Slab text, pentru cine a pus mana pe carte si a studiat poezia in detaliu, acest text se apropie ridicol de pastisa. Vezi poemele amniotice ale lui Mihai Galatanu. Cateva exemple aleatorii: "Pântecul e sacul în care am încăput,/ eu singur şi cu lumea toată. Eu singur/ împreună cu lumea toată./ Pântec divin! Şi sac cusut la gură! Închisoare delicioasă,/ În care viaţa mea se lăsa depănată. Depanată. Trepanată. Direct/ pe creier./ Viaţa mea se lăsa scursă în pântec,/ Loc în care n-aveam să mă mai întorc niciodată,/ pentru că niciodată nu am ieşit./ Pântecul era pajiştea cusută la gură./ Pe care aveam să mă plimb, după moarte, viaţa toată".
Si foarte multe alte exemple din tot felul de poeme amniotice marca Galatanu.
Uite, vezi Virgil Titarenco, te comentez precum meriti. Argumentat, pertinent. Am observat ca niciunul dintre comentatori nu au vazut lipsa ta de originalitate, tocmai de aceea am hotarat sa te iluminez.
la fel, am cateva retineri privind nevoia de explicitare prezenta pe alocuri. insa, aici, ca in majoritatea textelor dvs, exista o logica clara a discursului, in limbaj specific, o atitudine proprie personajelor, care, fireste, sunt creionate dupa viziunea si trairea creatorului. mi a placut tema actuala, am zambit pe alocuri ( si eu zambesc), modul pisicher in care personajul principal pune o pb considerata de multi, cel putin la nivelul constiintei colective romanesti, si anume ca romanii sunt buni la iubit. am intalnit chiar ac idee sub forma unei teze mai mult sau mai putin poetice, cum ca am putea pune pb identitatii nationale in ac termeni. da, fireste ca divaghez in scopul unei cunoasteri autentice, practice. ca sugestie, as renunta la subtitlu. continuu sa va urmanesc, desigur, fie si peste granita. cea dintre haz si necaz, logic
Textul nu-i deloc rau insa lectorul se impiedica tocmai de chestiuni relativ simple ce tin de partea formala. Mi-a placut... "alunec în pîntecul străzii ca un reflex demult așteptat" "undeva o aromă a sunat stingerea simțurilor" Finalul... Alina a zis foarte bine.
...Găsesc inofensiv acel "fă pipi", ba chiar îl găsesc ca pată de culare care subliniază jovialitatea textului. Un pastel în mișcare, drăguț. Câteva aritmii care se aud binișor. Le știi .si tu, Francis.
Ce pot să spun? Aș începe prin a remarca ”mâna de femeie”: mult mai sensibilă, mai tandră, mai delicată și evident... încărcată de mister. Dacă nu ar fi explicit ”trădarea lui dacă”, tabloidul te-ar putea purta către un ”if” în care trădarea propriu-zisă (tentaculară) ar putea fi amputată, sau mai bine zis simplificată: redusă la întrebarea ”ce-ar fi fost dacă” rezumând doar opțiunea. Totuși nu pot să nu admit superficialitatea unei astfel de interpretări (dat fiind decorul creat) și să recunosc că absenteismul motivării, sau justificării, are farmecul lui (prozatoric vorbind). Poate tocmai asta rezumă trădarea, particularizând frame-ul de față: potențiala gratuitate a unui gest (decizie) de moment, izvorâtă probabil din frica de dependență. Cineva drag mie îmi spunea odată: ”toți dependenții caută ceea ce nu vor mai găsi niciodată: acea primă senzație unică”. De-aici și picajul, mai corect spus: vria ulterioară.
M-am regăsit, fără să vreau...
Cu drag,
"un altul intr-o exclamaţie
provocată
de vântul încurcat in părul tău
al patrulea pentru o înjurătură
când vântul s-ar opri"
- asta mi-a plăcut cel mai mult. în rest e cam plictisitor. cred că poemul necesită originalitate mai multă. ceva prin care să uimeşti.
Nu mi se pare coerent să folosești două scrieri pentru același sunet. Complicație inutilă. Dar nu e un capăt de lume, I don't really care. O să modific. Nu mi se pare important cum scrii, ci ce scrii. Multumesc de aprecierile prozei.:) M-am temut sa nu aiba un iz de pamflet politic, dar chiar nu e, sunt lucruri inspirate din momente reale.
există cîteva probleme cu acest text.
În primul rînd nu respectă condiţiile impuse de regulament cu privire la existenţa diacriticelor.
În al doilea rînd este un text foarte slab şi lipsit de practic orice valoare literară.
Nu cred că orice emoţie personală este literatură. Ţi-aş recomanda să citeşti poezie, să cieşti cum se scrie poezie. Pe aici sau prin alte locuri şi să încerci să înţelegi cam ce înseamnă un text poetic şi să încerci să scrii. Chiar dacă la început într-o cantitate mai mică.
Deocamdată acest text este de şantier.
Am spus eu că s-ar putea să mai fie membri hermeneia printre premiaţi, mai ales ca au fost şi premiile speciale. Acestea au fost acordate, pe baza ierarhiei stabilite de juriul de preselecţie, de către reprezentanţii unor instituţii si reviste (aşadar, nu de către juriul naţional), iar lucrările celor astfel premiaţi nu sunt cuprinse în antologie. Ceea ce nu înseamnă că autorii aceştia n-ar merita sa fie apreciaţi si felicitaţi. O felicit, prin urmare, şi eu pe Maricica Frumosu (a cărei diplomă a fost luată, spre a-i fi dusă in Basarabia, de catre acad. Mihai Cimpoi).
eu nu prea vad prea multe lucruri de ris in text. dimpotriva, ma gindesc ca e tare neplacut sa ai purici si ma gindesc ca e si mai neplacut pentru sarmanii oameni sa traiasca impreuna cu animale care cara paraziti din acestia.
e simplu: folosesti butonul "editeaza" de deasupra textului pe care doresti sa-l transferi; vei gasi, sub "subtitlu", butonul "santier literar" si acolo selectezi "atelier".
pentru acest "Remarc..." Asta îmi spune că nu vă scapă nimic din ce se postează pe Hermeneia. Am postat acest material dintr-o dorinţă utopică, dacă nu penibilă,de a arăta, nici eu nu ştiu cui, că in această Vale uitată de lume, de guvernanţii noştri inteligenţi şi drepţi, aş spune uitată chiar şi de Dumnezeu, dar imi lungesc lista păcatelor şi aşa destul de lungă,vroiam să arăt că aici, în Valea Jiului, mai supravieţuiesc câţiva "nebuni frumoşi" sau furioşi, care mai cred că lumea poate fi făcută mai bună, mai înţeleaptă şi mai tolerantă, prin artă şi literatură. Eu nu mai cred demult în aşa ceva...chiar dacă uneori mai am îndoieli.
Cu imaginile cred că ai dreptate. Despre cele 12 poeme trebuie să-ţi spun că nu am obiceiul de a mă repezi să public pe site-uri chiar tot ce "comit" sau cel puţin nu înainte de a publica pe hârtie. "Ceasul al treisprezecelea", postat înaintea acestui material, e unul din cele 12. poate o să mai "arunc" pe Herm. 2,3, care consider că ar putea face faţă "concurenţei".
cu bine, I.P.V.
poezia are o anume putere. o anume gingasie. de reprosat ca merge pe cai batatorite in modul de exprimare. cateva comparatii sunt fortate, cum ar fi suturile de la 11 metri.
NU caut dinadins, dar pentru că Paul nu a găsit 'cusur tehnic' acestui text, iată îi găsesc eu două
1/ maimuțele infrigurate
2/ cei prea mulți de 'să'
să nu mai găsești nimic
să atingi orb temple mucegăite
să te crezi zeu al mării
să intri în deșert
să te întorci absent
să treceți mai departe
să fi fost totul un timp
... și să fi fost un poem mai inspirat, mai că era ceva. Ideea este super, la lucrare ca să (din nou!) zic așa, ar mai trebui .... lucrat!
Să (iar) auzim de bine.
Mădălina, ai dreptate în ceea ce privește comentarea propriilor poezii. Apărarea poetului este însăși creația, poezia lui. Cred că dacă poetul începe să-și comenteze propriile poezii ar face o greșeală; eu am făcut-o în altă parte, și după ce am făcut-o cu înverșunare în vreo câteva rânduri, am avut sentimentul că am greșit, un sentiment al desconspirării al golirii și dezvelirii propriului sine care se învelise acolo cu niște cămăși. Decât să mă fi apucat să fac asta, mai bine scriam încă douășpe poezii la fel. Dacă comentariile mele ajută cu ceva, mă bucur. Eu le-am făcut cu plăcere și e minunat să te concentrezi (vă recomand chiar) asupra universului poetic al unui singur autor. Citiți-i poeziile pe rând, una câte una, toate, cu atenție, și veți descoperi lucruri interesante. Dacă vă apucați și de comentat (iar aș recomanda) vă va lua mai mult timp, dar merită. Poezia merită multe lucruri pe care noi nu i le oferim.
textul mi se pare o amestecătură de idei în care găsesc destul de multă umplutură dar și crochiuri care probabil ar fi devenit (dacă ar fi fost dezvoltate) bune texte de sine stătătoare. pe alături mai apar și chestii kitsch sau unele „strigături” care am observat că mai scapă pe la unii care confundă poezia cu hora. părerea mea de doi lei grei.
Virgil, mie mi se pare foarte buna sugestia ta (mai ales ca sunt olteanca si mi se pare cea mai fericita utilizare a acestui timp), eventual cu o separare de "si", fie prin "/" , fie prin trecerea in versul urmator), dar vad ca pe noi ne preocupa mai mult decat pe autor :-)
Nu știi la ce să te oprești, aluneci dintr-un vers în altul sfârșind în acele brațe de apă. Și "sămânța înfiorată ce pâlpâie", dar "vata febrilă și somnolentă" m-a fermecat cel mai mult.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
te rog să nu mai pui așa ceva în subtitlu. dacă vrei să inserezi un video file te rog să o faci corect cu html
pentru textul : Between the bars deSlab text, pentru cine a pus mana pe carte si a studiat poezia in detaliu, acest text se apropie ridicol de pastisa. Vezi poemele amniotice ale lui Mihai Galatanu. Cateva exemple aleatorii: "Pântecul e sacul în care am încăput,/ eu singur şi cu lumea toată. Eu singur/ împreună cu lumea toată./ Pântec divin! Şi sac cusut la gură! Închisoare delicioasă,/ În care viaţa mea se lăsa depănată. Depanată. Trepanată. Direct/ pe creier./ Viaţa mea se lăsa scursă în pântec,/ Loc în care n-aveam să mă mai întorc niciodată,/ pentru că niciodată nu am ieşit./ Pântecul era pajiştea cusută la gură./ Pe care aveam să mă plimb, după moarte, viaţa toată".
Si foarte multe alte exemple din tot felul de poeme amniotice marca Galatanu.
Uite, vezi Virgil Titarenco, te comentez precum meriti. Argumentat, pertinent. Am observat ca niciunul dintre comentatori nu au vazut lipsa ta de originalitate, tocmai de aceea am hotarat sa te iluminez.
pentru textul : scrisori imaginare III dela fel, am cateva retineri privind nevoia de explicitare prezenta pe alocuri. insa, aici, ca in majoritatea textelor dvs, exista o logica clara a discursului, in limbaj specific, o atitudine proprie personajelor, care, fireste, sunt creionate dupa viziunea si trairea creatorului. mi a placut tema actuala, am zambit pe alocuri ( si eu zambesc), modul pisicher in care personajul principal pune o pb considerata de multi, cel putin la nivelul constiintei colective romanesti, si anume ca romanii sunt buni la iubit. am intalnit chiar ac idee sub forma unei teze mai mult sau mai putin poetice, cum ca am putea pune pb identitatii nationale in ac termeni. da, fireste ca divaghez in scopul unei cunoasteri autentice, practice. ca sugestie, as renunta la subtitlu. continuu sa va urmanesc, desigur, fie si peste granita. cea dintre haz si necaz, logic
pentru textul : Neveste la export deTextul nu-i deloc rau insa lectorul se impiedica tocmai de chestiuni relativ simple ce tin de partea formala. Mi-a placut... "alunec în pîntecul străzii ca un reflex demult așteptat" "undeva o aromă a sunat stingerea simțurilor" Finalul... Alina a zis foarte bine.
pentru textul : Foamea deda, ai dreptate Cristina, si iti multumesc. Am sa le scot. E o meteahna de care scap mai greu chiar daca imi re-editez textul.
pentru textul : a doua atingere a lui moebius deVai de mine, ti s-a stricat tasta space. La fel de [space] mult. Imi place ultimul vers. Mult, chiar.
pentru textul : fericirea nu se dă lunea vărsat de...Găsesc inofensiv acel "fă pipi", ba chiar îl găsesc ca pată de culare care subliniază jovialitatea textului. Un pastel în mișcare, drăguț. Câteva aritmii care se aud binișor. Le știi .si tu, Francis.
pentru textul : Rondelu` lu` Pufulete deCe pot să spun? Aș începe prin a remarca ”mâna de femeie”: mult mai sensibilă, mai tandră, mai delicată și evident... încărcată de mister. Dacă nu ar fi explicit ”trădarea lui dacă”, tabloidul te-ar putea purta către un ”if” în care trădarea propriu-zisă (tentaculară) ar putea fi amputată, sau mai bine zis simplificată: redusă la întrebarea ”ce-ar fi fost dacă” rezumând doar opțiunea. Totuși nu pot să nu admit superficialitatea unei astfel de interpretări (dat fiind decorul creat) și să recunosc că absenteismul motivării, sau justificării, are farmecul lui (prozatoric vorbind). Poate tocmai asta rezumă trădarea, particularizând frame-ul de față: potențiala gratuitate a unui gest (decizie) de moment, izvorâtă probabil din frica de dependență. Cineva drag mie îmi spunea odată: ”toți dependenții caută ceea ce nu vor mai găsi niciodată: acea primă senzație unică”. De-aici și picajul, mai corect spus: vria ulterioară.
pentru textul : dream maker deM-am regăsit, fără să vreau...
Cu drag,
"un altul intr-o exclamaţie
provocată
de vântul încurcat in părul tău
al patrulea pentru o înjurătură
pentru textul : Zece cuvinte decând vântul s-ar opri"
- asta mi-a plăcut cel mai mult. în rest e cam plictisitor. cred că poemul necesită originalitate mai multă. ceva prin care să uimeşti.
Cu drag, Alina!
pentru textul : Cenaclul Virtualia - prima generaţie de poeţi "post-apocaliptici" deLa mulți ani!
Nu mi se pare coerent să folosești două scrieri pentru același sunet. Complicație inutilă. Dar nu e un capăt de lume, I don't really care. O să modific. Nu mi se pare important cum scrii, ci ce scrii. Multumesc de aprecierile prozei.:) M-am temut sa nu aiba un iz de pamflet politic, dar chiar nu e, sunt lucruri inspirate din momente reale.
pentru textul : Tabu deexistă cîteva probleme cu acest text.
pentru textul : Iertarea deÎn primul rînd nu respectă condiţiile impuse de regulament cu privire la existenţa diacriticelor.
În al doilea rînd este un text foarte slab şi lipsit de practic orice valoare literară.
Nu cred că orice emoţie personală este literatură. Ţi-aş recomanda să citeşti poezie, să cieşti cum se scrie poezie. Pe aici sau prin alte locuri şi să încerci să înţelegi cam ce înseamnă un text poetic şi să încerci să scrii. Chiar dacă la început într-o cantitate mai mică.
Deocamdată acest text este de şantier.
mai batran si mai intelept: fara poezie, lumea e pustiu.
pentru textul : toamnă 3 deAm spus eu că s-ar putea să mai fie membri hermeneia printre premiaţi, mai ales ca au fost şi premiile speciale. Acestea au fost acordate, pe baza ierarhiei stabilite de juriul de preselecţie, de către reprezentanţii unor instituţii si reviste (aşadar, nu de către juriul naţional), iar lucrările celor astfel premiaţi nu sunt cuprinse în antologie. Ceea ce nu înseamnă că autorii aceştia n-ar merita sa fie apreciaţi si felicitaţi. O felicit, prin urmare, şi eu pe Maricica Frumosu (a cărei diplomă a fost luată, spre a-i fi dusă in Basarabia, de catre acad. Mihai Cimpoi).
pentru textul : Autori Hermeneia premiaţi la Târgovişte dem-am luat cu vorba și am uitat să evidențiez textul, pentru calitatea ironiei ce devine poem aplecat înspre o ușoară tentă nostalgică.
pentru textul : cioburi la modul general deeu nu prea vad prea multe lucruri de ris in text. dimpotriva, ma gindesc ca e tare neplacut sa ai purici si ma gindesc ca e si mai neplacut pentru sarmanii oameni sa traiasca impreuna cu animale care cara paraziti din acestia.
pentru textul : Mâțâli dee simplu: folosesti butonul "editeaza" de deasupra textului pe care doresti sa-l transferi; vei gasi, sub "subtitlu", butonul "santier literar" si acolo selectezi "atelier".
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - II - deprima strofa parca vrea sa spuna ceva. celelalte - vorbesc in gol.
pentru textul : în umbra părului tău depentru acest "Remarc..." Asta îmi spune că nu vă scapă nimic din ce se postează pe Hermeneia. Am postat acest material dintr-o dorinţă utopică, dacă nu penibilă,de a arăta, nici eu nu ştiu cui, că in această Vale uitată de lume, de guvernanţii noştri inteligenţi şi drepţi, aş spune uitată chiar şi de Dumnezeu, dar imi lungesc lista păcatelor şi aşa destul de lungă,vroiam să arăt că aici, în Valea Jiului, mai supravieţuiesc câţiva "nebuni frumoşi" sau furioşi, care mai cred că lumea poate fi făcută mai bună, mai înţeleaptă şi mai tolerantă, prin artă şi literatură. Eu nu mai cred demult în aşa ceva...chiar dacă uneori mai am îndoieli.
pentru textul : Între meşteşug, artă şi filozofie deCu imaginile cred că ai dreptate. Despre cele 12 poeme trebuie să-ţi spun că nu am obiceiul de a mă repezi să public pe site-uri chiar tot ce "comit" sau cel puţin nu înainte de a publica pe hârtie. "Ceasul al treisprezecelea", postat înaintea acestui material, e unul din cele 12. poate o să mai "arunc" pe Herm. 2,3, care consider că ar putea face faţă "concurenţei".
cu bine, I.P.V.
poezia are o anume putere. o anume gingasie. de reprosat ca merge pe cai batatorite in modul de exprimare. cateva comparatii sunt fortate, cum ar fi suturile de la 11 metri.
pentru textul : după-amiază de sâmbătă de..."amprentă pe clepsidră", Andule, tocmai vorbeai despre clișee... zău așa:)!
pentru textul : un fragment întreg denu, e iubita mea de la capatul pamantului...
pentru textul : Neclar viziune deNU caut dinadins, dar pentru că Paul nu a găsit 'cusur tehnic' acestui text, iată îi găsesc eu două
1/ maimuțele infrigurate
2/ cei prea mulți de 'să'
să nu mai găsești nimic
pentru textul : dialog cu mirabeau desă atingi orb temple mucegăite
să te crezi zeu al mării
să intri în deșert
să te întorci absent
să treceți mai departe
să fi fost totul un timp
... și să fi fost un poem mai inspirat, mai că era ceva. Ideea este super, la lucrare ca să (din nou!) zic așa, ar mai trebui .... lucrat!
Să (iar) auzim de bine.
Mădălina, ai dreptate în ceea ce privește comentarea propriilor poezii. Apărarea poetului este însăși creația, poezia lui. Cred că dacă poetul începe să-și comenteze propriile poezii ar face o greșeală; eu am făcut-o în altă parte, și după ce am făcut-o cu înverșunare în vreo câteva rânduri, am avut sentimentul că am greșit, un sentiment al desconspirării al golirii și dezvelirii propriului sine care se învelise acolo cu niște cămăși. Decât să mă fi apucat să fac asta, mai bine scriam încă douășpe poezii la fel. Dacă comentariile mele ajută cu ceva, mă bucur. Eu le-am făcut cu plăcere și e minunat să te concentrezi (vă recomand chiar) asupra universului poetic al unui singur autor. Citiți-i poeziile pe rând, una câte una, toate, cu atenție, și veți descoperi lucruri interesante. Dacă vă apucați și de comentat (iar aș recomanda) vă va lua mai mult timp, dar merită. Poezia merită multe lucruri pe care noi nu i le oferim.
pentru textul : Două luni în păr deDorel, nu cred ca nomenclatura e importanta cat drepturile asociate ei...
pentru textul : hermeneia 2.0 detextul mi se pare o amestecătură de idei în care găsesc destul de multă umplutură dar și crochiuri care probabil ar fi devenit (dacă ar fi fost dezvoltate) bune texte de sine stătătoare. pe alături mai apar și chestii kitsch sau unele „strigături” care am observat că mai scapă pe la unii care confundă poezia cu hora. părerea mea de doi lei grei.
pentru textul : manifest găsit într-un buzunar deGand la gand. Dar nu cu prea mare bucurie. Deoarece si eu vroiam sa-ti cer un ragaz.
pentru textul : (2)Cȃte ceva despre Cantor, Aristotel și Dan Puric. Azi, Aristotel (doar ca pre-text) deRecititi textul, domunle Cristea. e ceva in neregula cu el.
pentru textul : Mitul lui Sisif deVirgil, mie mi se pare foarte buna sugestia ta (mai ales ca sunt olteanca si mi se pare cea mai fericita utilizare a acestui timp), eventual cu o separare de "si", fie prin "/" , fie prin trecerea in versul urmator), dar vad ca pe noi ne preocupa mai mult decat pe autor :-)
pentru textul : Fără să știi deNu știi la ce să te oprești, aluneci dintr-un vers în altul sfârșind în acele brațe de apă. Și "sămânța înfiorată ce pâlpâie", dar "vata febrilă și somnolentă" m-a fermecat cel mai mult.
pentru textul : Ea dePagini