Corina, te asigur că eu sînt în primul rînd interesat ca pe hermeneia să nu se găsească exprimări rasiste. Am citit ce ai menționat tu, m-am uitat și la context și continui să nu văd aspectul denigrator sau tangentele rasiste. Poate nu înțeleg eu dar nu văd ce nu este ok. Și te asigur că trăiesc într-o țară obsedată de corectitudinea asta. O glumă însă nu este rasism. Există comici albi care fac glume pe seama negrilor și nimeni nu numește asta rasism. Și nici a vorbi despre o anumită categorie de persoane (rasă) nu este automat rasism sau denigrare. Nu am nicio problemă să șterg cele două comentarii și chiar să ofer avertismente dar nu o pot face numai pe baza unei suspiciuni. De fapt eu am fost puțin mai atent încă din momentul în care am văzut expresia „bar de negri” în text, expresie care ar putea naște suspiciuni dacă ar fi într-un text în limba engleză. Dar textul este în românește și cred că limba și cultura românească nu sînt deocamdată echipate cu sensibilități din acestea (excesive uneori, după părerea mea). Deci, deocamdată ca formulare și ca înțeles eu nu văd rasism. Și nici nu aș vrea să creez un precedent în care începem să ștergem comentarii pentru ceea ce eu aș numi „o vagă impresie”. Dacă îmi poți oferi dovezi sau explicații mai clare sînt dispus să privesc din nou. În același timp îi rog pe cei care scriu să evite ambiguități din acestea în exprimare. Deși îi asigur că pot scrie și menționa orice atîta timp cît nu comunică rasism, profanare, instigare sau alte lucruri menționate în regulament.
Nu. Titlul e bun. Dar faptul că, pe urmă, "ele" se reia obsesiv (şi cu majuscule) e primul semn că se pregăteşte o poantă.
Prin această manieră nu faceţi decât să fiţi previzibil şi să subestimaţi cititorul.
utima data ti-am spus ca nu esti umana, ma intorc dupa ceva vreme sa-ti spun acelasi lucru: imi dai impresia ca tu esti poezie si in carne. mi-a placut mult cum pare ca se lega titlul de primele doua versuri (ganduri care se-ntorc din afara, ninsoare/porumbei), de restul poeziei fiind foarte clar cum se leaga. in rest, nu stiu cine spunea ca poezia trebuie disociata de viata autorului - eu daca nu de fiecare data, in orice caz de cele mai multe ori am tendinta de a da fuga sa te-mbratisez. partea ne-hilara din asta e ca reusesti sa atingi fara niciun pic de efort. "fara niciun pic de efort" - e chiar remarcabil.
ce frumos și sensibil spui tu: "mă bucur că l-am citit", și mie mi se întâmplă să mă bucur când citesc anumite poeme. acum l-am reluat pe păunescu... e ceva straniu să îl vezi progresând, chiar și în vers alb, în timp ce pe unele fețe lacrimile nu s-au uscat...
zi faină și ție, Daniela! mulțumesc!
nu stiu ce deranjeaza la acest text. da, am avut nevoie de niste informatii stiintifice (0-point energy,teoria gen. a relativitatii si coliziunea de particule) - in genere eram familiarizata cu subiectul si in rest nici nu am gasit in fenomenologie o orientare similara.
poate nici nu am intentionat sa iau cosmologia si fenomenologia ca pe 2 paliere intre care sa se stabileasca numai observatii strict comparative, ar fi fost mult prea obositor. de aceea le-am incorporat. accentul nu s-a vrut pe comparatie. interesul meu real pt fenomenologie, aici doar schitat pe dinamica procesului de a scrie este, de altfel, o preocupare departe de interesul multor membri ai site-ului, care posteaza texte din varful pixului uneori si pe care nimeni nu-i ia la bani marunti.
atitudinea dvs ironica nu ma ajuta cu nimic in ceea ce priveste asteptarile dvs.
astept si eu o polemica aplicata.
multumesc.
Imi place, demult n-am mai citit un poem hai sa zic patriotic pe un site de poezie. Chiar ma gandeam deunazi ca genul nu ar trebui dezavuat doar pentru ca a existat un ceau-bau. Nu sunt de acord (sper ca niculescu ma mai citeste de acolo, din turnul lui de fildes si e multumit de noua mea grafie :-) cu folosirea zic eu nepotrivita in context a termenului "incornorati" (ma gandesc ca poate ti-a scapat, ce au coarnele cu romanismul?) si cu pluralizarea "la misto" probabil a numelor proprii Brancusi si Cioran. Simt si eu ca apartin unui pamant chiar daca acesta e plin de viermi, chiar daca la final cineva imi va spune ca am devenit si eu unul. Felicitari, Andu
pentru un literat, mi se pare esentiala cunoasterea limbii romane (si nu numai). e iubita ta, nu trebuie s-o sugrumi sau altceva. legile internationale garanteaza dreptul la viata culturala. insa, ezoterismul afisat imi suna a naufragiu hermeneutic. stii sa inoti in afara apelor teritoriale? ma tem ca vei pica la examenul constiintei
Nu toată lumea trebuie să se alinieze şi să poarte uniformă. Când creatorul a răsădit un câmp de flori nu le-a zămislit la fel pe toate. Ceea ce ne fascinează este adeseori tocmai diversitatea creaţiei. Arghezi nu s-a temut să fie el însăşi, amarnic şi scorţos, în ale sale "Flori de mucigai".
Avem în poemul acesta elemente de simbolism. Într-un registru determinat de alte simboluri precum râpă, de câini, de peisajul dezolant în care se află individul în momentul invocării divinităţii, cuvântul "dos" se integrează şi nu deranjează fondului lexical..
Marii creatori nu au intenţionat obligatoriu să fie douămiişti sau optzecişti. Ei au exprimat ceea ce le-a dictat duhul creaţiei în momentul respectiv. Ulterioare modificări pot de multe ori doar să dăuneze lucrării şi a dicta sau sugera cuiva cum să-şi desăvârşească lucruarea, ei bine asta ţine de subiectivismul fiecăruia.
Poemul poartă amprenta originalităţii şi susţin acest punct de vedere.
are un inceput putin mai greoi. eu una as taia prima strofa si am sa-ti spun si de ce. "si masinile mor" e ok, n-am mai auzit-o pana acum, insa "nu-i asa mami" l-am auzit de atat de multe ori incat in mod involuntar creierul meu si-a creat o bariera impotriva expresiei asteia. apoi, versul 2 mi se pare ca o da putin in patetic, care iarasi strica daca nu stii cum sa te pastrezi la o oarecare distanta. as fi mers pe ceva sugestiv, nu care sa dea mura-n gura, pentru ca asa cititorul se simte cumva obligat sa gaseasca o metoda care sa-l ajute sa asimileze informatia gata digerata.
"cu închizători nichelate la casat
programul rabla ne-am ales cu un waucer" imaginile astea( desi bune) nu se leaga.
"picuram prin pardoseala de marmură" versul asta mi-a placut mult, insa "abis"-ul de dupa il strica si-l aduce la granita cliseului.
per total poemul mi s-a parut chiar bun. ar mai trebui lucrat pe ici pe colo, mai ales la inceput unde erai cat pe ce sa ma pierzi. a da, si foarte tare imaginea " păpuşile au privegheat-o trei nopţi
aşa făcuseră în iarna trecută cu vecinul".
daca nu ar fi fost prima strofa probabil ca as fi trecut peste cele cateva scapari si as fi dat penita.
Cele 12 secunde nu știu câtă legătură au cu cele 11 minute ale lui Coehlo, din motive de necitire. Pentru cuvintele cu literele lipsă nu e vreun alt răspuns decât încercarea de a le smulge poeziei, pentru moment. Cred că ultimele trei strofe sunt prea contextuale și au prea multe nume proprii. Le voi mai lucra. Mulțumesc pentru comentariu și mă bucur că ți-a plăcut ceva din acest text.
...se poate să fi trecut şi prin paleta stilsitică bacoviană. Mă bucur că ai citit, totuşi, şi de la mine :).
Paul,
...în contextul acela, "tată" e greu să nu fie folosit de două ori. De fapt, e imposibil. Ar trebui să-mi reneg tema-motor. Iar la "statuie", of, şi acolo e dificil. Pentru că prima are conotaţie (tautologică) de nemişcare (statuie între plămâni şi tâmple), iar a doua, conotaţie (paradoxală) de mişcare (statuile cu braţele deschise). Aşadar, vezi tu, la nivel de expresie, noţiunea se repetă, la nivel metaforic, nu. Aştept sugestii aici, totuşi. Mulţumesc!
Silvia,
...dacă aş spune "braţe", mi-ar dispărea elementul intenţional; voinţa statuilor. "Derularea" trebuie scindată de "bliţ" (ipostază/amintire), ea - derualrea - are caracter temporal mai lung şi cade sub incidenţa sacului de oase (moartea tatălui). Cred că trebuie păstrată. De acord, însă, că textul trebuie terminat la "ora". Acolo, am gafat prin supralicitare. De altfel, în textul zero (ciorna) nu am reluat versul. Deci, voi tăia. Mulţumesc!
Mihaela,
...Verbele sunt la voi. Dacă sunt şi cele pe care le-am ascuns, mai bine. Mulţumesc!
Silvia, ai punctat bine cu "trăiri absolut unice,proprii individului", pentru că, în concepţia mea, cam despre asta este vorba în poezie: un poet, în măsura în care este unul veritabil, are teribilă nevoie de autocenzură, dar nu una înţeleasă ca simpla cenzurare a fragmentelor/textelor pe bază estetică, ci una cu sensul de selecţie a stărilor/emoţiilor care îi sunt mai mult decât specifice lui, şi numai lui, şi numai lui. :). El trebuie să culeagă, sa adune vibraţiile irepetabile, nu unice; el trebuie să inmagazineze undeva în suflet starea irepetabilă si specifica numai lui, starea irepetabilă dintr-un fenomen. Apoi, să-i traducă inefabilul prin instrumentele sale lirice. Când (rar, foarte rar!) aceste acţiuni se suprapun în timp, avem de-a face cu poezia inspirată ori chiar revelată. Deplasându-mă scurt - această este eroarea pe care o facem mulţi (destul de des şi eu) - considerăm că orice stare, orice emoţie este demnă de-a fi scrisă. Dar nu e aşa. Mulţi consideră că poezia e mişcare, eu aş spune că e mai degrabă neclintire... dar mai vorbim pe această temă. Mulţumesc pentru citire şi comentariu.
În final, las pentru toţi cei care au trei minute la dispoziţie un link cu piesa pe care eu o consider ca fiind cea mai... din câte am ascultat. De fiecare dată, se asculta altfel. Pe melodia asta am scris destule texte, inclusiv cel de faţă. Enjoy! :)
Textul are mult dinamism papouian și deci place însă părerea mea este că abuzează la un moment dat de brand-names în defavoarea papouismului originar și astfel ajunge mai degraba un spot publicitar slăbuț din care lipsesc leaderii de piață Heinenken, Harley Davidson și Brad Pitt.
Margas
alma, acteon, nu e un text stralucit, recunosc. Alma, da, chiar exista si continuarea. Acteon, multumesc, incerc sa fac trecerea spre poezie, adica sa ma iau in serios.
eu nu inteleg ce fel de experiment vrea sa "insemneze" postarea asta. mai mult decat o fotografie iesita prost, buna poate de uploadat pe site-uri de socializare gen hi5, ori de folosit drept avatar eu nu reusesc sa vad.
Iuri, ce rost are paranteza aceea? rupe ideea in doua degeaba.
uite:
(e loc suficient... îmi zic)
pentru mama şi tata
//
e loc suficient... îmi zic
pentru mama şi tata
cred ca m-am exprimat eu prea alambicat in primul comentariu. pe scurt, intr-o opera (buna) ar trebui armonizate subiectul si tema, neluand in discutie stilul, constructia, crearea atmosferei sau descrierea personajului. poemul tau are tot ce-i trebuie, mai putin o tema. ramane o "stire" poetica bine scrisa (dpdv al limbajului) a unui accident - adica are un subiect - fara sa-mi puna o intrebare de alt rang sau sa-mi sugereze un raspuns, fara sa-mi ofere sansa de a intra in nucce si de a descoperi intelesul ascuns al textului si partea lui de inefabil. cu alte cuvinte, este o descriere bine facuta, dar fara alte semnificatii si sertare, o pregatire pentru un follow-up care nu mai vine. mai simplu spus, un poem are partea lui "pamanteana" si partea lui "cereasca" (de aici indemnul meu anterior "pune-i o pereche de aripi"), ca o icoana in care rosul si albastrul au semnificatii diferite, opuse, iar dozajul dintre acestea imi dau (mie, lectorului) bucuria contemplarii si a descifrarii mesajului ascuns, dincolo de cea a admiratiei pentru limbaj, constructie, etc).
in alta ordine de idei, daca tot ma straduiesc sa scriu un comentariu si sa initiez un dialog, incerc sa o fac constructiv - altfel, a quoi bon? - iar formatia mea nu imi permite sa scriu "acest text este prost pentru ca nu il simt eu" sau "sunt adepta minimalismului asa ca textul tau e prost". ma straduiesc sa obiectivez si sa fac un exercitiu de lectura corect, folosindu-mi stiinta si inteligenta, nu neaparat simtirea cea inselatoare.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Corina, te asigur că eu sînt în primul rînd interesat ca pe hermeneia să nu se găsească exprimări rasiste. Am citit ce ai menționat tu, m-am uitat și la context și continui să nu văd aspectul denigrator sau tangentele rasiste. Poate nu înțeleg eu dar nu văd ce nu este ok. Și te asigur că trăiesc într-o țară obsedată de corectitudinea asta. O glumă însă nu este rasism. Există comici albi care fac glume pe seama negrilor și nimeni nu numește asta rasism. Și nici a vorbi despre o anumită categorie de persoane (rasă) nu este automat rasism sau denigrare. Nu am nicio problemă să șterg cele două comentarii și chiar să ofer avertismente dar nu o pot face numai pe baza unei suspiciuni. De fapt eu am fost puțin mai atent încă din momentul în care am văzut expresia „bar de negri” în text, expresie care ar putea naște suspiciuni dacă ar fi într-un text în limba engleză. Dar textul este în românește și cred că limba și cultura românească nu sînt deocamdată echipate cu sensibilități din acestea (excesive uneori, după părerea mea). Deci, deocamdată ca formulare și ca înțeles eu nu văd rasism. Și nici nu aș vrea să creez un precedent în care începem să ștergem comentarii pentru ceea ce eu aș numi „o vagă impresie”. Dacă îmi poți oferi dovezi sau explicații mai clare sînt dispus să privesc din nou. În același timp îi rog pe cei care scriu să evite ambiguități din acestea în exprimare. Deși îi asigur că pot scrie și menționa orice atîta timp cît nu comunică rasism, profanare, instigare sau alte lucruri menționate în regulament.
pentru textul : l’absente deNu. Titlul e bun. Dar faptul că, pe urmă, "ele" se reia obsesiv (şi cu majuscule) e primul semn că se pregăteşte o poantă.
pentru textul : Despre ele... cu mai multă seriozitate dePrin această manieră nu faceţi decât să fiţi previzibil şi să subestimaţi cititorul.
utima data ti-am spus ca nu esti umana, ma intorc dupa ceva vreme sa-ti spun acelasi lucru: imi dai impresia ca tu esti poezie si in carne. mi-a placut mult cum pare ca se lega titlul de primele doua versuri (ganduri care se-ntorc din afara, ninsoare/porumbei), de restul poeziei fiind foarte clar cum se leaga. in rest, nu stiu cine spunea ca poezia trebuie disociata de viata autorului - eu daca nu de fiecare data, in orice caz de cele mai multe ori am tendinta de a da fuga sa te-mbratisez. partea ne-hilara din asta e ca reusesti sa atingi fara niciun pic de efort. "fara niciun pic de efort" - e chiar remarcabil.
pentru textul : porumbeii și ninsorile știu dece frumos și sensibil spui tu: "mă bucur că l-am citit", și mie mi se întâmplă să mă bucur când citesc anumite poeme. acum l-am reluat pe păunescu... e ceva straniu să îl vezi progresând, chiar și în vers alb, în timp ce pe unele fețe lacrimile nu s-au uscat...
pentru textul : un trup nemișcat o întrebare arsă dezi faină și ție, Daniela! mulțumesc!
e o "stridenţă" asumată, Raluca! mulţam de lectură şi meditaţie:)!
pentru textul : come as you are denu stiu ce deranjeaza la acest text. da, am avut nevoie de niste informatii stiintifice (0-point energy,teoria gen. a relativitatii si coliziunea de particule) - in genere eram familiarizata cu subiectul si in rest nici nu am gasit in fenomenologie o orientare similara.
poate nici nu am intentionat sa iau cosmologia si fenomenologia ca pe 2 paliere intre care sa se stabileasca numai observatii strict comparative, ar fi fost mult prea obositor. de aceea le-am incorporat. accentul nu s-a vrut pe comparatie. interesul meu real pt fenomenologie, aici doar schitat pe dinamica procesului de a scrie este, de altfel, o preocupare departe de interesul multor membri ai site-ului, care posteaza texte din varful pixului uneori si pe care nimeni nu-i ia la bani marunti.
pentru textul : Cosmologia: ultima fenomenologie a procesului creaţiei literare deatitudinea dvs ironica nu ma ajuta cu nimic in ceea ce priveste asteptarile dvs.
astept si eu o polemica aplicata.
multumesc.
Imi place, demult n-am mai citit un poem hai sa zic patriotic pe un site de poezie. Chiar ma gandeam deunazi ca genul nu ar trebui dezavuat doar pentru ca a existat un ceau-bau. Nu sunt de acord (sper ca niculescu ma mai citeste de acolo, din turnul lui de fildes si e multumit de noua mea grafie :-) cu folosirea zic eu nepotrivita in context a termenului "incornorati" (ma gandesc ca poate ti-a scapat, ce au coarnele cu romanismul?) si cu pluralizarea "la misto" probabil a numelor proprii Brancusi si Cioran. Simt si eu ca apartin unui pamant chiar daca acesta e plin de viermi, chiar daca la final cineva imi va spune ca am devenit si eu unul. Felicitari, Andu
pentru textul : Popor supus, valet la curtea lumii deMulțumesc Oriana, sunt măgulit.Mă bucură mai ales ce spui despre "lumea din spatele lucurilor". Poezia mea e aproape exclusiv despre ea.
pentru textul : Zidul fostei grădini depentru un literat, mi se pare esentiala cunoasterea limbii romane (si nu numai). e iubita ta, nu trebuie s-o sugrumi sau altceva. legile internationale garanteaza dreptul la viata culturala. insa, ezoterismul afisat imi suna a naufragiu hermeneutic. stii sa inoti in afara apelor teritoriale? ma tem ca vei pica la examenul constiintei
pentru textul : podul suspinelor deNu toată lumea trebuie să se alinieze şi să poarte uniformă. Când creatorul a răsădit un câmp de flori nu le-a zămislit la fel pe toate. Ceea ce ne fascinează este adeseori tocmai diversitatea creaţiei. Arghezi nu s-a temut să fie el însăşi, amarnic şi scorţos, în ale sale "Flori de mucigai".
pentru textul : în rîpa aceea unde mor cîinii și oamenii fără acte deAvem în poemul acesta elemente de simbolism. Într-un registru determinat de alte simboluri precum râpă, de câini, de peisajul dezolant în care se află individul în momentul invocării divinităţii, cuvântul "dos" se integrează şi nu deranjează fondului lexical..
Marii creatori nu au intenţionat obligatoriu să fie douămiişti sau optzecişti. Ei au exprimat ceea ce le-a dictat duhul creaţiei în momentul respectiv. Ulterioare modificări pot de multe ori doar să dăuneze lucrării şi a dicta sau sugera cuiva cum să-şi desăvârşească lucruarea, ei bine asta ţine de subiectivismul fiecăruia.
Poemul poartă amprenta originalităţii şi susţin acest punct de vedere.
are un inceput putin mai greoi. eu una as taia prima strofa si am sa-ti spun si de ce. "si masinile mor" e ok, n-am mai auzit-o pana acum, insa "nu-i asa mami" l-am auzit de atat de multe ori incat in mod involuntar creierul meu si-a creat o bariera impotriva expresiei asteia. apoi, versul 2 mi se pare ca o da putin in patetic, care iarasi strica daca nu stii cum sa te pastrezi la o oarecare distanta. as fi mers pe ceva sugestiv, nu care sa dea mura-n gura, pentru ca asa cititorul se simte cumva obligat sa gaseasca o metoda care sa-l ajute sa asimileze informatia gata digerata.
pentru textul : BJ şi inima de clovn de"cu închizători nichelate la casat
programul rabla ne-am ales cu un waucer" imaginile astea( desi bune) nu se leaga.
"picuram prin pardoseala de marmură" versul asta mi-a placut mult, insa "abis"-ul de dupa il strica si-l aduce la granita cliseului.
per total poemul mi s-a parut chiar bun. ar mai trebui lucrat pe ici pe colo, mai ales la inceput unde erai cat pe ce sa ma pierzi. a da, si foarte tare imaginea " păpuşile au privegheat-o trei nopţi
aşa făcuseră în iarna trecută cu vecinul".
daca nu ar fi fost prima strofa probabil ca as fi trecut peste cele cateva scapari si as fi dat penita.
Clar, ori site-ul are probleme cu conexiunile (ceea ce nu cred) ori Marina Nicolaev este de fapt o clona, un answering machine. Stop. Bobadil
pentru textul : this is a film deda, interesantă ideea. un fel de negație a negației
pentru textul : pesimiste I denu ştiu de ce mereu am avut problemă cu înecul. se ţine de mine. probabil pentru că am fost vâslaş în tinereţe şi ne-am tot dat târcoale.
da, thank you.
pentru textul : simulacre dece aia "mm"?
pentru textul : 19 deMultumesc. Am corectat.
pentru textul : Florin Mugur deCele 12 secunde nu știu câtă legătură au cu cele 11 minute ale lui Coehlo, din motive de necitire. Pentru cuvintele cu literele lipsă nu e vreun alt răspuns decât încercarea de a le smulge poeziei, pentru moment. Cred că ultimele trei strofe sunt prea contextuale și au prea multe nume proprii. Le voi mai lucra. Mulțumesc pentru comentariu și mă bucur că ți-a plăcut ceva din acest text.
pentru textul : 12'' deMaria,
...se poate să fi trecut şi prin paleta stilsitică bacoviană. Mă bucur că ai citit, totuşi, şi de la mine :).
Paul,
...în contextul acela, "tată" e greu să nu fie folosit de două ori. De fapt, e imposibil. Ar trebui să-mi reneg tema-motor. Iar la "statuie", of, şi acolo e dificil. Pentru că prima are conotaţie (tautologică) de nemişcare (statuie între plămâni şi tâmple), iar a doua, conotaţie (paradoxală) de mişcare (statuile cu braţele deschise). Aşadar, vezi tu, la nivel de expresie, noţiunea se repetă, la nivel metaforic, nu. Aştept sugestii aici, totuşi. Mulţumesc!
Silvia,
...dacă aş spune "braţe", mi-ar dispărea elementul intenţional; voinţa statuilor. "Derularea" trebuie scindată de "bliţ" (ipostază/amintire), ea - derualrea - are caracter temporal mai lung şi cade sub incidenţa sacului de oase (moartea tatălui). Cred că trebuie păstrată. De acord, însă, că textul trebuie terminat la "ora". Acolo, am gafat prin supralicitare. De altfel, în textul zero (ciorna) nu am reluat versul. Deci, voi tăia. Mulţumesc!
Mihaela,
...Verbele sunt la voi. Dacă sunt şi cele pe care le-am ascuns, mai bine. Mulţumesc!
pentru textul : De-a singurul deun poem ce se vrea teribil de aranjat și reanrajat pentru a epata. spre exemplu: "carnea plesnind de plăcere/ca un himen în noaptea nunții" ș.c.l.
pentru textul : Uneori, un tremur dureros deSilvia, ai punctat bine cu "trăiri absolut unice,proprii individului", pentru că, în concepţia mea, cam despre asta este vorba în poezie: un poet, în măsura în care este unul veritabil, are teribilă nevoie de autocenzură, dar nu una înţeleasă ca simpla cenzurare a fragmentelor/textelor pe bază estetică, ci una cu sensul de selecţie a stărilor/emoţiilor care îi sunt mai mult decât specifice lui, şi numai lui, şi numai lui. :). El trebuie să culeagă, sa adune vibraţiile irepetabile, nu unice; el trebuie să inmagazineze undeva în suflet starea irepetabilă si specifica numai lui, starea irepetabilă dintr-un fenomen. Apoi, să-i traducă inefabilul prin instrumentele sale lirice. Când (rar, foarte rar!) aceste acţiuni se suprapun în timp, avem de-a face cu poezia inspirată ori chiar revelată. Deplasându-mă scurt - această este eroarea pe care o facem mulţi (destul de des şi eu) - considerăm că orice stare, orice emoţie este demnă de-a fi scrisă. Dar nu e aşa. Mulţi consideră că poezia e mişcare, eu aş spune că e mai degrabă neclintire... dar mai vorbim pe această temă. Mulţumesc pentru citire şi comentariu.
În final, las pentru toţi cei care au trei minute la dispoziţie un link cu piesa pe care eu o consider ca fiind cea mai... din câte am ascultat. De fiecare dată, se asculta altfel. Pe melodia asta am scris destule texte, inclusiv cel de faţă. Enjoy! :)
http://www.youtube.com/watch?v=KfKRSVQf-nM
pentru textul : Umbră în carne de sărbătoare deS-ar putea să ai dreptate, voi considera.
pentru textul : românia lui virgil t -V- deOricum eu nu voi mai posta în această pagină, dacă tu consideri să o păstrezi, asta e.
frumos text, curgator ca o apa rece de munte. felicitari
pentru textul : nisip aurifer deNU vom transmite online, pentru a nu fragmenta cenaclul. Insa, vor fi facute fotografii si daca are cineva posibilitatea de a filma, va rog.
pentru textul : Cenaclul Virtualia - ediţia a XIII -a deTextul are mult dinamism papouian și deci place însă părerea mea este că abuzează la un moment dat de brand-names în defavoarea papouismului originar și astfel ajunge mai degraba un spot publicitar slăbuț din care lipsesc leaderii de piață Heinenken, Harley Davidson și Brad Pitt.
pentru textul : E.T. - [DC] deMargas
ultima varianta nu e reusita cel punit pentru asta: "privirea care urzică" - disonant și fără coerență. prima e admisibilă, deși n-o înțeleg.
pentru textul : Priviri dealma, acteon, nu e un text stralucit, recunosc. Alma, da, chiar exista si continuarea. Acteon, multumesc, incerc sa fac trecerea spre poezie, adica sa ma iau in serios.
pentru textul : d&g deeu nu inteleg ce fel de experiment vrea sa "insemneze" postarea asta. mai mult decat o fotografie iesita prost, buna poate de uploadat pe site-uri de socializare gen hi5, ori de folosit drept avatar eu nu reusesc sa vad.
pentru textul : self-portrait photography in the window of cape disappointment light-house deIuri, ce rost are paranteza aceea? rupe ideea in doua degeaba.
pentru textul : Groparul deuite:
(e loc suficient... îmi zic)
pentru mama şi tata
//
e loc suficient... îmi zic
pentru mama şi tata
Îmi place simplitatea instrumentelor lirice pe care le foloseşti aici, îmi plac şi gustul, şi mirosul de ploaie care rămân în urma textului.
În prima unitate ai nişte redundanţe destul de supărătoare (pentru mine, cel puţin):
"doar umbra acestei dimineţi ploioase
în care înveţi cum să fugi gol prin ploaie
să te speli de păcate cu apa cerului".
De ce nu:
"doar umbra acestei dimineţi ploioase
în care înveţi cum să fugi gol,
să te speli de păcate"
" cu toată năvala de frunze
pentru textul : meditaţie în umbra unei dimineţi decăzute peste visele tale necoapte" - aş spune "căzută peste..." şi aş mai tăia din zâmbete, în unitatea trei.
cred ca m-am exprimat eu prea alambicat in primul comentariu. pe scurt, intr-o opera (buna) ar trebui armonizate subiectul si tema, neluand in discutie stilul, constructia, crearea atmosferei sau descrierea personajului. poemul tau are tot ce-i trebuie, mai putin o tema. ramane o "stire" poetica bine scrisa (dpdv al limbajului) a unui accident - adica are un subiect - fara sa-mi puna o intrebare de alt rang sau sa-mi sugereze un raspuns, fara sa-mi ofere sansa de a intra in nucce si de a descoperi intelesul ascuns al textului si partea lui de inefabil. cu alte cuvinte, este o descriere bine facuta, dar fara alte semnificatii si sertare, o pregatire pentru un follow-up care nu mai vine. mai simplu spus, un poem are partea lui "pamanteana" si partea lui "cereasca" (de aici indemnul meu anterior "pune-i o pereche de aripi"), ca o icoana in care rosul si albastrul au semnificatii diferite, opuse, iar dozajul dintre acestea imi dau (mie, lectorului) bucuria contemplarii si a descifrarii mesajului ascuns, dincolo de cea a admiratiei pentru limbaj, constructie, etc).
in alta ordine de idei, daca tot ma straduiesc sa scriu un comentariu si sa initiez un dialog, incerc sa o fac constructiv - altfel, a quoi bon? - iar formatia mea nu imi permite sa scriu "acest text este prost pentru ca nu il simt eu" sau "sunt adepta minimalismului asa ca textul tau e prost". ma straduiesc sa obiectivez si sa fac un exercitiu de lectura corect, folosindu-mi stiinta si inteligenta, nu neaparat simtirea cea inselatoare.
pentru textul : doar urme de cauciuc pe asfalt dePagini