curg din gura femeii gonflabile deSuperbă imagine! Cine este autoarea?
pentru textul : de Nașterea Domnului deTextul însă ar trebui modificat pentru a fi adresat în mod unitar.
Propun adresarea la persoana a doua singular, fiind mai directă
'Cu prilejul Praznicului Nașterii Domnului, Hermeneia îți dorește Sărbători Fericite, pace cu alții și pace cu tine însuți.'
Varianta la plural ar suna
'Cu prilejul Praznicului Nașterii Domnului, Hermeneia vă dorește tuturor Sărbători Fericite, pace cu alții și pace cu voi înșivă'... ceea ce sună cam distant.
Așa cum este acum însă în opinia mea este incorect dpdv gramatical, deși toată lumea înțelege, desigur, mesajul.
A
e un text de 5 minute. scris in joaca. nici macar nu-mi dadeam seama daca se merita sa-mi mai bat capul cu el. asa ca l-am bagat in nisip.
si da, "iar-ul" m-a deranjat si pe mine cand l-am recitit dupa postarea aici. corecte si celelalte observatii.
virgil - n-am. mai ales cu mine. o sa-l iau putin la periat.
pentru textul : Matrioska defrumoasa ultima strofa, intr-adevar...dar cred ca zece are semnificatii mult mai adanci si, de ce nu?, mult mai demne de a fi exploatate liric, decat cele la care te-i referit la inceputul textului. P.S: nu-s de-acord cu ideea din strofa a doua! :) dar, fireste, asta tine de convingerile mele, nu de valoarea versurilor.
pentru textul : Superstiție deorice i-ai face, arta ramane curata. sa-mi lasi un semn daca vii.
pentru textul : La BUCHAREST MUSIC FILM FESTIVAL 2011 "se dă" artă gratis! deScrisul tau evolueaza sau zadarniciile pun stapanire pe teritoriul carnurilor? Textul este sincer si percutant. Nu inventezi. Multi ar putea sa invete de la tine ce este poezia. Chiar daca nici tu nu stii ce este decat atunci cand.
pentru textul : athelophobia deun text în care autorul, abținându-se să facă (în mod juvenil și pompos) filosofia chibritului, este în stare să sugereze ceva de „dincolo de bine și de rău”, în terminologia lui Neitzsche, fără să cadă în nihilismul acestuia; dimpotrivă. Si valorizează, implicit, o altă latență a unor texte ale lui Basarab Nicolescu, cea care se îndreaptă spre «Apofatic». Diferită ca de la cer la pământ de cea «logicistă» (cu al său «terț inclus» plecând de la o interpretare - și ea parând, cel puțin pentru mine, deformatoare – a lui Lupașco care ne plasează, în cadrul „Transdisciplinarității” nu DINCOLO ci ÎNTRE bine și rău). Prin urmare, „Penița”
pentru textul : Conștiința morală într-o etică postmodernă decred că ești într-o formă bună literar vorbind, în ultima vreme și asta nu face decât să mă bucure. deosebit începutul: "singur și trist în fața unei tastaturi negre precum o patinatoare într-o rotire corelată cu tine, îmi vin gânduri ascuțite, să intru pe gheață, să țip înecat, poate ca un fanatic cu o grenadă în gură"
pentru textul : singur și trist în fața unei tastaturi negre deAdrian, nu este vorba aici de a aduce o notă în plus faţă de ceea ce exprimă chiar expresia cu pricina. Totul porneşte de la un episod despre care nu voi povesti, acesta este motivul pentru care am şi răspuns bref. Deci, exprimarea în cauză este punctul de plecare al textului. Nici să nu te gândeşti la snobism - că nu mă caracterizează, şi cred că ai observat asta din cât m-ai citit. Eu chiar nu prea folosesc titluri/ termeni/ inserţii ş. a. într-o limbă străină sau, în orice caz, se întâmplă rarisim, spre deosebire de un procent apreciabil de autori contemporani. Însă, recunosc, mi-ar plăcea să cochetez cu expresii de genul celei în discuţie, de ce nu, dacă şi-ar avea momentul şi locul potrivite.
Andu, ai înţeles foarte bine treaba cu lianţii, aşa că nu am ce să explic. În ceea ce priveşte acel „pe”, într-adevăr, scuze, am omis („m-am făcut că plouă”- în limbajul tău). Uite cum stă treaba:
„...
peste aşezarea îngrămădită
între fălcile muntelui,
ca o halcă de săturat sălbăticia”. Cu asta, cred că te-am lămurit cum este cu lianţii. Când sunt prea mulţi, construcţia se poate prăbuşi la fel de bine ca atunci când nu sunt suficienţi. Este vorba de un echilibru, de acel bun-simţ al folosirii. A nu se exagera!
În ceea ce priveşte versul eminescian, desigur că cel mai bine este cum a spus poetul: „dintre sute de catarge”, dar în niciun caz nu ar fi sunat bine "dintre câte catarge" ( "din câte catarge" ar fi fost altceva, dacă s-ar fi pus problema unui astfel de vers, desigur). Aşa că, prepoziţia „din” are rostul ei indiscutabil.
Şi, revenind la textul de faţă, "din câte uşi ar fi putut nimeri", ar fi mers cum zici tu dacă aş fi scris: "dintre uşile la care ar fi putut nimeri", însă e cu totul altceva, nu ca idee, ca exprimare.
Mulţumesc, amândurora, pentru implicare şi atitudine.
Vă aştept oricând,
Ottilia Ardeleanu
pentru textul : one way ticket deFelicitari pentru interviu! Este un demers interesant care onoreaza atat autorul cat si site-ul. Sper ca si curiozitatea celorlalti sa fie deschisa spre filosofie si spre cartile lui Viorel Cernica.
pentru textul : Despre căile filosofării desi atat, daca vrea sa ramana melcul. in rest, textul e scris "in memoriam" vladimir
pentru textul : se duc pe rând, priveşte-i vladimir dedeci, ma trimiti pe ultima pagina. multumesc, doamne
pentru textul : coming soon deDe acord cu domnul Virgil Titarenco. Domnule Laurențiu, cu mai mult curaj, lăsați-vă scris de poezie. Un autor mai putin experimentat, la inceput de drum, abordeaza mai mult o forma apropiata de prozodie. Poeziile cu esenta, vin mai tarziu, dupa ce autorul reuseste singur sa decanteze, in functie de abilitatile, talentul si experienta acumulata. Cateva sugestii. Poezia este ca si sculptura. Zace intr-un munte de cuvinte. Hm, realizez ca tocmai am scris un aforism. Numai bine.
pentru textul : Dor indoor deO frumoasa ruga, pe masura unui suflet deopotriva inclinat spre "degustarea" miracolului si care stie sa valorizeze experienta personala intr-un discurs echilibrat, nuantat in limitele rezonabilului, parca tocmai pentru a nu prelungi granita subiectivitatii trairii transpuse in vers pana spre o limita ce l-ar face incognoscibil si lipsit de universalitate. Bucuros de citire.
pentru textul : Există în decembrie o seară deAdriana, e foarte posibil să fi fost ceea ce tu definești corect ca 'automatism al lecturii'. Dar nu a meritat polemica ulterioară cu Virgil? Cinstit... mie chiar mi-a plăcut și e un lucru care ne mai cheamă la lupta ideilor și ne mai dezmorțește spiritele în lumea asta adormită.
pentru textul : de unde cuvântul nu poate ajunge deFinalmente ai scris aici un poem cu adevărat reușit. Păcat că nu l-ai scris mai devreme, poate câștigai concursul de poezie în loc de punk și iaurt de vacă =))
P.S. offtopic Văd că Huțopilă de când a câștigat cam tot ce se putea câștiga la primul concurs pe Hermeneia s-a cam dat la fund, ca huțulii. Oare se simte cu musca pe huciulă?
a) o mica greseala: "mireazma" e mireasma, chiar daca e cuvint de origine slava (mirizma). b) repetitia "ierbii" ar vrea sa accentueze, dar nu stiu daca ajuta. ceva mai cerea poezia asta cu un asemenea titlu. parca. dar si asta e o parere. te mai gindesti tu.
pentru textul : levitația ca stare a firescului deV-am obisnuit cu ceva?????????? E grav atunci, foarte grav. Asta inseamna ca trebuie sa va dezobisnuiesc. Merci de apreciere
pentru textul : yin și yang deAndu, m-ai pus și tu pe gînduri. Tu spui că e suficientă doar schimbarea aceea? Mie încă mi se pare oarecum prea explicit. Deși... uneori în proză mai lungă astfel de amănunte mai apar. Hm. Mă mai gândesc, merci.
pentru textul : Fără oglindă. Muscari. deAdică, tu ştii foarte bine ce presupune variaţia rimei şi cum ea - rima - poate oferi sau poate lua dinamica unui sonet. Rămân surprins nu doar de faptul că ai marşat pe aceeaşi parte de vorbire, dar să o şi articulezi de fiece dată...
pentru textul : Decembrie deorice observatii ar trebui, imho, derulate pe 2 planuri. in sinte, textul atrage atentia, se retine, e elocvent, are incarcatura ideatica, suna plin. in treacat, la a 2-3 a lectura nici pe mine nu maz mai supara la ureche "prostie" in antepenultimul vers. apoi ma alatur oarecum acelei observatii care ii atribuie o doza de proza. prefer deci sa-l receptez ca un poem cu structura poetica incompleta, ceea ce imo nici nu strica, dar in nici un caz nu are structura unei proze. eram curios cum scrie proza autorul uneor poeme consistente. rim
pentru textul : nici măcar elena deexprimare aforistică, ponderată metaforic - melanjul e reușit, incită chiar și narativ fragmentele/strofe se leagă prin fire de sens - tehnică de ghem de zăpadă, de trepte combustibile aș remarca: "Cînd o văd oamenii îi ating sînii. Să le poarte noroc. Unul chiar a cîștigat o excursie în Anzi. Nu s-a mai auzit nimic de el." - ludic adânc "Ei vin cu puștile lor cînd trag puștile fumegă ca o femeie de după o noapte de dragoste." - inedit metaforic (minus ligamentul grăbit "fumegă ca") "Din cînd în cînd îmi traduce un cuvînt dar o femeie fără limba ei secretă e ca un melc fără cochilie. Cînd cresc femeile ocupă tot pămîntul."- surâs filosofic - definiție/sentință aș modifica: "Nimeni nu strigă în gura mare că e fericit." - ba eu cred că nefericirea și fericirea - ca stări extreme ale durerii și bucuriei, se strigă - există și situații în care nu (mai degrabă suferința se pe-trece în tăcere), dar asta nu justifică acel "nimeni" - variantă: "Unii se feresc să strige în gura mare că sunt fericiți." "Apoi adoarme cu gura deschisă. Ea știe cînd se intră în oameni se intră pe gură." și "Cînd ajung acasă intru pe gură iubita mea e ghemuită în pat." - imaginea cu intratul pe gură e oarecum "de graniță" și, așa cum sugera, oarecum justificat, și Emil-hialin la "Allienterul" meu, cred că s-ar merita evitată, pentru clarul non-biblic al întregului
pentru textul : al patrulea cîntec de dragoste deDa. De lucrat un pic la partea cu menstra insa pot spune fara sa-mi fie teama ca gresesc uite un text! Pana la urma, nimeni nu e profet in tara lui si aici se opreste orice urma de orgoliu. Mi-era dor sa citesc un text bun de Virgil Titarenco, si uite ca l-am citit aici, mai bine mai tarziu decat niciodata, cu tot cu acest infam invectiv :-) "iubito", care pana la urma e sanatos pana in maduva oaselor. Ma gandesc la tine ca la o capodopera... constructiva gandirea asta. Andu
pentru textul : moebius love for angels II dedraga Adrian, fi sigur ca am inteles ca vrea sa fie tele M(oldova) dar mi se parea mai normal sa fie telemold (or something else). in orice caz, merci. dar am incercat, dragii mei. am incercat. se incarca si incepe la timpul 00:00 un video care are ... 42:02 minute. pot sa astept 1 minut, 2, se deruleaza, povesti cu demolari si proteste la forus, astarostoae, etc. si tot asa, 01:36, 02:00 si tot nu se poate forward la minutul 36. sint pe FF 7 (daca asta ar avea vreo importanta). dar nu. am facut si pauza. continui. minutul 02:46. fac ceva gresit?. dragii mei, am editat flmulete flash, ma pricep macar oleacă. dar perseverez. uite, am incercat si pe IE 8. tot aia. trec minutele. pe FF sint la minutul 03:56. hai că devine caragialească situația. și nici nu se merită probabil. dar nu. nu am ajuns acolo.
pentru textul : Virtualia XIII - mulţumiri, mirări şi poezie la Iaşi deok dupa vreo 5 minute am reusit sa il pacalesc sa se incarce pina la min 24.
pe bune dragii mei, sa mearga cineva la cei de la telem si sa le spuna ca nu se face asa un snippet de reportaj pe flash. incercati cbs, sau nbc sau cnn. faci pe segmente de 5 -10 minute. si le pui intr-o lista cu titluri ca lumea sa aleaga ce vrea sa vada. in plus iti salvezi si bandwidth. care costa. sint la min 27. perseverez.
" de umbră, de ambră"
Sună hilar. N-are sens şi logică.
"sparg lunecarea." Versuri ca acestea fac şi copiii din grupa pregătitoare.
pentru textul : Reverie deRepetiţiile obsesive şi total inutile strică toată poezia
pt ca a fi acasa, cu dragostea ta, mai ales de craciun, inseamna a fi in Rai. iar daca vii din Iad, te invidiez.
pentru textul : miros de pin deam niste typo, da le scuzi tu!
Ei bine, Cristian? În absența unui răspuns în 24 de ore, vom fi nevoiți să luăm noi măsuri referitor la acest text.
pentru textul : Mic tratat de scris parodii dePagini