imparateasa si hecatonhir, sunt fericit ca ma cititi si lasati semn de apreciere. ati obs ce fac cand nu am nici un semn. sper sa fiu amuzant. multumesc inca o data

am uitat penita :) scuze o acord acum petre

ptr ca as dori sa inteleg acest poem, ptr ca as dori sa inteleg poezia ta, te rog sa arati, nu in sensul cheilor mele de lectura, ci asa cum vei binevoi sa raspunzi cererii mele, -simplu- despre ce este vorba in acest poem multumesc anticipat

daca domnul Agheorghesei nu va fi sanctionat, ma retrag de pe site si promit sa-mi fac timp sa sterg toate textele mele de pe Hermeneia.

''How light tthe strain when, decked in vernal bloom Thalia tuned her lyre of melody'' Adrian, după lunga sa perioadă de decadență, cam de prin 1900 încoace, studenta aceea a înțeles în sfîrșit cum merge lumea și de dragul decenței a început să se mai aranjeze și ea. Nu mai poartă nylon, poartă top nou din denim și-i stă destul de bine. Îți mulțumesc pentru că ai dat curs invitației la o plimbare prin piațeta cu emblemă și fier forjat, în zorii acestui oraș a cărui viață își urmează destinul, înțelegîndu-l, asumîndu-și-l. O seară de muzică ar încununa victorios o zi de mai cu salcîmi și magnolii...

Aceeaşi nedumerire. O fi ,,ce în neştire = ce-n neştire" ? Autorul ne poate confirma/infirma. Dacă se confirmă sensul, corect este ,,ce-n neştire" ( nr. de silabe e acelaşi, deci metrica şi ritmul nu au de suferot. Se pare că în rostire cei doi de ,,n" devin una :) )

Virgil are dreptate in ceeace ma priveste, deci Ecaterina, imi cer scuze ca sunt un badaran batran. Si cand o sa vad ca n-o mai pupi pe Ela de jur-imprejur pe agonia doar de dragul epoletilor ei de matroana cu poze si motto-uri diverse in pagina de autor o sa-mi cer scuze o data si inca o data si inca o data. Pana la urma trebuie sa acceptam o anumita conditionare, cam la asta s-ar rezuma "disputa" noastra copile. Si scuze de off-topic in subsolul acestui text, unul dintre cele rafinate. Andu

Inspirata poveste... pariez ca acel cititor nu mai citea de multa vreme ceea ce scriau poetii altfel n-ar fi putut muri fericit :) Oricum interesanta imaginea schimbarilor fortate de imprejurari si a omului care isi refuza o conditie privilegiata din cumintenia aceea... cuminte ;) Aici isi doarme somnul de veci al 28-lea dvs. cititor.

Emile, trebuie sa recunosc ca rareori nu inteleg metaforica sau simbolistica ta, pentru ca ele sunt izvorate din inima. Insa de data asta "m-ai luat" cu versul "din cînd în cînd mă mai rog prefă-mă doamne în în castan să-mi treacă pofta de mișcare" si nu e din cauza balbei "in in" care e evident un typo ceva, ci ma framanta de ce "in castan", daca e vorba de "nemiscare"? Oare nu-s toti copacii la fel de buni la acest capitol? (asta ca sa nu vorbesc de copacul nim, ai auzit de el? Asta e cel mai tare, crede-ma). In rest, imi place serialul asta cu "scrisori", e scrisul tau cursiv si captivant, dar nu la fel de mult ca seria aia veche cu cocktail-urile, cred ca lumea de pe Hermeneia chiar habar despre ce e vorba, pacat. Andu

Domnule Nicholas, dacă asta ați înțeles dumneavoastră din poema mea, eu nu am prea multe de adăugat…intuiția feminină (legat de asta: nu cred că cineva s-ar fi gândit să vă acuze de misoginism doar pentru ce ați scris, dar vă rog nu dați idei!:-) îmi spune că vom naște o polemică (în polemică, spre deosebire de un dialog dialectic, nimeni nu caută rațional un adevăr impersonal. Replicile fiecăruia sună într-o polemică, așa, cam cum sună și comentariul pe care l-ați postat dumneavoastră mai sus). Nu îmi plac polemicile, nu sunt nici ”revelatoare” pentru „era creștină” în care ne aflăm, iar aici pe hermeneia, fie vorba între noi, nimeni nu duce lipsă de ele…Așa că, la ce bun? O singură observație: fiecare Îl cinstește pe Dumnezeu așa cum poate…iar Dumnezeu I se dezvăluie fiecăruia după măsura lui…Vă rog, încercați data viitoare să nu îmi mai cântăriți simțirea cu propriul dumneavoastră cântar…s-ar putea ca eu să am o altă unitate de măsură… Cu mulțumiri, Maria

Nuța, cu toate bunele tale intenții, ești depășită de problemă. Eu îi dau dreptate lui Adrian. Și nu mă simt obligat să explic pe larg de ce. Voi spune doar că un om nu trebuie să se lase călcat în picioare de nulități! De nimeni de fapt. Atât am spus! Restul e mai sus:)

Am tot observat in ultimii ani ca cel mai adesea politicienii nostri nu sunt pozitivi, prefera confortul de a arata spre adversarii politici si metehnele acestora, iar atunci cand nu pot identifica chestiuni negative le inventeaza. Cu totii probabil resimtim lipsa unor dezbateri in care ideile, programele politice, ideologia sa primeze, in masura in care nadajduim ca liberalismul, social-democratia, conservatorismul etc isi au cu adevarat corespondent in realitatea politica din Romania.
In acest context, printre cele mai discutate idei, in special in diaspora, se regasesc presupusa subordonare a politicii externe a Romaniei fata de rusi si creionarea unui univers axiologic din care ar lipsi valorile europene. Personal cred ca atitudinea anticomunista a persoanelor din diaspora a fost laudabila pe timpul lui Ceausescu si unor astfel de oameni le datoram multe noi cei care ne-am dus traiul in Romania insa la momentul actual o astfel de tendinta este fara obiect si a devenit un instrument de manipulare din partea portocaliilor romani. Lipsa unei informari cu privire la realitatea politica din Romania si un anumit gen de lene mentala a celui care tinde sa-si conserve etichetele puse anterior este in masura sa creioneze opinii aberante gen subordonarea Romaniei fata de Rusia. E amuzant sa vorbesti despre acest fapt in masura in care chiar Ceausescu a reusit sa se distanteze de URSS, spre deosebire de unguri sau bulgari.
Partea cu valorile europene care s-ar pierde in neant daca ar cadea Basescu este cu atat mai amuzanta cu cat acest personaj politic nu cred ca mai pretuieste decat propria persoana si puterea ce deriva din functia de presedinte si nicidecum vreo valoare, de orice fel ar fi.
Chestionat fiind, la un moment dat, despre faptul ca Romania nu isi numise inca, de circa 9 luni, un ambasador in China, Basescu a spus ca parteneriatul cu SUA si UE, implica o distantare de tarile care nu sunt democratice, intre acestea si China. Lasam la o parte ca multi dintre partenerii nostri democrati nu au avut nicio problema din a profita de excedentul de fonduri ale Chinei in sprijinul propriilor economii statale ori ca societati mari europene desfac, la o scara larga, produse pe aceste piete, probabil ca noua "ne-ar fi daunat la democratie" ca o tara precum China sa isi plaseze fonduri in tara noastra ori poate chiar sa deschida o banca la noi, sa construiasca autostrazi. probabil la un sfert din valoarea celor negociate cu americanii sau europenii.
Cred ca orice proces firesc de pozitionare politica trebuie sa aiba ca punct de plecare autocunoasterea, stabilirea clara a plusurilor si minusurilor pe care le are Romania ca tara si pana ce acest fapt nu se va realiza o sa fim cateii unora sau altora, chiar nu conteaza daca din vest ori din est.
Imi povestea un profesor ca pe timpul lui Ceusescu a fost trimis sa le explice taranilor ca Romania trebuie sa se rupa de influenta rusilor iar dupa vreo 3 ore de prelegeri singurul efect a fost acela ca vreo doua batrane plnageau la portile caselor ca vin rusii. Imi dau seama ca orice demers de a explicita ca USL nu reprezinta alianta pro-Rusia ar avea tot atat de mult succes, insa ca om care am trait in Romania sub Traian Basescu si i-am simtit spiritul "democratic" va spun ca modul in care cea mai mare parte a romanilor din strainatate se raporteaza la momentul 29 iulie 2012 ma intristeaza. Statul acasa nu a constituit niciodata o atitudine civica si ma intreb ce ar zice americanii daca un presedinte le-ar cere aceasta. Cu multa tristete va spun ca, desi probabil e foarte gresit, incep sa le dau dreptate celor care considera ca cei care nu stau macar 3 luni/an in Romania nu ar trebui sa voteze, iar opinia mea de acum as vrea sa o intelegeti nu ca pe un afront ci ca expresie a neputintei celui care traieste democratia lui Basescu aici, In Romania, garantata de lipsa de reactie a unora care nu isi pot depasi spaimele primordiale spre adoptarea unei atitudini pragmatice.

pe-atunci eram doi sclavi lactei căutând ouă albastre prin trestii umbrele ne creșteau pe ceasul solar nepăsătoare când străbăteam porticurile spre ritualul înverșunat... desigur tu ai uitat visele cu anemone marine când ne apăsam ochii râzând pentru jerbe de culori ne zeificau zi după zi spălările rituale când primăvara inundații de timp... îți scoteam din păr fluturi albaștri speriați ca să-ți pun ferigi pe pleoape ne-au devorat termitele serii în deșertul ca o pâlnie... acum toate astea sunt un breloc cu deja vu și te alinți că nu mai știi nimic de Tutankamon de melcii de pe cuadrant de iubirea noastra efervescentă ca un pește-arlechin sfârâind pe nisipuri

textul este frumos, dar nu e unul deosebit. eu sunt mai greu influentat si poate mai impartial. colindul e un cant, un poem al inchinarii la adresa Celui venit din cer. este specific crestinismului si in "colindul camasii albastre" nu vad nimic sanctic, vad un text bine crosetat dar nu un colind. remarc in el acelasi citat, aceleasi versuri remarcate de Virgil. sunt intradevar de evidentiat si ma opresc si eu la ele, fara penita. noi nu prea ne cunoastem dar asta nu ma impiedica, cu bunavointa ta, sa te felicit pentru remarcabilele realizari pe plan profesional, literar si personal si iti doresc in anul care vine mari satisfactii si succese repetate. un an fantastic sa-ti stea la dreapta si o inima multumitoare la stanga.