Mie poemul ăsta mi-a plăcut, deși la o primă lectură se aseamănă mai degrabă cu o prelegere, cu o dădăceală, oricum este stilul acestui autor să-și dădăcească cititorii și cui nu-i place să fie dădăcit ar trebui să nu-l citească pe Virgil Titarenco și nici pe Hermeneia să nu aibe cont.
Ulterior, la a doua și a treia lectură am descoperit părți bune, robuste de text îndeosebi în partea mediană unde se vede că autorul, pornind de la idee, a început să dezvolte mai poetic. Finalul mi se pare lungit ca să zic așa, îmi amintește de o replică a celebrilor moși din Muppets Show când la final, unul zice what do you think about the show? celălalt zice it's ok but I think they should change a little bit the ending... How intreaba primul moș? Put it closer to the beginning!
P.S. As renunta la expresia asta 'cum că' nici nu sună bine nici nu se prea mai folosește de pe vremea primului mandat a lui Băsescu (mi-a plăcut aia cu votați aceeași netrebnici, mersi, deși acum noi pe aici trebuie să-i răbdăm că așa a ieșit mulțumită primarului mălai n-avem).
Iluzia că dragostea... etc simplu și direct nu e bine dom' profesor?
mulțumesc aziza. iată cîteva observații valide. în ce privește prima întrebare, este ceva ce voi analiza. însă vreau să îți spun că nu prea am văzut persoane pe aici care să se prea înghesuie pentru așa ceva. și mă refer la persoane care întrunesc cîteva din criteriile minime necesare. așa că, defilăm și noi cum putem.
- în ce privește imaginea autorului la text, este și aceasta încă un punct pe lista „to do”.
- am corectat textul, mulțumesc.
te rog să continui.
așa cum bine știți (probabil) HTML nu "știe" pea bine cum să "mînuiască" așa numitele "spații albe" (în cazul acesta spațiul generat de tasta TAB) (vezi pentru aceasta și http://webdesign.about.com/od/intermediatetutorials/qt/tiphtmltab.htm) De aceea sugerez folosirea "non-breaking space" care în HCODE este generat de tagul SPACE încadrat de paranteze pătrate (bineînțeles repetat de cîte ori este nevoie)
aici am încercat să scriu nu numai despre timp, am creionat o imagine a sufletului și a timpului. despre timp s-a scris foarte mult, și se va mai scrie la fel de mult. eu am ales timpul sporadic, acel timp care poate fi încetinit undeva în interiorul nostru. un timp întrerupt, fragmentat, în artificii cu multe nuanțe… am citit undeva că percepția timpului ar fi neliniară, uneori ni se pare că zboară, alteori că trece foarte încet, că se scurge picătură cu picătură. în poemul de față, timpul este ca prima lecție pe bicicletă, prima experiență, când pedalezi într-o direcție, singur, când nu ai nevoie de carburant din exterior, atunci când interiorul tău devine ca o mașină a timpului. schimbi coordonatele, rămâne clipa ca unitate de măsură a luminii, “clipa dintre frunze se întinde la nesfârșit”. mulțumesc pentru timpul tău lăsat aici, Virgil. Madim
Am dat intamplator peste articol si m-am bucurat mult sa gasesc si online, nu numai pe usa salii de recital. Adica am fost acolo, invitata de Katya, desi credeam ca nu mai ajung, am si intarziat si am deschis usa ca o nesimtita in timpul recitalului, dar pur si simplu nu am putut astepta pauza, asa de frumos se auzea. Si pot sa va mai spun sincer ca eu nu ma omor dupa opera, desi fac muzica de la 6 ani, dar acolo in sala mi-au dat lacrimile la cat de impresionant a putut sa interpreteze Katya. Acum vad ca la pian a fost un prof. univ. si va zic, a cantat minunat si e un om modest, daca o intalneam pe strada nu as fi zic ca este profesor si universitar. Ca mai sunt unii cu fumuri, daca nu cei mai multi. Despre afis, habar n-aveam de cine e facut, dar de cand l-am vazut pe holurile Academiei, mi-am zis: clar, e afis facut de Altaiyr, iar acum aflu ca asa a si fost. Ceea ce ma bucura. Si un afis poate fi o opera de arta. Arata superb pe hartie. Iata motivele pentru care consider ca acest text isi are locul intre celelalte din Societatea de Literatura si Arte "Hermeneia". De ce nu am considera, aici pe Hermeneia si Muzica, facand parte din cele Arte incluse in Societate? Iar muzica facuta de Katya Kelaro este intr-adevar arta. O felicit cu tot sufletul! Stiu ca s-a inregistrat la recital. O rog pe Katya sa urce undeva pe net un fragment din recitalul sau si sa lase link aici.
Caline, asa e, frumos indemn si bine asezat in poem. L-am simtit cu fiecare por... doar ca imediat m-am intors la batranul meu Cioran care zicea "lumea e un Nicaieri universal, de aceea nu ai unde pleca niciodata". Cat de discutabile sunt cuvintele lui, nu-i asa? Dar totusi atat de remarcabile... Placut poem, cu atat mi mult cu cat vad deja o mai mare grija asupra modului in care este transmis mesajul, si nu este vorba doar de tehnica poetica. Andu
foarte frumos! un text simplu, dar profund. excelent pasajul: "rămânea un întuneric prietenos ca al genezei, rămânea bănuiala că vom muri după toate miturile, serioși ca niște eschimoși în Manhattan"
Revin sa ii transmit autoarei ca a primit felicitari de la mai multi cititori carora le-am trimis poemul. N-am dat penita pentru ca astept penita de diamant pentru acest text pe care il vad ca pe un final in forta al unui viitor volum al sau. Si pe care cu drag si consideratie il voi publica in antologia Virtualia, daca si autoarea va dori acest lucru.
stiti ce am observat eu?! ca de fiecare data cand eram in mood sangeros de automutilare, scrierile mele au iesit nepatimase, chiar cool, ca intr-un fel de liniste sau de moarte. nu este un text simplu asta. inseamna multe si mult. salopeta aia a existat, daca nu cumva o mai poarta si acum cineva... daca tot mi-am adus aminte, vreau sa lamuresc cumva faptul ca eu intentionez sa asez, pe parcurs, aici pe H, textele mele mai vechi, dar valoroase, sau pe care le consider demne de a fi citite. am aceasta mica obsesie sa nu cumva sa mi se reproseze iar: ala este un text vechi sau l-am mai citit nu stiu pe unde, sau asa ceva. poate nu toti de pe site au citit textele mele mai vechi si m-as bucura sa o faca acum. nu cred ca suntem la concurs cine scrie cele mai multe texte sau cine scrie mai repede sau ce text nou-nout mai avem de postat. eu as fi multumita sa am cateva replici sincere la un poem, chiar negative daca sunt meritate, iar cine o face sa nu astepte sa comm si eu la schimb. este o utopie?
Mi-a placut sinceritatea acestui text, care se ghiceste practic, E o fila de jurnal frumoasa. e un text care cred, trece dincolo de gusturi, Este frumos asa cum este el. Partea finala e deosebita, puternica. Un singur lucru ma " zgarie" un pic, la recitire, sunt tiparele din capul meu, expresia "sangeria viata", prea bacovian pentru gustul meu si "pielita aerului", parca ar merge un cuvant mai tare, mai modern, scutul aerului, etc. Dar asta nu conteaza prea mult. O penita.
multumesc, voi tine cont de sugestii. voi mai scoate din si-uri chiar daca - am mai spus - nu sunt scapari.
cuiburile mi-au placut in imaginea cu trenuri si "vagoane", trecand asa. dar o sa vad.
la jeansi nu cred ca am sa renunt fiindca sunt cel putin zece ani de cand nu le mai spun blugi, n-as fi eu. in fond asta e doar o poezie! :o)
apreciez ca mi-ai spus parerea ta.
oh, no, nu trebuie sa trec pe la ocolul silvic, mi-a facut cineva rost de o padure interioara. cand mi se face de, hop, inauntru si pixul incepe sa scrie. de-acolo incolo eu, de fericire, nici nu mai exist:) multam de citire!
Am retusat un pic, sper ca-i ok, mai mult n-am stiut cum fara a-l altera. E un poem care ma surprinde si daca-i mediocru reusit, a fost total nemuncit. Multumesc pentru comentariu, te mai astept.
draga Tincuta, cu siguranta alergiile sint rele si neplacute. Personal ma indoiesc ca poti face alergie de la yerba mate. Poate e de la altceva. Eu zic sa mergi sa te cauti.
Da, ai cumva dreptate asupra simplității din "îți voi da libertate..." deși nu e simplă deloc când te gândești la ciomunicarea asumatî și la firul de înțelepciune limpede. Însă nu e nimic de natura "prețiozității" în fragmentulcu Borges, Kafka, Fowles, Moyart, fiindcă toate acestea și multe altele asemenea există în fragmentele unei zile. Fiindcă de fapt aceste "notițe" sunt puncte dintr-o zi, imaginară, dar care pot fi realmente posibile. Dialogul acum e imaginar, însă întâmplările pot fi adevărate. Nu e cvasi-erudiție, câtă vreme ele există. Îmi pare rău că e perceput așa. Finalul sare în altă direcție fiindcă este deja un alt moment desprins de cele anterioare. E la "notițe" fiindcă nu e jurnal, deși conține cel puțin câteva elemente din real: cărțile, muzica, tablouri (nu le-am numit), cafeaua și rododendronul. Și, da, Mont Saint-Michel a fost real.
nu-s de acord cu Aranca pentru ca exista strofe(si chiar si asa), intr-o poezie fiecare strofa poate sa reprezinte un tablou diferit sau in fiecare poezie poate exista un vers independent, in plus are un farmec aparte si lejeritate de a aseza cuvintele dupa o logica fireasca si sentiment. Stiu unde bate Aranca, vizavi de cursivitate, ideatica si nuantare de la cap la coada, intre timp poezia s-a mai schimbat de la secolul 18 incoace, mai apar fracturi, paranteze, poezia evolueaza. Un om nu gandeste si simte intotdeauna liniar, mai apar goluri de memorie, mai ii zboara mintea in alta directie, brusc, spontan, mai este un telefon fara fir poetic... Si nu uita Ioana, tocmai imperfectiunea unui poem il face mai perfect.
eu zic ca ante-comentatorii sunt prea aspri. Asta nu scuza raspunsul lui ovYus, cel putin nepoliticos (ca sa nu zic mai mult). Si fara pic de umor. Specific, daca vreti, celebrului Mulla Nasurdin (care, volens nolens, face si el parte - si inca cum!) din sufi. Adriana, sufismul nu se reduce la Rumi. Pe mine, familiarizat (oarecum) cu islamul si, in particular, cu sufismul, textul nu ma lasa indiferent. Probabil ca deficienta (de receptare) a textului este ca presupune o asemenea initiere (chiar si superfeciala).
unde vezi tu mai trandafiri aici. sint macesi. Rosa canina. astia or fi rude cu trandafirii dar sint salbatici. eu zic sa te uiti la paradoxul dintre deficienta in dragoste si inimile care ardeau. p.s. eu daca scriu "despre dragoste" nu cred ca devin "feminin". dimpotriva, sper ca invers.
nicio lege pentru muze. ele vin şi pleacă. poetul este în stare să vândă tot şi să le urmeze. aproape instinctual. şi, ce-ar avea de vândut poetul?!...
aş mai adăuga doar că "excepţia întăreşte regula".
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Mie poemul ăsta mi-a plăcut, deși la o primă lectură se aseamănă mai degrabă cu o prelegere, cu o dădăceală, oricum este stilul acestui autor să-și dădăcească cititorii și cui nu-i place să fie dădăcit ar trebui să nu-l citească pe Virgil Titarenco și nici pe Hermeneia să nu aibe cont.
pentru textul : iluzia că dragostea deUlterior, la a doua și a treia lectură am descoperit părți bune, robuste de text îndeosebi în partea mediană unde se vede că autorul, pornind de la idee, a început să dezvolte mai poetic. Finalul mi se pare lungit ca să zic așa, îmi amintește de o replică a celebrilor moși din Muppets Show când la final, unul zice what do you think about the show? celălalt zice it's ok but I think they should change a little bit the ending... How intreaba primul moș? Put it closer to the beginning!
P.S. As renunta la expresia asta 'cum că' nici nu sună bine nici nu se prea mai folosește de pe vremea primului mandat a lui Băsescu (mi-a plăcut aia cu votați aceeași netrebnici, mersi, deși acum noi pe aici trebuie să-i răbdăm că așa a ieșit mulțumită primarului mălai n-avem).
Iluzia că dragostea... etc simplu și direct nu e bine dom' profesor?
desigur Cristina, mulțumesc că mi-ai amintit
pentru textul : starea hermeneia demulțumesc aziza. iată cîteva observații valide. în ce privește prima întrebare, este ceva ce voi analiza. însă vreau să îți spun că nu prea am văzut persoane pe aici care să se prea înghesuie pentru așa ceva. și mă refer la persoane care întrunesc cîteva din criteriile minime necesare. așa că, defilăm și noi cum putem.
pentru textul : hermeneia 3.0-b de- în ce privește imaginea autorului la text, este și aceasta încă un punct pe lista „to do”.
- am corectat textul, mulțumesc.
te rog să continui.
așa cum bine știți (probabil) HTML nu "știe" pea bine cum să "mînuiască" așa numitele "spații albe" (în cazul acesta spațiul generat de tasta TAB) (vezi pentru aceasta și http://webdesign.about.com/od/intermediatetutorials/qt/tiphtmltab.htm) De aceea sugerez folosirea "non-breaking space" care în HCODE este generat de tagul SPACE încadrat de paranteze pătrate (bineînțeles repetat de cîte ori este nevoie)
pentru textul : Despre pom deaici am încercat să scriu nu numai despre timp, am creionat o imagine a sufletului și a timpului. despre timp s-a scris foarte mult, și se va mai scrie la fel de mult. eu am ales timpul sporadic, acel timp care poate fi încetinit undeva în interiorul nostru. un timp întrerupt, fragmentat, în artificii cu multe nuanțe… am citit undeva că percepția timpului ar fi neliniară, uneori ni se pare că zboară, alteori că trece foarte încet, că se scurge picătură cu picătură. în poemul de față, timpul este ca prima lecție pe bicicletă, prima experiență, când pedalezi într-o direcție, singur, când nu ai nevoie de carburant din exterior, atunci când interiorul tău devine ca o mașină a timpului. schimbi coordonatele, rămâne clipa ca unitate de măsură a luminii, “clipa dintre frunze se întinde la nesfârșit”. mulțumesc pentru timpul tău lăsat aici, Virgil. Madim
pentru textul : Timp sporadic deAm dat intamplator peste articol si m-am bucurat mult sa gasesc si online, nu numai pe usa salii de recital. Adica am fost acolo, invitata de Katya, desi credeam ca nu mai ajung, am si intarziat si am deschis usa ca o nesimtita in timpul recitalului, dar pur si simplu nu am putut astepta pauza, asa de frumos se auzea. Si pot sa va mai spun sincer ca eu nu ma omor dupa opera, desi fac muzica de la 6 ani, dar acolo in sala mi-au dat lacrimile la cat de impresionant a putut sa interpreteze Katya. Acum vad ca la pian a fost un prof. univ. si va zic, a cantat minunat si e un om modest, daca o intalneam pe strada nu as fi zic ca este profesor si universitar. Ca mai sunt unii cu fumuri, daca nu cei mai multi. Despre afis, habar n-aveam de cine e facut, dar de cand l-am vazut pe holurile Academiei, mi-am zis: clar, e afis facut de Altaiyr, iar acum aflu ca asa a si fost. Ceea ce ma bucura. Si un afis poate fi o opera de arta. Arata superb pe hartie. Iata motivele pentru care consider ca acest text isi are locul intre celelalte din Societatea de Literatura si Arte "Hermeneia". De ce nu am considera, aici pe Hermeneia si Muzica, facand parte din cele Arte incluse in Societate? Iar muzica facuta de Katya Kelaro este intr-adevar arta. O felicit cu tot sufletul! Stiu ca s-a inregistrat la recital. O rog pe Katya sa urce undeva pe net un fragment din recitalul sau si sa lase link aici.
pentru textul : das Marienleben deCaline, asa e, frumos indemn si bine asezat in poem. L-am simtit cu fiecare por... doar ca imediat m-am intors la batranul meu Cioran care zicea "lumea e un Nicaieri universal, de aceea nu ai unde pleca niciodata". Cat de discutabile sunt cuvintele lui, nu-i asa? Dar totusi atat de remarcabile... Placut poem, cu atat mi mult cu cat vad deja o mai mare grija asupra modului in care este transmis mesajul, si nu este vorba doar de tehnica poetica. Andu
pentru textul : The Great Escape deIoan, Rafael, Paul, multumesc pentru reactiile sincere asa cum cred eu ca merita un text sincer.
pentru textul : ford transit decutremure si cutremure pe lumea asta, Viorel...
apoi, nu stiu daca merit sau imi doresc sa am "fani", ma multumesc si cu cititori atenti si obiectivi :)
pentru textul : după cutremur defoarte frumos! un text simplu, dar profund. excelent pasajul: "rămânea un întuneric prietenos ca al genezei, rămânea bănuiala că vom muri după toate miturile, serioși ca niște eschimoși în Manhattan"
pentru textul : Te iubesc dus-întors denu-i nicio inovatie. n-am stiut unde sa-l postez.
pentru textul : nu mai ciobi cuvinte, la culcare! deok
pentru textul : Zob deÎmi place simplitatea instrumentelor lirice pe care le foloseşti aici, îmi plac şi gustul, şi mirosul de ploaie care rămân în urma textului.
În prima unitate ai nişte redundanţe destul de supărătoare (pentru mine, cel puţin):
"doar umbra acestei dimineţi ploioase
în care înveţi cum să fugi gol prin ploaie
să te speli de păcate cu apa cerului".
De ce nu:
"doar umbra acestei dimineţi ploioase
în care înveţi cum să fugi gol,
să te speli de păcate"
" cu toată năvala de frunze
pentru textul : meditaţie în umbra unei dimineţi decăzute peste visele tale necoapte" - aş spune "căzută peste..." şi aş mai tăia din zâmbete, în unitatea trei.
Revin sa ii transmit autoarei ca a primit felicitari de la mai multi cititori carora le-am trimis poemul. N-am dat penita pentru ca astept penita de diamant pentru acest text pe care il vad ca pe un final in forta al unui viitor volum al sau. Si pe care cu drag si consideratie il voi publica in antologia Virtualia, daca si autoarea va dori acest lucru.
pentru textul : Căsuțe umblătoare denu pot decit sa imi cer scuze pentru ignoranta
pentru textul : la vest de mine însămi destiti ce am observat eu?! ca de fiecare data cand eram in mood sangeros de automutilare, scrierile mele au iesit nepatimase, chiar cool, ca intr-un fel de liniste sau de moarte. nu este un text simplu asta. inseamna multe si mult. salopeta aia a existat, daca nu cumva o mai poarta si acum cineva... daca tot mi-am adus aminte, vreau sa lamuresc cumva faptul ca eu intentionez sa asez, pe parcurs, aici pe H, textele mele mai vechi, dar valoroase, sau pe care le consider demne de a fi citite. am aceasta mica obsesie sa nu cumva sa mi se reproseze iar: ala este un text vechi sau l-am mai citit nu stiu pe unde, sau asa ceva. poate nu toti de pe site au citit textele mele mai vechi si m-as bucura sa o faca acum. nu cred ca suntem la concurs cine scrie cele mai multe texte sau cine scrie mai repede sau ce text nou-nout mai avem de postat. eu as fi multumita sa am cateva replici sincere la un poem, chiar negative daca sunt meritate, iar cine o face sa nu astepte sa comm si eu la schimb. este o utopie?
pentru textul : de dragoste deMi-a placut sinceritatea acestui text, care se ghiceste practic, E o fila de jurnal frumoasa. e un text care cred, trece dincolo de gusturi, Este frumos asa cum este el. Partea finala e deosebita, puternica. Un singur lucru ma " zgarie" un pic, la recitire, sunt tiparele din capul meu, expresia "sangeria viata", prea bacovian pentru gustul meu si "pielita aerului", parca ar merge un cuvant mai tare, mai modern, scutul aerului, etc. Dar asta nu conteaza prea mult. O penita.
pentru textul : a te întoarce în braţele cuiva demultumesc, voi tine cont de sugestii. voi mai scoate din si-uri chiar daca - am mai spus - nu sunt scapari.
pentru textul : de dincolo decuiburile mi-au placut in imaginea cu trenuri si "vagoane", trecand asa. dar o sa vad.
la jeansi nu cred ca am sa renunt fiindca sunt cel putin zece ani de cand nu le mai spun blugi, n-as fi eu. in fond asta e doar o poezie! :o)
apreciez ca mi-ai spus parerea ta.
oh, no, nu trebuie sa trec pe la ocolul silvic, mi-a facut cineva rost de o padure interioara. cand mi se face de, hop, inauntru si pixul incepe sa scrie. de-acolo incolo eu, de fericire, nici nu mai exist:) multam de citire!
pentru textul : din jurnalul unui iepure alb deAm retusat un pic, sper ca-i ok, mai mult n-am stiut cum fara a-l altera. E un poem care ma surprinde si daca-i mediocru reusit, a fost total nemuncit. Multumesc pentru comentariu, te mai astept.
pentru textul : Externare de primăvară deAm modificat, multumesc!
pentru textul : Soare comun dede mult n-am m-ai rîs așa bine, alma...
pentru textul : caut muză dedraga Tincuta, cu siguranta alergiile sint rele si neplacute. Personal ma indoiesc ca poti face alergie de la yerba mate. Poate e de la altceva. Eu zic sa mergi sa te cauti.
pentru textul : Tetley deDa, ai cumva dreptate asupra simplității din "îți voi da libertate..." deși nu e simplă deloc când te gândești la ciomunicarea asumatî și la firul de înțelepciune limpede. Însă nu e nimic de natura "prețiozității" în fragmentulcu Borges, Kafka, Fowles, Moyart, fiindcă toate acestea și multe altele asemenea există în fragmentele unei zile. Fiindcă de fapt aceste "notițe" sunt puncte dintr-o zi, imaginară, dar care pot fi realmente posibile. Dialogul acum e imaginar, însă întâmplările pot fi adevărate. Nu e cvasi-erudiție, câtă vreme ele există. Îmi pare rău că e perceput așa. Finalul sare în altă direcție fiindcă este deja un alt moment desprins de cele anterioare. E la "notițe" fiindcă nu e jurnal, deși conține cel puțin câteva elemente din real: cărțile, muzica, tablouri (nu le-am numit), cafeaua și rododendronul. Și, da, Mont Saint-Michel a fost real.
pentru textul : ziua cu ochii deschiși denu-s de acord cu Aranca pentru ca exista strofe(si chiar si asa), intr-o poezie fiecare strofa poate sa reprezinte un tablou diferit sau in fiecare poezie poate exista un vers independent, in plus are un farmec aparte si lejeritate de a aseza cuvintele dupa o logica fireasca si sentiment. Stiu unde bate Aranca, vizavi de cursivitate, ideatica si nuantare de la cap la coada, intre timp poezia s-a mai schimbat de la secolul 18 incoace, mai apar fracturi, paranteze, poezia evolueaza. Un om nu gandeste si simte intotdeauna liniar, mai apar goluri de memorie, mai ii zboara mintea in alta directie, brusc, spontan, mai este un telefon fara fir poetic... Si nu uita Ioana, tocmai imperfectiunea unui poem il face mai perfect.
pentru textul : Încondeiez iubire deeu zic ca ante-comentatorii sunt prea aspri. Asta nu scuza raspunsul lui ovYus, cel putin nepoliticos (ca sa nu zic mai mult). Si fara pic de umor. Specific, daca vreti, celebrului Mulla Nasurdin (care, volens nolens, face si el parte - si inca cum!) din sufi. Adriana, sufismul nu se reduce la Rumi. Pe mine, familiarizat (oarecum) cu islamul si, in particular, cu sufismul, textul nu ma lasa indiferent. Probabil ca deficienta (de receptare) a textului este ca presupune o asemenea initiere (chiar si superfeciala).
pentru textul : o clipă din viața lui Mathnawi de(Psalmul 144:12), mie aşa mi se par elementele tale, minuţios descrise, ca o coloană a ghesului poetic.
pentru textul : tur de orizont dedacă sunt alte păreri, asta îmi aparţine.
metafore strict ecletice propuse unei epoci contractorii mentalitatii alegorice.
pentru textul : Așteptând să-mi crească degetele deunde vezi tu mai trandafiri aici. sint macesi. Rosa canina. astia or fi rude cu trandafirii dar sint salbatici. eu zic sa te uiti la paradoxul dintre deficienta in dragoste si inimile care ardeau. p.s. eu daca scriu "despre dragoste" nu cred ca devin "feminin". dimpotriva, sper ca invers.
pentru textul : parcul revoluțiilor de absint I denicio lege pentru muze. ele vin şi pleacă. poetul este în stare să vândă tot şi să le urmeze. aproape instinctual. şi, ce-ar avea de vândut poetul?!...
pentru textul : excepţia legii deaş mai adăuga doar că "excepţia întăreşte regula".
Pagini