Hm!, actaeon, Dahaar, nu m-am gândit nici la Budha, nici la Creator... dar ceva din dilema "iluminatului" aș putea spune că nu e departe. În schimb, da, "ființa îndoită" e atât ființa încovoiată asupra întrebărilor, asupra ei înseși, dar și ființa aplecată în gestul plângerii. Lacrimile devin cuvinte care intră-n pământ, dar poate că tocmai îndoielile noastre, suferințele și incertitudinile noastre sunt cele care "hrănesc" universul și-l fac să meragă mai departe. Uneori am impresia că plânsul nostru adapă încrengăturile cosmosului întreg.
merci orfeu, in ce priveste "experienta de viata" nu stiu ce sa spun, prefer sa zimbesc te mai astept in subsolul textelor mele; e ok sa spui si ce nu ti se pare reusit
alb până în zări –
o pată de culoare
doar pe derdeluș
are ceva din liniștea care o cauți la Tolstoi dramaturgul, după ce te desprinzi de Puterea întunericului... e atât de simplu și frumos că îmi vine să-l topesc
în cana de ceai... e alinător, e... în fine, multe exprimă... copilăria cu toată magia
pe care o aduce în lumea noastră, a celor maturi. e frumos.
da, pentru un text in care Andu este poet. poate finalul e putin in plus dar textul e excelent si elegant. se vede ca autorul a fost exigent cu cuvintele, poate chiar zgircit. la mai multe.
exceptia confirma regula, rafael. nu fac matematica. definesc o maniera de "traire". atata tot. recunosc ca imi plac experimentele. asa, am descoperit tot felul de leacuri de uz personal, cu efecte terapeutice senzationale.
Se pare că Hermeneia a ajuns la maturitate. A crescut frumos. A crescut sincer. O comunitate literară clădită pe temeiuri de seriozitate despre care sper, tot atât de mult, că va dăinui. Răsfoind paginile de început, alături de gândul că indiferent de gradul de dificultate sau volumul de efort cerut, sentimentul este acela al unei fiinţe vii, al cărei suflet respiră, că poţi simţi emoţiile, vibraţia, viaţa...
Hermeneia constituie, în sine, un experiment estetic valoros şi nu numai din punct de vedere literar, cât, şi mai ales, interuman. Cu toate că a fost concepută să învingă perimetre canonice preconcepute, ceea ce primează este mai ales criteriul continuităţii şi coeziunii dintre membrii acestei comunităţi.
Mulţumim gazdei şi amfitrionilor pentru momentele magice petrecute pe tărâmul Hermeneei şi sperăm la o bună revedere în noul spaţiu literar, alături de toţi hermeneuţii solidari!
Ottilia, te miri cum dăm cu nuca-n ...cleşte, uneori. ai dat foc cernelii şi iată ce a ieşit.
şi eu zic peniţă, deşi pe ici pe colo textul trebuie aerisit. uite un exemplu: la "eşarfe înflorate de curcubeu cu
un capăt ca o limbă de felină pândeşte să muşte violent", nu trebuia un care intre felină si pândeşte? la "tablete all view ating" asociate cu
unghiile false, nu prea înţeleg. se vrea cumva all view rating? dar textul e bun şi merită peniţă. pentru că se scrie cam rar asemenea texte.
Recunosc Adrian că este un text foarte slab voi încerca să respect regulamentul H chiar dacă nu las comentarii vreau să-ți spun ca respect fiecare autor și îi citesc pe fiecare în parte,o zi frumoasă sper să nu fie ultimul comentariu de la tine te mai aștept .
adelina, hai sa gasim un titlu. eu zic: jazz cafe acum sa alegem cateva imagini: boschetarul , oglinda, masca, femeie tanara, fum (logic) acum sa vedem ce iese: boschetarul din colt cu mana ca un sarpe in barba-ncalcita se-ntinde in sufletul meu mi-l prinde de un colt despicat femeie tanara, femeie mugure da-mi un sarut pe gura amara boschetarul din colt isi pescuia sufletul din canal eu intind mana inspre oglinda oglinda intinde mana spre mine ca un sarpe limba saxofonului strange ceasca de cafea, buza ei fumul lui musca din bratul meu gol fumul urca sub crucea ferestrei, inrosind
Mă bucură mult intervențiile voastre, Adrian și Cristina. Iată în câte moduri putem privi o imagine! Atâtea detalii pe care ne putem focaliza!
Și cred că s-ar mai putea scrie zeci de poeme privind-o...
Mai încearcă cineva? :)
Mi-a plăcut, Adrian, că ai subliniat culorile (de fapt nonculorile) fiindcă au un mesaj bine conturat.
Cristina, mulțumesc de sugestie. Asta a fost intenția mea, de a sublinia moartea. Sunt interesante variantele, tocmai pentru că au o altă nuanță. E bine să văd și un alt punct de vedere.
nu-mi place. doar ultima strofa e ceva de capul ei. restul,aceeasi blazare si pseudofilosofare de jurnal postapocaliptic.
nu pentru asta citesc poezie. nu pentru asta
va salut
alma, am incercat sa raspund cererii tale, insa, abilitatile mele de editor de imagini si, in special, restrictiile site-ului in privinta dimensiunii fisierelor imagine nu imi permit sa modific fara a dauna dpv estetic. in consecinta, daca vei dori, vei putea apela la alte modalitati de vizualizare optima a poemului. oricum, e ultima cruce si sper sa nu fi deranjat prea mult cu aceasta serie de vizuale. multumesc tuturor pentru comentarii
cristina, comentariul meu a fost „off toppic” în raport cu textul. însă în raport cu problema ta (să îi spunem administrativă) a fost on topic. am folosit calea aceasta (și cazul tău nu este primul) pentru că am considerat că este mai bine să procedez „public”. observ atitudinea ta oarecum deranjată. sau poate sarcastică. nu are importanță. ce are importanță este să înțelegi ce ți-am comunicat. observ și faptul că îți place să aluneci în discuții cu caracter personal interminabile. eu în general am încercat să fiu rezonabil și să nu pretind în mod strict să nu se facă conversație personală. am lăsat la latitudinea a ceea ce englezii numesc „common sense”. sper să înțelegi... fără să avem alte discuții.
o poezie ca un cântec. un cântec plin de regrete, duioşie, aduceri-aminte, toate fac ca versurile să respire. imagini frumoase, cu sevă poetică:
"e vară a fost ce iubire
amiezile cât de blând ne-nveleau
şi cum atârna asfinţitul în agrafele ploilor
ca o bretea lăsată
uşor
pe un braţ arămiu de femeie"
tristeţea uneori indicibilă a acestor versuri aduncă tristeţi uitate şi te face să reciteşti versuri care merită cu siguranţă 15 peniţe. deocamdată una.
Te numesti ambasador al acestui site? Ce ai facut pt el? Simplul motiv ca ai publicat? De unde stii tu ca mi-am spalat sosetele si rufele? Nu te-ai gindit ca am un motiv serios:? Imi pare rau rau domana profesoara, mai aveti de invatat...
mie mi-a placut aceasta rugaciune doomiista, daca ii pot spune asa, si discursul in sine m-a amuzat, mai ales finalul.. pentru spam exista filtre, dar ... ionut
intra un negru intr-un bar si spune foarte serios barmanului: o apa plata, va rog! ala ii raspunde nervos: stai ma un pic, ce-i aici, bar de negri?! Am preluat nenorocita aia de replica si de atunci cand nu imi convine ceva, o repet ca papagalul:) mi s-a parut ca bancul e mult mai raspandit, de-asta am spus ca nu se imbumba acolo. oricum, atmosfera mai anosta decat intr-un bar de negri nu stiu unde gasesti:) sau te gandeai la un club de negri in care hiphopeaza aia halucinant... Glumesc, lasa negri la locul lor. Zile faine!
Voilla cum se adevereste proverbul ala cu facerea de bine...adica ce anume-ti strica tie poezia? Luna aia care-i in plus sau pe margine? In mod normal si firesc luna se pregateste sa apara dupa ora sase. si faptul ca te intorci acasa e numai un indemn sa innebunesti fix la ora aia. Luna fiind un simbol.Pe luna plina oamenii lupi isi schimba infatisarea si ies la atac ( era sa spun pascut) nu poti sa te apuci, sa innebunesti asa, fara nici un pretex.Ai inteles?
Vladimir, nu cred că e o problemă acolo, pur și simplu am indus termenul comparat înainte de posesiv. Cât despre blondă, putea fi și brună, roșcată, copilă, fată. Pur și simplu atunci mă gândeam la o femeie blondă; de ce ar fi o calitate nesemnificativă nu văd. Mulțumesc de vizită și comentariu!
Nu prea ma impac de la inceput cu acest text. A, e de rau? E de rau, da, acum am observat pentru prima data in toti anii astia ca Emilian foloseste englezisme in texte si ce rau e. Si nici finalul nu imi place, cu viata care e un avort spontan, suna dur si metaforic, poate prea dur. E ceva in neregula acolo, si prin randurile unde tot apare america, fara semnificatia cautata de mine. Apoi ma gandesc sa inlocuiesc america de peste tot, cu romania. Cu numele ei, al fiintei iubite. Cu numele iubitei tale sau cu numele iubitului meu. Cu numele mamei, cu numele tatalui sau al Tatalui. Habar n-am daca asta a fost ideea autorului, insa asa am vazut eu poemul sau, asa l-am inteles, cu ideea asta m-a surprins teribil. Gata. Aur.
Adina, sunt câteva sintagme și imagini la care merită să te gândești pentru a prelucra: "de parcă aș avea ceva de-a face" - e prea "de conversație" și soft față de structura ideatică a poeziei tale "mai degrabă" - e în plus "care decât să trăiască e conștient" - formulat astfel îmbină mai multe sensuri, nu știu dacă voit ai ales așa sau e o alunecare "buze prea roșii crăpate de vânt" - cred că e banal acel crăpate de vânt și destul de nepotrivit în context "decât sufletul și inima și oamenii..." - cred că merge altceva în loc de sufletul sau în loc de inima. Remarc însă construcții precum: "corbii și cicatricile cresc tot mai mult în carne" "lygia nu are voie să rostească toate cuvintele încep să o leg și pe ea în fiecare venă îi înfig seringi cu poemele iubitului" "trebuia să facă abstracție de cimitirele sensurilor rostite în câteva minute" Desigur, întreaga atmosfera de descompunere este abia respirabilă, mă întreb dacă ai scris ascultând Leonard Kohen sau pur și simplu vezi ceva-ul acesta putred, sau hăul, sau des-ființarea. oricum, actul sublimator a reușit. Iar mesajele percutează, ca o melodie ascultată la nesfârșit. :)
nu imi aduc aminte sa fi folosit termenul "sexual". nici macar pe cel de "senzual", pe care il folosesti tu. am folosit termenul "hormonal". si chiar ma indoiesc ca ai prins "sensul pe care l-am perceput eu". mi se pare ca tragi concluzii cu o prea mare usurinta.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Hm!, actaeon, Dahaar, nu m-am gândit nici la Budha, nici la Creator... dar ceva din dilema "iluminatului" aș putea spune că nu e departe. În schimb, da, "ființa îndoită" e atât ființa încovoiată asupra întrebărilor, asupra ei înseși, dar și ființa aplecată în gestul plângerii. Lacrimile devin cuvinte care intră-n pământ, dar poate că tocmai îndoielile noastre, suferințele și incertitudinile noastre sunt cele care "hrănesc" universul și-l fac să meragă mai departe. Uneori am impresia că plânsul nostru adapă încrengăturile cosmosului întreg.
pentru textul : Ultimul plâns demerci orfeu, in ce priveste "experienta de viata" nu stiu ce sa spun, prefer sa zimbesc te mai astept in subsolul textelor mele; e ok sa spui si ce nu ti se pare reusit
pentru textul : uneori femeia deoh, ce încheiere biblică!...:) e voită sau întâmplată? mi-a plăcut. mai ai?
pentru textul : din viața lui Niky Șpaclu deHuh? Aaaa…au?- ioi? Uuuuuuhhhhh….deh …..eeeeee…..ufffff? câh? Puh? Hmmmmm…. Mda. Îhhhhhh…. costinel, costinel
pentru textul : apa trece, pietrele trec detextul poate fi încadrat la subsecţiunea "Lansare de Carte"
pentru textul : Apariție editorială 2007: „NOUS” – Daniella Mutiu depreferatul meu este acesta:
alb până în zări –
o pată de culoare
doar pe derdeluș
are ceva din liniștea care o cauți la Tolstoi dramaturgul, după ce te desprinzi de
pentru textul : Haiku ( 8 ) - poeme troienite dePuterea întunericului... e atât de simplu și frumos că îmi vine să-l topesc
în cana de ceai... e alinător, e... în fine, multe exprimă... copilăria cu toată magia
pe care o aduce în lumea noastră, a celor maturi. e frumos.
da, pentru un text in care Andu este poet. poate finalul e putin in plus dar textul e excelent si elegant. se vede ca autorul a fost exigent cu cuvintele, poate chiar zgircit. la mai multe.
pentru textul : querida deDar cu textul asta?
pentru textul : etravă și meninge arzând decâteva rânduri stângace, neîndemânatice, au determinat frumoasele voastre comentarii. mulțumesc. și da, sunt alături cu opinia Silviei, Cristina.
pentru textul : Cristina Ștefan - Cazier Incomplet deexceptia confirma regula, rafael. nu fac matematica. definesc o maniera de "traire". atata tot. recunosc ca imi plac experimentele. asa, am descoperit tot felul de leacuri de uz personal, cu efecte terapeutice senzationale.
pentru textul : trăiesc periculos deSe pare că Hermeneia a ajuns la maturitate. A crescut frumos. A crescut sincer. O comunitate literară clădită pe temeiuri de seriozitate despre care sper, tot atât de mult, că va dăinui. Răsfoind paginile de început, alături de gândul că indiferent de gradul de dificultate sau volumul de efort cerut, sentimentul este acela al unei fiinţe vii, al cărei suflet respiră, că poţi simţi emoţiile, vibraţia, viaţa...
pentru textul : Rămas bun Hermeneia... deHermeneia constituie, în sine, un experiment estetic valoros şi nu numai din punct de vedere literar, cât, şi mai ales, interuman. Cu toate că a fost concepută să învingă perimetre canonice preconcepute, ceea ce primează este mai ales criteriul continuităţii şi coeziunii dintre membrii acestei comunităţi.
Mulţumim gazdei şi amfitrionilor pentru momentele magice petrecute pe tărâmul Hermeneei şi sperăm la o bună revedere în noul spaţiu literar, alături de toţi hermeneuţii solidari!
de gustibus non est disputandum andule
pentru textul : defunctis amor deOttilia, te miri cum dăm cu nuca-n ...cleşte, uneori. ai dat foc cernelii şi iată ce a ieşit.
pentru textul : femeile de pe la noi deşi eu zic peniţă, deşi pe ici pe colo textul trebuie aerisit. uite un exemplu: la "eşarfe înflorate de curcubeu cu
un capăt ca o limbă de felină pândeşte să muşte violent", nu trebuia un care intre felină si pândeşte? la "tablete all view ating" asociate cu
unghiile false, nu prea înţeleg. se vrea cumva all view rating? dar textul e bun şi merită peniţă. pentru că se scrie cam rar asemenea texte.
Recunosc Adrian că este un text foarte slab voi încerca să respect regulamentul H chiar dacă nu las comentarii vreau să-ți spun ca respect fiecare autor și îi citesc pe fiecare în parte,o zi frumoasă sper să nu fie ultimul comentariu de la tine te mai aștept .
pentru textul : La cățeaua leșinată deadelina, hai sa gasim un titlu. eu zic: jazz cafe acum sa alegem cateva imagini: boschetarul , oglinda, masca, femeie tanara, fum (logic) acum sa vedem ce iese: boschetarul din colt cu mana ca un sarpe in barba-ncalcita se-ntinde in sufletul meu mi-l prinde de un colt despicat femeie tanara, femeie mugure da-mi un sarut pe gura amara boschetarul din colt isi pescuia sufletul din canal eu intind mana inspre oglinda oglinda intinde mana spre mine ca un sarpe limba saxofonului strange ceasca de cafea, buza ei fumul lui musca din bratul meu gol fumul urca sub crucea ferestrei, inrosind
pentru textul : Suflet androgin deMă bucură mult intervențiile voastre, Adrian și Cristina. Iată în câte moduri putem privi o imagine! Atâtea detalii pe care ne putem focaliza!
Și cred că s-ar mai putea scrie zeci de poeme privind-o...
Mai încearcă cineva? :)
Mi-a plăcut, Adrian, că ai subliniat culorile (de fapt nonculorile) fiindcă au un mesaj bine conturat.
Cristina, mulțumesc de sugestie. Asta a fost intenția mea, de a sublinia moartea. Sunt interesante variantele, tocmai pentru că au o altă nuanță. E bine să văd și un alt punct de vedere.
pentru textul : Haiku-uri denu-mi place. doar ultima strofa e ceva de capul ei. restul,aceeasi blazare si pseudofilosofare de jurnal postapocaliptic.
pentru textul : Brâie negre cu şnur denu pentru asta citesc poezie. nu pentru asta
va salut
alma, am incercat sa raspund cererii tale, insa, abilitatile mele de editor de imagini si, in special, restrictiile site-ului in privinta dimensiunii fisierelor imagine nu imi permit sa modific fara a dauna dpv estetic. in consecinta, daca vei dori, vei putea apela la alte modalitati de vizualizare optima a poemului. oricum, e ultima cruce si sper sa nu fi deranjat prea mult cu aceasta serie de vizuale. multumesc tuturor pentru comentarii
pentru textul : crucile decristina, comentariul meu a fost „off toppic” în raport cu textul. însă în raport cu problema ta (să îi spunem administrativă) a fost on topic. am folosit calea aceasta (și cazul tău nu este primul) pentru că am considerat că este mai bine să procedez „public”. observ atitudinea ta oarecum deranjată. sau poate sarcastică. nu are importanță. ce are importanță este să înțelegi ce ți-am comunicat. observ și faptul că îți place să aluneci în discuții cu caracter personal interminabile. eu în general am încercat să fiu rezonabil și să nu pretind în mod strict să nu se facă conversație personală. am lăsat la latitudinea a ceea ce englezii numesc „common sense”. sper să înțelegi... fără să avem alte discuții.
pentru textul : cerşind milă păduchilor deo poezie ca un cântec. un cântec plin de regrete, duioşie, aduceri-aminte, toate fac ca versurile să respire. imagini frumoase, cu sevă poetică:
"e vară a fost ce iubire
amiezile cât de blând ne-nveleau
şi cum atârna asfinţitul în agrafele ploilor
ca o bretea lăsată
uşor
pe un braţ arămiu de femeie"
tristeţea uneori indicibilă a acestor versuri aduncă tristeţi uitate şi te face să reciteşti versuri care merită cu siguranţă 15 peniţe. deocamdată una.
pentru textul : cinsprezece deTe numesti ambasador al acestui site? Ce ai facut pt el? Simplul motiv ca ai publicat? De unde stii tu ca mi-am spalat sosetele si rufele? Nu te-ai gindit ca am un motiv serios:? Imi pare rau rau domana profesoara, mai aveti de invatat...
pentru textul : Starea Hermeneia - 2013 demie mi-a placut aceasta rugaciune doomiista, daca ii pot spune asa, si discursul in sine m-a amuzat, mai ales finalul.. pentru spam exista filtre, dar ... ionut
pentru textul : flu & stuff deintra un negru intr-un bar si spune foarte serios barmanului: o apa plata, va rog! ala ii raspunde nervos: stai ma un pic, ce-i aici, bar de negri?! Am preluat nenorocita aia de replica si de atunci cand nu imi convine ceva, o repet ca papagalul:) mi s-a parut ca bancul e mult mai raspandit, de-asta am spus ca nu se imbumba acolo. oricum, atmosfera mai anosta decat intr-un bar de negri nu stiu unde gasesti:) sau te gandeai la un club de negri in care hiphopeaza aia halucinant... Glumesc, lasa negri la locul lor. Zile faine!
pentru textul : l’absente deVoilla cum se adevereste proverbul ala cu facerea de bine...adica ce anume-ti strica tie poezia? Luna aia care-i in plus sau pe margine? In mod normal si firesc luna se pregateste sa apara dupa ora sase. si faptul ca te intorci acasa e numai un indemn sa innebunesti fix la ora aia. Luna fiind un simbol.Pe luna plina oamenii lupi isi schimba infatisarea si ies la atac ( era sa spun pascut) nu poti sa te apuci, sa innebunesti asa, fara nici un pretex.Ai inteles?
pentru textul : Innebunim, adesea, fix la sase deIntru totul de acord cu tine cu privire la ultima parte. Si dorinta mea este de a afla aceste opinii, intrebari sau sugestii/propuneri.
pentru textul : Noutăți în pagina de profil deVladimir, nu cred că e o problemă acolo, pur și simplu am indus termenul comparat înainte de posesiv. Cât despre blondă, putea fi și brună, roșcată, copilă, fată. Pur și simplu atunci mă gândeam la o femeie blondă; de ce ar fi o calitate nesemnificativă nu văd. Mulțumesc de vizită și comentariu!
pentru textul : Heat de"anticorpii ar împleti cruste de iubire acolo"
"ai săruta vârfurile degetelor
cu sentimentul că îți scapă ceva"
"între pietre de moară
timpul se preface în pulbere"
Parti care mi-au placut... desi nu am prea rezonat cu textul, iertata sa-mi fie neputinta.
pentru textul : pumnul încleștat al zilei deNu prea ma impac de la inceput cu acest text. A, e de rau? E de rau, da, acum am observat pentru prima data in toti anii astia ca Emilian foloseste englezisme in texte si ce rau e. Si nici finalul nu imi place, cu viata care e un avort spontan, suna dur si metaforic, poate prea dur. E ceva in neregula acolo, si prin randurile unde tot apare america, fara semnificatia cautata de mine. Apoi ma gandesc sa inlocuiesc america de peste tot, cu romania. Cu numele ei, al fiintei iubite. Cu numele iubitei tale sau cu numele iubitului meu. Cu numele mamei, cu numele tatalui sau al Tatalui. Habar n-am daca asta a fost ideea autorului, insa asa am vazut eu poemul sau, asa l-am inteles, cu ideea asta m-a surprins teribil. Gata. Aur.
pentru textul : puls 0 deAdina, sunt câteva sintagme și imagini la care merită să te gândești pentru a prelucra: "de parcă aș avea ceva de-a face" - e prea "de conversație" și soft față de structura ideatică a poeziei tale "mai degrabă" - e în plus "care decât să trăiască e conștient" - formulat astfel îmbină mai multe sensuri, nu știu dacă voit ai ales așa sau e o alunecare "buze prea roșii crăpate de vânt" - cred că e banal acel crăpate de vânt și destul de nepotrivit în context "decât sufletul și inima și oamenii..." - cred că merge altceva în loc de sufletul sau în loc de inima. Remarc însă construcții precum: "corbii și cicatricile cresc tot mai mult în carne" "lygia nu are voie să rostească toate cuvintele încep să o leg și pe ea în fiecare venă îi înfig seringi cu poemele iubitului" "trebuia să facă abstracție de cimitirele sensurilor rostite în câteva minute" Desigur, întreaga atmosfera de descompunere este abia respirabilă, mă întreb dacă ai scris ascultând Leonard Kohen sau pur și simplu vezi ceva-ul acesta putred, sau hăul, sau des-ființarea. oricum, actul sublimator a reușit. Iar mesajele percutează, ca o melodie ascultată la nesfârșit. :)
pentru textul : centrul lumei denu imi aduc aminte sa fi folosit termenul "sexual". nici macar pe cel de "senzual", pe care il folosesti tu. am folosit termenul "hormonal". si chiar ma indoiesc ca ai prins "sensul pe care l-am perceput eu". mi se pare ca tragi concluzii cu o prea mare usurinta.
pentru textul : cutia cu nade dePagini