îmi place acest text, îmi face bine acest text. este o undă grațioasă în lirica feminină de astăzi, contrară axei ce începe de la nina cassian până la "brutalitatea" angelei marinescu, dar înscriindu-se pe culoarul de la maria banuș până la sensibilitatea superbă a constanței buzea.
că îmi plac poeziile Danielei, deja nu mai este o noutate. aici am fost atras într-o poveste care te păcălește. scrisă impecabil nu știi dacă nu cumva tristețea acea resemnată, pentru că poemul îmi lasă impresia de resemnare, este locul unde iarna este cea mai frumoasă. am ajuns seara pe text, și vorba lui Vlad, contrar tonalității, este tonifiant. mi-a plăcut mult, Daniela! seară plăcută!
dacă apa rece de dimineață e forțată atunci și revigorarea viselor e forțată. aici e cheia poemului de fapt: a fi realist în dragoste, fără avioane verzi pe pereți...:) penița ta e o surpriză plăcută de altfel nici n-am mai avut onoarea bucuros să te cunosc Ioana! a: și sărbători line, cu pace!
efectiv emotionant, întăresc aici ce spune Aranca si merg mai departe: "tăiați vițelul cel gras tatăl risipitor e acasă dați-i inelul cel scump tatăl risipitor e prea beat"
În primul rând mulţumesc frumos pentru lectură şi semn, stimată Anna – Nuţa Crăciun. Mă întreb dacă nu cumva, fără să ştim, paşii noştri nu s-au intersectat prin judeţul ăsta devastat (economic).
Dar nu despre asta e vorba în acest poem, ci despre zădărnicia şi neantul ce pun stăpânire pe omul conştient de inconsistenţa sa. Despre drama inconsistenţei eului, cu manifestările sale lirice în călătoria prin realul istoric, rezonând cu inconsistenţa şi precaritatea acestei realităţi cu valorile sale cu tot, zise absolute. Chiar în bronzul, gândit de cei vechi mai tare decât moartea, stă ascuns şi lucrează letal viermele.
P.S. Probabil, nu trebuia să explic acest text, să nu se interpreteze altfel. Am făcut-o!! Înapoi nu mai dau acum. Încă o dată mulţumesc. Numai bine vă doresc. Zapata.
p.s. Am să "curentez" versul "ăla lung". Să se-nveţe minte!!
sunt cel dintâi anotimp al rugăciunii
din mine pisicile se năpustesc în păsări
prin ochiul închis
aducerea împreună a palmelor
e doar un ierbar în care dorința se usucă până la sânge
urmează punctul
văzut de aproape o sală cu scaune goale
printre care judecătorii alunecă plictisiți
și tu
formă în care lumina
toarnă continuu imaginile
unui alt anotimp
rescris, posibil simplificat... multam de cele scrise! incropit e tot textul:)
"M-a impresionat la Adriana, când ne-am auzit prima dată, vocea... era plină de un optimism feminin, o voce proaspătă, care mi-a rămas cumva plăcut și admirativ pe timpan." asta a fost și impresia mea, Paul. mă bucură reacția ta.
altfel, aș vrea să-ți spun că te apreciez dar vezi o prietenă îmi spunea ieri- cred că între tine și Paul e ceva! așa că mai bine tac, dar tu știi.
o viziune a ascensiunii, evolutiei propriului eu. compozitia are o fluenta aparte prin forta dinamica a imaginilor. e interesant daca ai compus in romana si ai tradus sau invers si ma intreb asta pentru ca recurgi la o serie de genitive. totodata e interesant cit de puternica este influenta unei limbi asupra alteia, literar vorbind.
Alina, mulțumesc frumos pentru popas și apreciere!
Marga, a descrie o acțiune și motivația ei îmi pare un demers literar destul de clar. chiar sugestiv. însă nu e prima oară când logica 'au înțelesurile te necăjesc. nu am să stau să îți explic poemul. vorba unui defunct: te las să îți bați capul singură. insistă pe la colțuri. hm, parcă sună mai bine în acest context:)
Aha. Ce nu-mi place e că ea e fiica văcarului și că el paște caprele. În rest, cel mai bun vers e aproape o proză "ce rost ar avea iubito sunt orb". Și sfârșitul e bun. Uneori pur și simplu nu te poți abține ;-) Care cu ce-a venit de-acasă, cam așa... Știi, nu-i așa, că abia acum îți vei da seama dacă ai avut sau nu dreptate cu... "fără comentarii"? :-) Dar eu tot zic: e păcat de subtitlu, Monica...
Da, mi-ați dăruit aici un rotund deja domnule Gorun, pentru care se cuvine să vă mulțumesc cu o plecăciune.
Îmi amintesc (de data aceasta liber) de acea încercare la care don juan îl supusese pe castaneda... legat aparent fără nicio scăpare de un stâlp, el face un atac de panică dar nu observă acea foarfecă de lângă el cu ajutorul căreia s-ar fi putut imediat elibera.
Mi-a plăcut în mod deosebit și mă consider privilegiată că am citit aceste două materiale ale Dvs. domnule Manolescu Gorun aici pe Hermeneia și că am putut schimba cu Dvs. câteva opinii. Stilul Dvs. documentat, concret dar totodată creativ, uneori intrigant, începe să-mi devină plăcut familiar.
Vă mulțumesc și vă mai aștept,
Margas
uitasem: "paraleli" era cuvantul cheie... si am atins si chipul papusii. nu-mi spune ca e de portelan ca eu sunt mereu neatenta la jocuri in care se trage ceva si la mijloc e sfoara... :(
pentru pasajul acesta care merită din plin evidențiat:
doar universul nostru devine rotund și simplu
te trezești din senin gîndindu-te la primul sărut
sau la ce rost au afișele motivaționale
pe pereții unui coridor
cînd toate neoanele sînt arse
e noapte amorțești de frig
pe un tomberon de gunoi
și se face brusc crăciun
îți vine să îți intri în propriul pîntec
să te cuibărești printre mațe calde și coaste să asculți
la nesfîrșit
o noapte preasfințită
Ela, dacă te uiți cu atenție, sunt exact 5 texte la Proză, de la fiecare subsecțiune câte unul. Mulțumesc pentru părerea ta. Lucrurile se schimbă. Luna viitoare va fi altceva, poate. Ineditul și surpriza contează. Surprizele pot fi și mai puțin plăcute. Există bine și rău? Sunt relative, suntem relativi. Vă mulțumesc.
Sorin, scuze pentru confuzie. Initial (si eu nu urmaresc la ce stadiu al evolutiei siteului s-a inscris cineva) am avut aceasta idee, de acolo si prima varianta a e-mailului. Pe parcurs am ajuns la concluzia ca vreau/vrem sa implementam "regula celor doua luni" in varianta relativa nu in cea absoluta (daca intelegi ce vreau sa spun). Daca motivul este o neintelegere generata de mine atunci nu este nici o problema, am acordat si in alte situatii dispense. Esential este daca am inteles cu toti regula si o aplicam. In contextul acestei reguli, de exemplu, eu pot, if I choose to do so, sa postez texte pe care le-am postat pe siteul pe care am postat pina in decembrie, anul trecut. Sint trei luni de atunci. Nu inteleg ce vrei sa spui prin "mă gîndeam că prin feed-back, hermeneia nu va face "ceea ce face altcineva"". Eu personal nu am nimic cu nimeni aici pe hermeneia, nu am nici prieteni si nici dusmani si nici favoritisme sau antipatii. Am citeva principii - pe unele inca le mai pritocesc - si pot fi gasite in regulament.
nu cred ca-i nimic condamnabil in reconvertirea simbolurilor din poezia populara, dar mi se pare ca cele doua versuri din final sunt un fel de clopotel atarnat de gatul pisicii.
am senzatia ca textul asta nu mai e o redepozitare a unui text postat in alta parte. mai am senzatia totusi ca am mai citit expresia asta "buzunarul cu vise" pe undeva. o fi vin de anul asta dar expresia "mi-au amintit irevocabil că sunt femeie." e destul de plata (zic eu). dar, anyway, imi place ca perseverezi
un text ce are șanse semnificative să devine un „clasic”. întoarcerea la modul tradițional de a scrie este de data aceasta excelentă. alegerea bucății muzicale, la fel. un text care pentru mine este fără cusur. și nu mă entuziasmez prea ușor de obicei.
mulțumesc și pentru că m-ai introdus în lucrările lui Abel Korzeniowski. necunoscut mie pînă acum.
aplauzelor...astea nu au cum sa imi fie de ajutor.
multumesc, Virgil. il las sa se aseze cateva zile si pe urma o sa vad ce schimbari ii aduc. daca merita.
Domnule Ghilea, habar nu am cine esti. La noi aici pe Hermeneia vine multa lume. Eu vreau insa sa iti urez bun venit si sa iti spun ca de multa, multa vreme nu mi-a fost dat sa citesc un text mai reusit, mai tulburator si mai fantastic. Asa cum spuneam, nu stiu cine esti. S-ar putea sa fii un scriitor consacrat sau un adolescent care a inceput sa scrie. Daca iti completezi profilul vom sti mai bine. Pentru ca textul tradeaza o mina sigura. Am sa recunosc ca in ultima vreme a inceput si pe mine sa ma fascineze existenta si cultura huțulilor. Si nu stiu daca e sau nu din cauza ca unul din bunicii mei avea radacini in Galiția iar altul era bucovinean. Am citit pur si simplu fermecat textul. Mi-a amintit de noptile vacantelor copilariei in vaile intunecate ale muntilor din nordul Ardealului sau in Bucovina. De noptile acelea si de povestile neasemuite ale batrinilor. Te felicit.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
mie, Adrian, pântec îmi sună cumva... roditor:) mulțumesc!
pentru textul : aruncai verigari spre mine deSebi, mulțumiri pentru lectură, aprecieri, observații!
seară frumoasă, oameni buni!
îmi place acest text, îmi face bine acest text. este o undă grațioasă în lirica feminină de astăzi, contrară axei ce începe de la nina cassian până la "brutalitatea" angelei marinescu, dar înscriindu-se pe culoarul de la maria banuș până la sensibilitatea superbă a constanței buzea.
pentru textul : acolo e cea mai frumoasă iarnă decă îmi plac poeziile Danielei, deja nu mai este o noutate. aici am fost atras într-o poveste care te păcălește. scrisă impecabil nu știi dacă nu cumva tristețea acea resemnată, pentru că poemul îmi lasă impresia de resemnare, este locul unde iarna este cea mai frumoasă. am ajuns seara pe text, și vorba lui Vlad, contrar tonalității, este tonifiant. mi-a plăcut mult, Daniela! seară plăcută!
dacă apa rece de dimineață e forțată atunci și revigorarea viselor e forțată. aici e cheia poemului de fapt: a fi realist în dragoste, fără avioane verzi pe pereți...:) penița ta e o surpriză plăcută de altfel nici n-am mai avut onoarea bucuros să te cunosc Ioana! a: și sărbători line, cu pace!
pentru textul : Lonely people can`t jump deun poem bun dacă nu s-ar dilua în manierism
pentru textul : necro inc. deefectiv emotionant, întăresc aici ce spune Aranca si merg mai departe: "tăiați vițelul cel gras tatăl risipitor e acasă dați-i inelul cel scump tatăl risipitor e prea beat"
pentru textul : puls 0 deMulţumesc, Sorin, pentru semn. Nu-i nimic bătut în cuie, se mai poate lucra pe text.
pentru textul : Pentru învinşi nu este loc între îngeri! deMarina, n-o să pot scrie în ritmul și la înălțimea receptării tale. Mulțumesc.
pentru textul : Străină deÎn primul rând mulţumesc frumos pentru lectură şi semn, stimată Anna – Nuţa Crăciun. Mă întreb dacă nu cumva, fără să ştim, paşii noştri nu s-au intersectat prin judeţul ăsta devastat (economic).
pentru textul : Viermele din bronz deDar nu despre asta e vorba în acest poem, ci despre zădărnicia şi neantul ce pun stăpânire pe omul conştient de inconsistenţa sa. Despre drama inconsistenţei eului, cu manifestările sale lirice în călătoria prin realul istoric, rezonând cu inconsistenţa şi precaritatea acestei realităţi cu valorile sale cu tot, zise absolute. Chiar în bronzul, gândit de cei vechi mai tare decât moartea, stă ascuns şi lucrează letal viermele.
P.S. Probabil, nu trebuia să explic acest text, să nu se interpreteze altfel. Am făcut-o!! Înapoi nu mai dau acum. Încă o dată mulţumesc. Numai bine vă doresc. Zapata.
p.s. Am să "curentez" versul "ăla lung". Să se-nveţe minte!!
sunt cel dintâi anotimp al rugăciunii
din mine pisicile se năpustesc în păsări
prin ochiul închis
aducerea împreună a palmelor
e doar un ierbar în care dorința se usucă până la sânge
urmează punctul
văzut de aproape o sală cu scaune goale
printre care judecătorii alunecă plictisiți
și tu
formă în care lumina
toarnă continuu imaginile
unui alt anotimp
rescris, posibil simplificat... multam de cele scrise! incropit e tot textul:)
pentru textul : echinox fără peron pe partea dreaptă de"M-a impresionat la Adriana, când ne-am auzit prima dată, vocea... era plină de un optimism feminin, o voce proaspătă, care mi-a rămas cumva plăcut și admirativ pe timpan." asta a fost și impresia mea, Paul. mă bucură reacția ta.
altfel, aș vrea să-ți spun că te apreciez dar vezi o prietenă îmi spunea ieri- cred că între tine și Paul e ceva! așa că mai bine tac, dar tu știi.
pentru textul : Adriana Lisandru - despre ea, niciodată deo viziune a ascensiunii, evolutiei propriului eu. compozitia are o fluenta aparte prin forta dinamica a imaginilor. e interesant daca ai compus in romana si ai tradus sau invers si ma intreb asta pentru ca recurgi la o serie de genitive. totodata e interesant cit de puternica este influenta unei limbi asupra alteia, literar vorbind.
pentru textul : חונקת את הנקודה הבלתי נתפשת שלפני הנפילה deinteresant. m-am întrebat cum ar suna asta ca și comentariu la imagine filmată.
pentru textul : Iar am vorbit. Cu tine. deAlina, mulțumesc frumos pentru popas și apreciere!
pentru textul : mă ridic din psalmi în picioare deMarga, a descrie o acțiune și motivația ei îmi pare un demers literar destul de clar. chiar sugestiv. însă nu e prima oară când logica 'au înțelesurile te necăjesc. nu am să stau să îți explic poemul. vorba unui defunct: te las să îți bați capul singură. insistă pe la colțuri. hm, parcă sună mai bine în acest context:)
filmultetul acesta ar trebui sa aibe si sunet?
pentru textul : Festivalul concurs de Teatru Brăila deAha. Ce nu-mi place e că ea e fiica văcarului și că el paște caprele. În rest, cel mai bun vers e aproape o proză "ce rost ar avea iubito sunt orb". Și sfârșitul e bun. Uneori pur și simplu nu te poți abține ;-) Care cu ce-a venit de-acasă, cam așa... Știi, nu-i așa, că abia acum îți vei da seama dacă ai avut sau nu dreptate cu... "fără comentarii"? :-) Dar eu tot zic: e păcat de subtitlu, Monica...
pentru textul : poveste de dragoste între fiica văcarului și prințul deșertului decu siguranţă yester, este un text pus în grabă. îl voi modifica. mulţumesc pentru interes.
pentru textul : din cuvintele pe care nu le găsesc III deVlad,
pentru textul : de vorbă cu tine deeu trebuie să-ți multumesc pentru versul tău care m-a fermecat!
multumesc Vlad.
Da, mi-ați dăruit aici un rotund deja domnule Gorun, pentru care se cuvine să vă mulțumesc cu o plecăciune.
pentru textul : Carlos Castaneda, Vrăjitorii Tolteci şi Tăcerea deÎmi amintesc (de data aceasta liber) de acea încercare la care don juan îl supusese pe castaneda... legat aparent fără nicio scăpare de un stâlp, el face un atac de panică dar nu observă acea foarfecă de lângă el cu ajutorul căreia s-ar fi putut imediat elibera.
Mi-a plăcut în mod deosebit și mă consider privilegiată că am citit aceste două materiale ale Dvs. domnule Manolescu Gorun aici pe Hermeneia și că am putut schimba cu Dvs. câteva opinii. Stilul Dvs. documentat, concret dar totodată creativ, uneori intrigant, începe să-mi devină plăcut familiar.
Vă mulțumesc și vă mai aștept,
Margas
uitasem: "paraleli" era cuvantul cheie... si am atins si chipul papusii. nu-mi spune ca e de portelan ca eu sunt mereu neatenta la jocuri in care se trage ceva si la mijloc e sfoara... :(
pentru textul : paraleli barbat/femeie la propunerea lui virgil depentru pasajul acesta care merită din plin evidențiat:
doar universul nostru devine rotund și simplu
te trezești din senin gîndindu-te la primul sărut
sau la ce rost au afișele motivaționale
pe pereții unui coridor
cînd toate neoanele sînt arse
e noapte amorțești de frig
pe un tomberon de gunoi
și se face brusc crăciun
îți vine să îți intri în propriul pîntec
să te cuibărești printre mațe calde și coaste să asculți
la nesfîrșit
o noapte preasfințită
frumos!
pentru textul : o noapte preasfințită deprima strofa e inceputul pentru un alt sfirsit decit cel de aici
pentru textul : alex elia-clodia şi misterul deEla, dacă te uiți cu atenție, sunt exact 5 texte la Proză, de la fiecare subsecțiune câte unul. Mulțumesc pentru părerea ta. Lucrurile se schimbă. Luna viitoare va fi altceva, poate. Ineditul și surpriza contează. Surprizele pot fi și mai puțin plăcute. Există bine și rău? Sunt relative, suntem relativi. Vă mulțumesc.
pentru textul : Cel mai, Cea mai deSorin, scuze pentru confuzie. Initial (si eu nu urmaresc la ce stadiu al evolutiei siteului s-a inscris cineva) am avut aceasta idee, de acolo si prima varianta a e-mailului. Pe parcurs am ajuns la concluzia ca vreau/vrem sa implementam "regula celor doua luni" in varianta relativa nu in cea absoluta (daca intelegi ce vreau sa spun). Daca motivul este o neintelegere generata de mine atunci nu este nici o problema, am acordat si in alte situatii dispense. Esential este daca am inteles cu toti regula si o aplicam. In contextul acestei reguli, de exemplu, eu pot, if I choose to do so, sa postez texte pe care le-am postat pe siteul pe care am postat pina in decembrie, anul trecut. Sint trei luni de atunci. Nu inteleg ce vrei sa spui prin "mă gîndeam că prin feed-back, hermeneia nu va face "ceea ce face altcineva"". Eu personal nu am nimic cu nimeni aici pe hermeneia, nu am nici prieteni si nici dusmani si nici favoritisme sau antipatii. Am citeva principii - pe unele inca le mai pritocesc - si pot fi gasite in regulament.
pentru textul : poemul cornet de semințe denu cred ca-i nimic condamnabil in reconvertirea simbolurilor din poezia populara, dar mi se pare ca cele doua versuri din final sunt un fel de clopotel atarnat de gatul pisicii.
pentru textul : poem pentru tine, Elena defuture is analogue. text destul de bun. dar parca e facut din mai multe. eu m-as fi oprit dupa primele 4 strofe.
pentru textul : kodak film deam senzatia ca textul asta nu mai e o redepozitare a unui text postat in alta parte. mai am senzatia totusi ca am mai citit expresia asta "buzunarul cu vise" pe undeva. o fi vin de anul asta dar expresia "mi-au amintit irevocabil că sunt femeie." e destul de plata (zic eu). dar, anyway, imi place ca perseverezi
pentru textul : 54321 deGD Toma, nu sunt în pană de... "soluții"!
pentru textul : icoană hoinară deun text ce are șanse semnificative să devine un „clasic”. întoarcerea la modul tradițional de a scrie este de data aceasta excelentă. alegerea bucății muzicale, la fel. un text care pentru mine este fără cusur. și nu mă entuziasmez prea ușor de obicei.
pentru textul : Din urmă demulțumesc și pentru că m-ai introdus în lucrările lui Abel Korzeniowski. necunoscut mie pînă acum.
aplauzelor...astea nu au cum sa imi fie de ajutor.
pentru textul : Oala cu lapte demultumesc, Virgil. il las sa se aseze cateva zile si pe urma o sa vad ce schimbari ii aduc. daca merita.
Domnule Ghilea, habar nu am cine esti. La noi aici pe Hermeneia vine multa lume. Eu vreau insa sa iti urez bun venit si sa iti spun ca de multa, multa vreme nu mi-a fost dat sa citesc un text mai reusit, mai tulburator si mai fantastic. Asa cum spuneam, nu stiu cine esti. S-ar putea sa fii un scriitor consacrat sau un adolescent care a inceput sa scrie. Daca iti completezi profilul vom sti mai bine. Pentru ca textul tradeaza o mina sigura. Am sa recunosc ca in ultima vreme a inceput si pe mine sa ma fascineze existenta si cultura huțulilor. Si nu stiu daca e sau nu din cauza ca unul din bunicii mei avea radacini in Galiția iar altul era bucovinean. Am citit pur si simplu fermecat textul. Mi-a amintit de noptile vacantelor copilariei in vaile intunecate ale muntilor din nordul Ardealului sau in Bucovina. De noptile acelea si de povestile neasemuite ale batrinilor. Te felicit.
pentru textul : Cojocul (Cujuh) dePagini