...pentru că uneori, spre a ne face să înțelegem esența adevăratei iubiri, a nemeritatei bunătăți, ni se adresează așa, nouă fiilor risipitori, cu un murmur timid, bineînțeles, unde mai găsește o lumină aprinsă, sau măcar un opaiț, un murmur timid...
fratilor, am uitat ca site-ul asta e un site de rebus literar!
caline, m-asteptam la un com de la tine, credeam ca va fi unul neutru. ziceam: cailean si ovyus vor sari ca licornii pe mine. ei, reprezentantii ortodoxiei, nu sufera o evanghelie fara patrafire si cadelnite. de la virgil m-am asteptat la atitudinea pe care a luat-o. si nu s-a dezmintit. pentru el e ok sa se dea rotund pe la amvoane, altii sunt caricaturi.
n-am avut pretentia sa-mi fie "predicuta" inaurita, nici n-am avut pretentia ca e opera de arta, dar material ca acesta e nevoie sa fie citit si auzit, altfel pietrele vor vorbi, carturarilor.
Îmi amintește de Zenobia lui Naum sau poate asta e și ideea. Însă am citit sute de texte ca acesta. Aceleași imagini: șerpi, sms, cifre din care cititorul nu înțelege mare lucru. Aștept de la tine și alte poeme.
Te rog să corectezi textul! Punctuaţia, spaţiul de dupa semnele de punctuaţie + unele sintagme ortografiate dubios. După ce o faci, click pe "atenţie editor", pentru ca textul să fie scos din "şantier". Totodată, te rog ca de acum înainte să te rezumi la a posta, cel mult, un text pe zi. Mulţumesc!
PROFERÁ, proferez, vb. I. Tranz. (Livr.) A rosti, a pronunța (cu voce ridicată) blesteme, amenințări etc. [Prez. ind. și: profér] – Din fr. proférer. Sursa: DEX '98 | Trimisă de oprocopiuc, 19 Apr 2004 | Greșeală de tipar proferá vb., ind. prez. 1 sg. proferéz/profér, 3 sg. și pl. profereáză/proféră Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar Sursa: dexonline
Un sonet deosebit realizat, cu stil și condei, mai ales. "Am să rămân la urmă, ascuns precum o pată În umbra lui: bătrânul, pleșuv, bogat și-obez Și am să râd când mierea iubirii-și lasă stupul Și primenit de suflet se înconvoaie trupul." Atenție la diacritice...de corectat "subreda"....
Nelu, nu doar m-a bucurat raspunsul tau ci m-a si inveselit, in sens pozitiv te rog sa intelegi... Desigur poemul tau are mai multe "idei" poetice si ma bucur ca pana la urma le-ai descoperit si tu. Eu am spus ca nu cred ca i-ai gasit "inca" forma poetica "potrivita" (recunosc, acest "potrivita" este prea implicit in exprimarea mea, eu am zis "inca"). Iar recomandarile tale au cel putin un ascultator, in persoana subsemnatului Andu P.S. Eu insa nu iti voi recomanda nimic, pentru ca nu am nimic impotriva neologismelor in poezie (daca nu se abuzeaza de ele, desigur), am constatat doar ca tu ai (din nou se pare ca ai interpretat usor eronat comentariului meu insotit de simbolul acela detestabil de smiling face). Mie chiar imi place acest "vor ninge, friabil" Pe viitor voi vorbi cu tine mai clar ca vad ca esti cam suspicios. (glumesc, desigur, asta e deja primul pas in sensul celor spuse mai sus) La buna re-citire
Atmosfera este originală, crede că nu am întâlnit la tine până acum un poem atât de pulsional, chiar dacă este secundarizat și metaforizat până la abstractizare. Aș avea însă ceva de spus d.p.v. tehnic: - primele 2 versuri încep cu "îmi", cred că ai putea modifica versul doi, fără a schimba ideea: (ex: "sângele sleit îmi miroase") - acel nedesăvârșit cred că este în plus, cât timp apare adverbul "încă" și în alăturarea "ling nedesăvârșit" pare forțat. - versul 3 strofa a doua: "secundarele_le", de evitat asemenea repetiții. Poți modifica, de ex: "secundarele doar le-am făcut din lemn proaspăt" - în a treia strofă ceva rămâne cumva vag atribuit: cine arde mocnit: tu, adăpostul, timpul? Cred că subtitlul putea lipsi, pare să fie în afara contextului, deși înțeleg cu ce se acordează. În ansamblu, un "joc secund", cu urme de imagini și stări primare ce pot fi prelucrabile încă, autoarea fiind un iscusit Olar al cuvintelor vii.
Chiar dacă, pe alocuri, se repetă destule (de dragul expresivităţii, aş spune), textul are un discurs închegat şi bine strunit. Şi are unele imagini foarte faine.
Pana la urma nu avem decat sansa zicerii subiective atunci cand ne exteriorizam ingerii si demonii prin mijloace artistice... insa atunci cand ce iese din noi, resimtit adanc ori mai superficial, devine un produs artistic ne asumam critica, iar aici cred ca fiecare dintre pareri imbogateste autorul pentru ca ofera acel feed-back atat de necesar calibrarii expresiei catre in afara noastra. Uneori sunt limitele noastre in a ne exprima starile ori productele fictionale, alteori e neputinta unora dintre lectori de a empatiza... sau contextul general nu este unul favorabil citirii si in cazul textului tau, interpretarii.
Perspectiva este eclectica, insa acest melanj conduce spre ideea de universalitate a actului erotic... e ca si cum intre pamant si cer ai suprapus o pelicula divina, ca o lupa, prin care privind, suntem in masura sa constientizam clipa in atributul ei de eternitate... cumva Bobadil avea dreptate cu Dali pentru ca daca ai fi pictat textul ar fi aratat suprarealist, cu toate trimiterile punctuale pe care le faci, inteligibile si intr-o cheie psihanalitica.
Cat despre originalitate... daca este un text construit, lucrat, atunci nu e defel original... daca insa te-ai lasat devorata de patima scrierii atunci cred ca sinteza tuturor cunostintelor si trairilor tale, cu toata bogatia de nuante, face din acest text o creatie inedita.
Nu scriu proza insa zic si eu ca profanul... mutatiile dintr-o lume in alta, dintr-o cultura in alta, divagatiile care au rolul de a contextua in epoci/culturi etc diferite pot fi realizate si fara abundenta, uneori deranjanta, de termeni mai putin uzitati ori trimiteri culturale destul de ermetice... important este sa transmiti intr-un limbaj cat mai accesibil si chestiunea aceasta este cu adevarat dificila.
Borges spunea că nu trebuie să-nțelegi o poezie, ci trebuie să te lași purtat de muzicalitatea cuvintelor, de tensiunea acumulată în ele. Era vorba, mai ales, de poezia scrisă într-o limbă pe care n-o cunoști. Dar eu mă folosesc de exemplul ăsta să remarc dicteul tău melancolic :"fumam frunze de măr…", orgolios- represiv :"te vreau și eu țigară dar tu îmi dai doar un deget fără filtru" visul erotic. "scoica ta închisă peste mine - un stor ascunzând nepermisul… fără perlă te fumez toată", apoi răbufnirea malițios-sentimentală din final. La nivelul logic, contextele semantice se sfarmă, cheia acestui text frumos e în suprarealism. Da, îmi place muzica lui.
Mi-am dat seama pe parcurs.
Am început să scriu emotiv şi parcă totul se-ntâmpla acum...
Am retrăit într-un fel acele momente de tensiune.
Eram doar un copil ce simţea pentru prima oară o mare pierdere în viaţă.
Pe atunci nu ştiam cum să descriu şi poate că nici acum nu sunt prea pregătit, dar am încercat să folosesc aceleaşi cuvinte de odată.
Mulţumesc pentru trecere şi semn!
Aceste argumente mă vor ajuta să cresc odată cu voi şi să răzbesc mai departe.
Nu comentez fotografia ci ideea. Eu sunt fascinat de arta facuta in comun, de acel irepetabil mood in care poetii si pictorii anilor 20-30 bantuiau cafenele Parisului producand capodopere, modeland cultura secolului XX intr-un cross talk cultural fara precedent. Apoi au venit razboaie, comunism, disperare si alienare. Arta s-a ascuns in turnul de fildes asteptand resurectia. Un text dupa o imagine impusa este fructul un efort comun si o binecuvantata antrepriza. Care merita mult mai mult decat aprecierea unei penite de aur.
ne-ai demonstrat inca o data, katya kelaro, cit de capabila esti sa primesti critica. nici nu ne mai mira ca nimic nu se schimba (in bine) in felul cum scrii
Paule,
Îmi vine greu să combat tecuciul literar din toate punctele de vedere așa că mă declar învins și așa cum zici tu. Poate într-o zi tecuciul se va ridica din propria lui țărână și va arăta întâi țării și apoi lumii că reprezintă ceva prin glasul unui bard care poate vei fi chiar tu.
Te las în pace acum definitiv, pentru că nu mai pot, dintre toate muncile silnice, și am prestat câteva făcând pe bunul samaritean aiurea în tramvai, pe departe cea mai grea este să vorbesc cu un prost care nu e prost destul dacă nu e și fudul.
Frumoase și tăioase întrebări, mi-ai amintit Virgil de vremuri strălucite când lupta de idei era construită strategic din astfel de întrebări finalmente necruțătoare. Aparent copilărești (și prin franchețe nu doar prin estetica frustă) aceste întrebări au făcut pentru mine deliciul lecturii acestui text.
Sigur, aș avea și eu câteva dar le păstrez pentru la vară când va fi cald și nicunul dintre noi nu va mai fi plecat.
Margas
un text bun, ca de obicei:)mi-a placut mult ¨orasul vazut prin luneta¨, strofa a treia. creezi niste imagini facere-des-facere-facere(ultima strofa). te citesc cu drag, medeea
I'm not jealous, I just know you'll not be able to make it on K2 in the winter time. this on top of all those talibans over there. but that's beside the point. I just don't want another funeral. better stay with me.
Vlad, mai bine mai târziu decât... și mai tărziu. Mărturisesc că nu foarte des mă trezesc jucându-mă astfel, dar bănuiesc că uneori e singurul mod de supraviețuire când simți că roata se învârte atât de tare încât ai amețit: just go with the flow. Dar, cum spuneam (sau nu spuneam asta?), nu trebuie să luăm chiar atât de în serios; sinceră să fiu, nu mă așteptam să pară mai mult decât un gust trecător de înghețată poezia aceasta. Îți mulțumesc și eu pentru atmosfera comentariului tău.
paul, mi-ai facut o mare bucurie astazi acceptându-mi parerea , chiar nefiind de acord cu ea. îmi era teama...
desi...desi...dar îmi pare bine ca esti cel care,îmi închipuiam, acum sunt sigur ca esti. nici eu nu vreau sa prelungesc momentul. cele (mai) bune.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
...pentru că uneori, spre a ne face să înțelegem esența adevăratei iubiri, a nemeritatei bunătăți, ni se adresează așa, nouă fiilor risipitori, cu un murmur timid, bineînțeles, unde mai găsește o lumină aprinsă, sau măcar un opaiț, un murmur timid...
pentru textul : nobody home - eu conduc, little Johnny îmi spune că deMi-a placut mult poezia ta. E tanka descatusata de nedreapta forma fixa 7-5-7-7-7 silabe. Si uite de ce:
pasărea tangentă cerului de marmură
îmi cade în palmă în staţia lui 41
umbra ta rămasă acasă
alăptând copilul nostru
neconceput
(20 de cuvinte)
the bird
tangent to the marble sky
slumps in my hand in bus stop 41
your shadow left at home
nursing our unconceived child
(25 words)
41 reprezinta ceva? varsta? e numar arbitrar?
pentru textul : Recuperarea Realului defratilor, am uitat ca site-ul asta e un site de rebus literar!
caline, m-asteptam la un com de la tine, credeam ca va fi unul neutru. ziceam: cailean si ovyus vor sari ca licornii pe mine. ei, reprezentantii ortodoxiei, nu sufera o evanghelie fara patrafire si cadelnite. de la virgil m-am asteptat la atitudinea pe care a luat-o. si nu s-a dezmintit. pentru el e ok sa se dea rotund pe la amvoane, altii sunt caricaturi.
n-am avut pretentia sa-mi fie "predicuta" inaurita, nici n-am avut pretentia ca e opera de arta, dar material ca acesta e nevoie sa fie citit si auzit, altfel pietrele vor vorbi, carturarilor.
pentru textul : Despre evanghelistul Matei deLa Multi Ani si multumesc!
pentru textul : secvenţă cu tun de ceaţă şi fumigene deMargas,
Eşti mare Dom’le. Pe bune. Vitgil e dublu ironic. E ironic fără să vrea.
Adriana,
Aştept să te întorci, împreună (sau nu) cu Cavalerul Tristei Figuri
pentru textul : Postmodern: Ironia a murit! Trăiască Nostalgia?! deÎmi amintește de Zenobia lui Naum sau poate asta e și ideea. Însă am citit sute de texte ca acesta. Aceleași imagini: șerpi, sms, cifre din care cititorul nu înțelege mare lucru. Aștept de la tine și alte poeme.
pentru textul : poem pentru cel de-al 18-lea vis identic deTe rog să corectezi textul! Punctuaţia, spaţiul de dupa semnele de punctuaţie + unele sintagme ortografiate dubios. După ce o faci, click pe "atenţie editor", pentru ca textul să fie scos din "şantier". Totodată, te rog ca de acum înainte să te rezumi la a posta, cel mult, un text pe zi. Mulţumesc!
pentru textul : o singură umbră deAdriana, mulțumesc pentru ajutor.
pentru textul : echinocțiu dePROFERÁ, proferez, vb. I. Tranz. (Livr.) A rosti, a pronunța (cu voce ridicată) blesteme, amenințări etc. [Prez. ind. și: profér] – Din fr. proférer. Sursa: DEX '98 | Trimisă de oprocopiuc, 19 Apr 2004 | Greșeală de tipar proferá vb., ind. prez. 1 sg. proferéz/profér, 3 sg. și pl. profereáză/proféră Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar Sursa: dexonline
pentru textul : Cine scrie prost, scrie prost desă-l iertăm, dragă queen margot. eu am râs cu lacrimi, mi-a amintit atât de mult de bunicii mei... ghecuiu (mulțumesc).
pentru textul : Așa ceva “nu se există” (Încălzirea globală, păcăleala mileniului III) deuneori ne-ntâlnim,
ca doi orbi,
condamnat fiecare
la un alt întuneric
semn de citire si apreciere a versului tau.
pentru textul : capcana deUn sonet deosebit realizat, cu stil și condei, mai ales. "Am să rămân la urmă, ascuns precum o pată În umbra lui: bătrânul, pleșuv, bogat și-obez Și am să râd când mierea iubirii-și lasă stupul Și primenit de suflet se înconvoaie trupul." Atenție la diacritice...de corectat "subreda"....
pentru textul : Sonet 148 deNelu, nu doar m-a bucurat raspunsul tau ci m-a si inveselit, in sens pozitiv te rog sa intelegi... Desigur poemul tau are mai multe "idei" poetice si ma bucur ca pana la urma le-ai descoperit si tu. Eu am spus ca nu cred ca i-ai gasit "inca" forma poetica "potrivita" (recunosc, acest "potrivita" este prea implicit in exprimarea mea, eu am zis "inca"). Iar recomandarile tale au cel putin un ascultator, in persoana subsemnatului Andu P.S. Eu insa nu iti voi recomanda nimic, pentru ca nu am nimic impotriva neologismelor in poezie (daca nu se abuzeaza de ele, desigur), am constatat doar ca tu ai (din nou se pare ca ai interpretat usor eronat comentariului meu insotit de simbolul acela detestabil de smiling face). Mie chiar imi place acest "vor ninge, friabil" Pe viitor voi vorbi cu tine mai clar ca vad ca esti cam suspicios. (glumesc, desigur, asta e deja primul pas in sensul celor spuse mai sus) La buna re-citire
pentru textul : Cântec demultam, Vlad!
pentru textul : în fiecare este o rație de stimă deAtmosfera este originală, crede că nu am întâlnit la tine până acum un poem atât de pulsional, chiar dacă este secundarizat și metaforizat până la abstractizare. Aș avea însă ceva de spus d.p.v. tehnic: - primele 2 versuri încep cu "îmi", cred că ai putea modifica versul doi, fără a schimba ideea: (ex: "sângele sleit îmi miroase") - acel nedesăvârșit cred că este în plus, cât timp apare adverbul "încă" și în alăturarea "ling nedesăvârșit" pare forțat. - versul 3 strofa a doua: "secundarele_le", de evitat asemenea repetiții. Poți modifica, de ex: "secundarele doar le-am făcut din lemn proaspăt" - în a treia strofă ceva rămâne cumva vag atribuit: cine arde mocnit: tu, adăpostul, timpul? Cred că subtitlul putea lipsi, pare să fie în afara contextului, deși înțeleg cu ce se acordează. În ansamblu, un "joc secund", cu urme de imagini și stări primare ce pot fi prelucrabile încă, autoarea fiind un iscusit Olar al cuvintelor vii.
pentru textul : fiara de lut deplăcut fără "în patul meu te vei lovi de adânc"
pentru textul : trag aer de"tăcerea mea curge după formule vechi"
„tăișul lor înghețat” și „literele din inimă” strică textul. prima expresie e doar nereușită, în vreme ce a doua e și comică
pentru textul : fără cuvinte deChiar dacă, pe alocuri, se repetă destule (de dragul expresivităţii, aş spune), textul are un discurs închegat şi bine strunit. Şi are unele imagini foarte faine.
pentru textul : ghid de apărare împotriva mea dePana la urma nu avem decat sansa zicerii subiective atunci cand ne exteriorizam ingerii si demonii prin mijloace artistice... insa atunci cand ce iese din noi, resimtit adanc ori mai superficial, devine un produs artistic ne asumam critica, iar aici cred ca fiecare dintre pareri imbogateste autorul pentru ca ofera acel feed-back atat de necesar calibrarii expresiei catre in afara noastra. Uneori sunt limitele noastre in a ne exprima starile ori productele fictionale, alteori e neputinta unora dintre lectori de a empatiza... sau contextul general nu este unul favorabil citirii si in cazul textului tau, interpretarii.
pentru textul : Pe străzile Ballinei dePerspectiva este eclectica, insa acest melanj conduce spre ideea de universalitate a actului erotic... e ca si cum intre pamant si cer ai suprapus o pelicula divina, ca o lupa, prin care privind, suntem in masura sa constientizam clipa in atributul ei de eternitate... cumva Bobadil avea dreptate cu Dali pentru ca daca ai fi pictat textul ar fi aratat suprarealist, cu toate trimiterile punctuale pe care le faci, inteligibile si intr-o cheie psihanalitica.
Cat despre originalitate... daca este un text construit, lucrat, atunci nu e defel original... daca insa te-ai lasat devorata de patima scrierii atunci cred ca sinteza tuturor cunostintelor si trairilor tale, cu toata bogatia de nuante, face din acest text o creatie inedita.
Nu scriu proza insa zic si eu ca profanul... mutatiile dintr-o lume in alta, dintr-o cultura in alta, divagatiile care au rolul de a contextua in epoci/culturi etc diferite pot fi realizate si fara abundenta, uneori deranjanta, de termeni mai putin uzitati ori trimiteri culturale destul de ermetice... important este sa transmiti intr-un limbaj cat mai accesibil si chestiunea aceasta este cu adevarat dificila.
Borges spunea că nu trebuie să-nțelegi o poezie, ci trebuie să te lași purtat de muzicalitatea cuvintelor, de tensiunea acumulată în ele. Era vorba, mai ales, de poezia scrisă într-o limbă pe care n-o cunoști. Dar eu mă folosesc de exemplul ăsta să remarc dicteul tău melancolic :"fumam frunze de măr…", orgolios- represiv :"te vreau și eu țigară dar tu îmi dai doar un deget fără filtru" visul erotic. "scoica ta închisă peste mine - un stor ascunzând nepermisul… fără perlă te fumez toată", apoi răbufnirea malițios-sentimentală din final. La nivelul logic, contextele semantice se sfarmă, cheia acestui text frumos e în suprarealism. Da, îmi place muzica lui.
pentru textul : Degete fără filtru deMi-am dat seama pe parcurs.
Am început să scriu emotiv şi parcă totul se-ntâmpla acum...
Am retrăit într-un fel acele momente de tensiune.
Eram doar un copil ce simţea pentru prima oară o mare pierdere în viaţă.
Pe atunci nu ştiam cum să descriu şi poate că nici acum nu sunt prea pregătit, dar am încercat să folosesc aceleaşi cuvinte de odată.
Mulţumesc pentru trecere şi semn!
Aceste argumente mă vor ajuta să cresc odată cu voi şi să răzbesc mai departe.
Mulţumirile mele!
pentru textul : va veni o vreme deNu comentez fotografia ci ideea. Eu sunt fascinat de arta facuta in comun, de acel irepetabil mood in care poetii si pictorii anilor 20-30 bantuiau cafenele Parisului producand capodopere, modeland cultura secolului XX intr-un cross talk cultural fara precedent. Apoi au venit razboaie, comunism, disperare si alienare. Arta s-a ascuns in turnul de fildes asteptand resurectia. Un text dupa o imagine impusa este fructul un efort comun si o binecuvantata antrepriza. Care merita mult mai mult decat aprecierea unei penite de aur.
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 9 dene-ai demonstrat inca o data, katya kelaro, cit de capabila esti sa primesti critica. nici nu ne mai mira ca nimic nu se schimba (in bine) in felul cum scrii
pentru textul : solia unei stele de mare deÎmi sună cunoscut.
Voi încerca să păstrez.
Mulţumirile mele, Călin!
pentru textul : Compunere dePaule,
pentru textul : doar urme de cauciuc pe asfalt deÎmi vine greu să combat tecuciul literar din toate punctele de vedere așa că mă declar învins și așa cum zici tu. Poate într-o zi tecuciul se va ridica din propria lui țărână și va arăta întâi țării și apoi lumii că reprezintă ceva prin glasul unui bard care poate vei fi chiar tu.
Te las în pace acum definitiv, pentru că nu mai pot, dintre toate muncile silnice, și am prestat câteva făcând pe bunul samaritean aiurea în tramvai, pe departe cea mai grea este să vorbesc cu un prost care nu e prost destul dacă nu e și fudul.
Frumoase și tăioase întrebări, mi-ai amintit Virgil de vremuri strălucite când lupta de idei era construită strategic din astfel de întrebări finalmente necruțătoare. Aparent copilărești (și prin franchețe nu doar prin estetica frustă) aceste întrebări au făcut pentru mine deliciul lecturii acestui text.
pentru textul : „lucrurile despre care nu vorbim” deSigur, aș avea și eu câteva dar le păstrez pentru la vară când va fi cald și nicunul dintre noi nu va mai fi plecat.
Margas
un text bun, ca de obicei:)mi-a placut mult ¨orasul vazut prin luneta¨, strofa a treia. creezi niste imagini facere-des-facere-facere(ultima strofa). te citesc cu drag, medeea
pentru textul : Heat deI'm not jealous, I just know you'll not be able to make it on K2 in the winter time. this on top of all those talibans over there. but that's beside the point. I just don't want another funeral. better stay with me.
pentru textul : K.2 deVlad, mai bine mai târziu decât... și mai tărziu. Mărturisesc că nu foarte des mă trezesc jucându-mă astfel, dar bănuiesc că uneori e singurul mod de supraviețuire când simți că roata se învârte atât de tare încât ai amețit: just go with the flow. Dar, cum spuneam (sau nu spuneam asta?), nu trebuie să luăm chiar atât de în serios; sinceră să fiu, nu mă așteptam să pară mai mult decât un gust trecător de înghețată poezia aceasta. Îți mulțumesc și eu pentru atmosfera comentariului tău.
pentru textul : Nuci și cherry garcia depaul, mi-ai facut o mare bucurie astazi acceptându-mi parerea , chiar nefiind de acord cu ea. îmi era teama...
pentru textul : autumn music 2 dedesi...desi...dar îmi pare bine ca esti cel care,îmi închipuiam, acum sunt sigur ca esti. nici eu nu vreau sa prelungesc momentul. cele (mai) bune.
Pagini